13,496 matches
-
Neculai Beldiceanu. Acesta era unul dintre grupurile de intelectuali ce încercau să suplinească fosta „Junime” mutată la București dar și să contrabalanseze grupul foarte activ al „Contimporanului”. Cu vorbele lui Artur Gorovei: „Cercul nostru începu a se mări. Și lucru ciudat, mai toți care ne adunasem la Beldiceanu eram dintre cei care aveam legături și cu cei de la Contemporanul. Să fi fost oare tot aceștia „nemulămiți”, sau societatea noastră, compusă din ceea ce „dincolo” se numea cu dispreț „burghezi”, atrăgea mai mult
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
special, studiile psihologice; îl interesa hipnotismul și celelalte chestiuni, pe care mahalaua noastră le confunda, și poate încă le confundă, cu mesele ce se învârtesc prin casă, purtate de spiritele care vin în contact cu lumea pământească, prin acest mijloc ciudat. Cititor pasionat, Gruber nu se despărțea de „Revue scientifique”, de „Le Livre”, și mai cu deosebire de Analele de la Salpetriere, pe care le purta veșnic în buzunar. În orice discuțiune, el găsea prilejul să vorbească de Charcot, de Ribot, de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
interes și e numai un pretext pentru d. Potra, care poate nu înțelege o iotă din poezia lui Eminescu, de a se îndesa cu numele lui în bibliografia eminesciană sub cuvântul unei venerațiuni neinteligente și jignitoare. Remarcăm în treacăt asemănarea ciudată și a stilului d-lui Potra cu acela al lui Octav Minar, deși acesta din urmă este oarecum combătut. Sunt dar îndreptățit să întreb: există un profesor cu numele de George Potra?” Nu e greu de polemizat cu G.Călinescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poliție, Secretarul general al Ministerului Instrucțiunii Publice precum și ziariști, amici ai poetului, doctori, studenți. George Potra presupune că fiecare instituție a avut o copie după actul întocmit și merge prin arhive să-i găsească undeva locul, dar nu are succes (ciudată este afirmația sa că la Ministerul de Instrucție erau puține hârtii din 1889 „iar printre acestea lipsea tocmai cea căutată”; cred, însă, că este vorba de o exprimare defectuoasă, calc după limba franceză). Copia pe care o deține George Potra
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mobiliar”; George Muntean o editează, arătând într-o notă că scrisul nu-i aparține ei ci altei persoane. Călin L. Cernăianu cunoaște aceste lucruri, de vreme ce emite frumoasa ipoteză (de lucru, în fond), argumentată, însă, iarăși incorect: „Epistola în discuție este ciudată și în ceea ce privește grafia. În mod cert, ea nu a fost scrisă de mâna Hariettei. Întrucât, potrivit datelor trecute în capul primei pagini pare a fi concepută la Ipotești, unde atunci nu exista o a treia persoană care să i-o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
însemnările zilnice” criticul notează la 18 august 1883: „Acum două zile a fost la mine tatăl său (anecdote din societatea moldovenească de odinioară) și după aceea fratele său, locotenentul...” Călin L. Cernăianu nu dă crezare acestei informații, părându-i-se ciudat că „cei doi Eminovici nu ar fi venit împreună, ci separat ca la dentist” (p.81), și consideră că textul a fost inserat ulterior în jurnal, ca o justificare. Cea de-a doua dovadă a acestei întâlniri este scrisoarea lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1908: 83-84). Cînd Chatterton a plecat de la Bristol spre Londra în aprilie 1770, se pare că deja se hotărîse: avea să se sinucidă în duminica de Paște, pe 15 aprilie 1770, așa cum a explicat limpede într-unul dintre cele mai ciudate și mai funeste texte lăsate de el (totuși, tonul se poate să fi fost unul ironic sau batjocoritor sau jucăuș). "Testamentul" lui Chatterton merită să fie citat aici pe larg (în traducerea noastră): Toate acestea scrise între orele 11 și
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
să pară că îi vede, frecventele bombăneli cu voce tare. Dar pînă acum, totuși, aceste urme nu depășiseră limitele a ceea ce putea fi considerat că este compatibil cu sănătatea. Dar acum, aproape sigur, acele limite au fost depășite. Observîndu-l pe ciudatul flăcău istovit umblînd pe străzi fără țintă, mormăind poate către sine, sau făcînd gesturi bruște, ori uitîndu-se la trecători, uneori cu ochi goi, și alteori cu priviri de obicei intense și luminoase, chiar și străinii nu se poate să nu
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
fusese chemată de Dna Chatterton cînd scrisoarea a fost primită. A găsit-o pe Dna Chatterton "în lacrimi și foarte neliniștită" din pricina conținutului scrisorii, și în special din pricina unei părți din ea, în care el i-a relatat o întîmplare ciudată: mergea printre morminte într-un cimitir, și, deodată, în timp ce medita absent, s-a împiedicat și a căzut într-un mormînt deschis. "Dar", a adăugat el, în felul lui hazliu, "n-au aterizat împreună viul și mortul", căci sub el a
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
a altora), (+) afecțiune domestică (arătată în scrisorile trimise acasă), (+) franchețe, (+) simț ascuțit al umorului, (+) vigoare intelectuală; 2) (-) formă periculos de excesivă de abstinență (precum abținerea de la mîncare, și faptul de a fi satisfăcut să consume doar pîine și apă), (-) reverii ciudate în care este absorbit / stări frecvente și îndelungate de distragere mintală, (-) capriciozitate, (-) tăcerea în prezența unor persoane, (-) hoinărelile de duminică, (-) preferință pentru lumina lunii, (-) neglijarea sistematică a somnului amplificată chiar pînă la (-) indiferență față de somn (cea din urmă fiind cea
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
atelierul de copii legale, convingîndu-l că avea probleme psihice (este invocat se pare și suicidul). 1770, 15 aprilie - "Testamentul" scris în această perioadă indică această dată ca fiind cea în care se va sinucide. Este probabil unul dintre cele mai ciudate texte literare scrise vreodată. [În prezentul studiu prezentăm prima traducere în limba română a acestui document unic]. 1770, 25 aprilie - La vîrsta de 17 ani, singur și cu nu mai mult de 5 guinee în buzunar, ajunge la Londra cu
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
și cea psihopedagogică și de practică pedagogică. Ultimele două categorii ocupau abia 5% din totalul orelor de curs. Deci pregăteam specialiști destul de buni în diverse domenii ale științei și culturii, nu însă și profesori la fel de bine pregătiți. Era o situație ciudată pentru un sistem care trimitea peste 90% dintre absolvenți în învățămînt. Două studii comparative - avînd în atenție procesul de formare și perfecționare în domeniul medical și pe cel de formare a învățătorilor în liceele pedagogice - ne arată că în acele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
de a gândi în joacă, adică copilărește, fără prejudecăți. Este cunoscut că gândirea adultului este încorsetată de prejudecăți, tabuuri, restricții, șabloane ale gândirii. Multe dintre descoperiri, invenții, creații artistice, rezolvări de probleme sunt rezultatul jocului cu ideile, al considerării situațiilor ciudate, trăsnite, al răsturnării cu susul în jos a lucrurilor familiare. O trăsătură importantă a creatorului este capacitatea de a gândi copilărește, fantezist, jucăuș și cu umor de multe ori. Exemple: Mozart a găsit tema ariei „Non piu andrai farfallone amoroso
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de tip creativ, toate ideile sunt acceptabile, indiferent de calitatea lor: bune, rele, utile, inutile, legale, ilegale nu contează, fiindcă nici una nu trebuie respinsă. Mai târziu, când vom apela și la palma dreaptă, vom vedea că se întâmplă un lucru ciudat. Unele din idei, care inițial ar fi fost respinse fără a sta pe gânduri, sunt privite cu alți ochi și poate cu un comentariu de tipul „Stai puțin, cred că ar ieși totuși ceva bun de aici!” În acest mod
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
vacanțe, aniversări, experiențe personale cu prietenii, faze de la școală, etc. fiecare moment cu cât mai multe detalii cu putință. Vă poate ajuta următoarea abordare „copilărească„: încercați să analizați problema ca și cum ar fi o creatură. Desenați-o ca pe o creatură ciudată și neajutorată. Imaginați-vă viața personală a creaturii. Care este trecutul ei? Dar viitorul? Cum arătați dumneavoastră din perspectiva creaturii? Ca să o ajutați, ce întrebări i-ați pune? 10.4 Conexarea informațiilor Regula 10: Exprimați-vă gândurile prin diagrame, desene
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
că explozia ar dispersa părțile de masă critică, nicidecum nu le-ar aduna. Soluția era implozia, ca și cum ar fi trimise două gloanțe unul asupra celuilalt. Colegii au considerat ideea absurdă, dar Oppenheimer, în ciuda faptului că și pentru el ideea era ciudată, a acceptat analiza, iar experimentele au arătat că soluția era corectă. La o conferință, fizicianul W. Pauli și-a prezentat o teorie despre particulele elementare. Niels Bohr a afirmat că teoria lui Pauli era o idee nebunească. Întrebat dacă este
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
celorlalți. Pe nedrept marginalizați, aceștia rămân închiși în ei. Un lucru remarcabil l-a spus Goethe: Multe dintre problemele copiilor supradotați sunt cauzate în mare măsură de educația necorespunzătoare din copilărie. De cele mai multe ori copiii supradotați sunt tratați ca niște "ciudați". Copiii supradotați nu reprezintă numai olimpicii laureați la fazele naționale sau internaționale. Aceștia au IQ foarte mare și sunt norocoși pentru că școala și familia s-au ocupat intens de formarea lor. Există și alte categorii de genii, de o mare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
la dispoziție 60 de secunde pentru a vorbi grupului despre ea. Va face aproximativ 10 afirmații despre ea. Numele trebuie să fie corect, dar tot restul trebuie să fie inventat și să fie destul de departe de realitate. Cu cât mai ciudată este asociația, cu atât este mai ușor de reținut numele acelei persoane. De pildă, o persoană slabă este prezentată ca un gurmand căruia îi place să golească conținutul frigiderului și care este spaima prăjiturilor. Jocul pune la treabă creativitatea fiecărei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
români: „Noi nu suntem un popor de emigranți, iar stelele străine ne umplu de groază. Tot ce e dincolo de spațiul mioritic ar trebui deci să ne împrăștie și să ne dizolve ca pe niște călăreți descălecați... Și totuși, un lucru ciudat ne salvează... Un imens simț al întoarcerii”. M. P.-C.
ŢARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290078_a_291407]
-
ale autorului. Titlurile capitolelor sunt incitante, nu se încearcă simplificarea intrigii, ci, dimpotrivă, complicarea ei cu cât mai multe amănunte, adaugate treptat firului epic inițial. Printre elementele care particularizează și conferă farmec narațiunii sunt și numeroasele figuri de plan secund, ciudate, uneori comice, dar întru totul plauzibile și justificate în economia textului. La fel - pitorescul limbajului, care nu ocolește nici argoul, și ritmul alert al succesiunii evenimentelor sau suspansul omniprezent. Toate aceste caracteristici fac din T. un bun scriitor de romane
TECUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290118_a_291447]
-
de „misterele” din proza lui Mircea Eliade. Pe tipicul întoarcerii către o epocă vetustă, către o lume care se stinge, privite cumva balzacian, este proza din culegerea Corabia mistuită (1983), cu alte nuvele de „mistere”, ca Mătușile sau O casă ciudată. Paginile din București, oraș de vis și de dor (1977) recompun o microistorie a capitalei, de la pașoptism la comunism, autorul încercând să contureze imaginea unui oraș „plămădit de istorie, taine, vise și legende”, cu episoade extraordinare, figuri simbolice, momente gastronomice
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
Figurează între membrii fondatori ai Societății Scriitorilor din Basarabia (1939), împreună cu N. Dunăreanu, Pan Halippa ș.a. Semnează și Iorgu Manea, Măhăleanu. În romanul Al nimănui, apărut în 1937, T. relatează viața lui Victor Crăișor, personaj straniu, cu manifestări cel puțin ciudate, dacă nu anormale, pe care viața îl va zdrobi. Ambiția autorului este de a reedita, în alt spațiu geografic și în alt mediu social, tipologia și modelul narativ din Ion, romanul lui Liviu Rebreanu. Dar efortul său se desfășoară în
TIMONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290176_a_291505]
-
intitulat inițial Vocile nopții, citite inițial în cenaclul Sburătorul, sunt dedicate memoriei lui E. Lovinescu. Și aici peisajul este apocaliptic, populat de strigoi, fantome, dar sentimentul amenințării se potențează, iar subiectivitatea eului poetic pare stimulată în acest context învălmășit. Macabrul, ciudatul se înscriu în aceeași manieră a unui simbolism ambiguu, rar explicitat, dar cu siguranță - în intenția autorului - conotat social: „Urechile îmi hăuie ca scoicile marine./ Vreau să dorm. Fără voi, fără mine./ Și perna vrăjmașă, de piatră,/ Cavernă cu monștri
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
Îl preocupă, de pildă, figura poetului, ca suflet al naturii înzestrat cu darul cântării (Circuit, Poeții sunt naivi, Aici a trăit poetul ș.a.). Alteori gândul extincției e transpus într-o imagistică astrală: „Numai o dată, mineralizat, / voi atârna de stea, balast ciudat, / și ochii se vor auri pe rând / de colbul stelei ruptă din pământ...” (Numai o dată). Discursivitatea și tonul colocvial din prima carte se accentuează în Ierburi și raze (1974), unde Ț. conversează, ca alți confrați postbelici, pe diverse teme lirice
ŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290191_a_291520]
-
le-a înscris pe acestea printre cele paisprezece întrebări cărora nu li se poate da nici un răspuns. Nu este singurul care a procedat astfel. Confucius avea și el propria sa listă de lucruri „despre care Maestrul nu vorbea niciodată - „lucruri ciudate, fapte fizice, dezordini și spirite”. Cercetarea de dragul cercetării, doar pentru a ști mai mult, filosofia după modelul grecesc, nu a dat roade prea bogate în solul Orientului. Buddhismul este o expresie istorică a idealului uman universal. Punctul de plecare al
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]