15,099 matches
-
întemeiată și urmează a fi admisă, pentru următoarele considerente: 1. Legea criticată încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3), potrivit cărora "România este stat de drept [...]", ale art. 2 - Suveranitatea și ale art. 61 - Rolul și structura (Parlamentului), întrucât consacră o soluție legislativă contrară voinței poporului exprimate la referendumul național din data de 22 noiembrie 2009. 1.1. Autorii sesizării susțin că legea ce face obiectul sesizării încalcă dispozițiile constituționale ale art. 2 potrivit cărora suveranitatea națională se exercită prin
DECIZIE nr. 682 din 27 iunie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243171_a_244500]
-
sensul reținut de Curte în jurisprudența sa (în raport cu realitățile economice, politice și sociale ale țării, rolul partidelor politice în procesul electoral, necesitatea raționalizării Parlamentului), aspect criticat de autorii sesizării cu referire la dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. 2.21. Curtea constată în acest sens că dispozițiile art. 6 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 682 din 27 iunie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243171_a_244500]
-
trebuie să se pronunțe cu privire la modificarea intempestivă a legislației electorale din perspectiva consecințelor pe care aceasta le produce - la fel ca în precedentul soluționat prin Decizia nr. 51/2012 -, precum și cu privire la nerespectarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. 2.25. Pentru a răspunde acestor critici, Curtea trebuie să aibă în vedere evoluția legislației electorale și a problemelor de constituționalitate pe care aceasta le-a ridicat de-a lungul timpului, reflectate în
DECIZIE nr. 682 din 27 iunie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243171_a_244500]
-
care deține astfel de informații, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat." În opinia instanței autoare a excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Legea fundamentală: art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil, art. 124 alin. (2) și (3) potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, iar judecătorii sunt
DECIZIE nr. 456 din 8 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (2), art. 7 şi art. 28 alin. (1) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243222_a_244551]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 15 noiembrie 2011, și Decizia nr. 1.569 din 6 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 1 martie 2012, Curtea a statuat că prevederile constituționale consacră și garantează o singură formă de autonomie, și anume cea universitară, indiferent că este vorba de învățământul superior de stat sau de învățământul superior particular, autonomie al cărei conținut trebuie să fie identic în ambele cazuri. În aceste condiții și
DECIZIE nr. 681 din 27 iunie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243199_a_244528]
-
trebuie să se bucure de o reală autonomie universitară, însă înce privește componenta academică a acestei autonomii, și nu componenta patrimonială, care, după cum am arătat, nu există nici la instituțiile de învățământ superior de stat. 4. Pornind de la concepția legislativă consacrată în art. 114 alin. (3) din Legea nr. 1/2011 , potrivit căreia "instituțiile de învățământ superior pot fi de stat, particulare sau confesionale", într-o instituție de învățământ superior particulară statul nu are niciun drept legat de fundamentul juridic, respectiv
DECIZIE nr. 681 din 27 iunie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243199_a_244528]
-
guvern. Aceste două variante de reprezentare s-au impus în textul Tratatului din rațiuni ce țin de structura constituțională internă specifică fiecărui stat membru (monarhie constituțională, republică parlamentară, republică semiprezidențială etc.). Prin raportare la specificul constituțional al României, așa cum este consacrat la nivel constituțional, șeful statului este Președintele României, care are atribuția constituțională a reprezentării României. În acest context, primul-ministru nu poate reprezenta statul român la Consiliul European, atât timp cât această reprezentare este asigurată de șeful statului, respectiv Președintele României. Pe de
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
unitară, guvernanța Schengen și politica de azil. În toate aceste domenii rolul principal revine Guvernului, astfel încât, potrivit Declarației Parlamentului nr. 1/2012 , se impune participarea primului-ministru la Consiliul European. Referitor la art. 80 din Constituție, se arată că acesta nu consacră noțiunea de "șef al statului", astfel încât Președintele României nu se poate prevala de prevederile art. 10 alin. (2) teza a doua din Tratat pentru a solicita participarea sa la reuniunea Consiliului European în această calitate. De asemenea, reprezentarea României la
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
ministru, de a numi un prim-ministru interimar, de a numi miniștri, de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului, de a consulta populația țării prin referendum, de a numi în funcții publice, de a acorda grațieri individuale, regimul politic consacrat de Constituție trebuie să fie calificat ca fiind unul semiprezidențial. Chiar și jurisprudența Curții Constituționale are o orientare similară, în sensul că, prin interpretarea textelor constituționale incidente, acceptă existența unor competențe considerabile ale Președintelui României în diverse domenii. În acest
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
coroborat cu art. 125 alin. (1) din Constituție, ar fi golite de conținut și importanță, motiv pentru care Curtea a constatat constituționalitatea unei asemenea soluții legislative; 5. Constituția Franței, care a constituit sursa de inspirație a Constituției României și care consacră un sistem semiprezidențial, la art. 5 prevede că "Președintele Republicii veghează la respectarea Constituției. Prin arbitrajul său, asigură funcționarea autorităților publice, conform reglementărilor, precum și continuitatea statului. El este garantul independenței naționale, al integrității teritoriale și al respectării tratatelor." Art. 80
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
a Parlamentului nu produce efecte juridice, chiar dacă Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român, atât timp cât aceasta nu a făcut obiectul unei hotărâri. Soluția dată în decizie are suport și în faptul că atât timp cât art. 81 alin. (1) din Constituție consacră noțiunea de "reprezentare", art. 102 referitor la rolul și structura Guvernului, pe cea de "realizare a politicii interne și externe a țării", ceea ce presupune o atribuție de executare. Aceasta nu înseamnă însă că Președintele nu ar putea să îl împuternicească
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
acesteia susține, în esență, că excluderea din sfera de jurisdicție a instanței de judecată a aspectelor de temeinicie a deciziilor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor contravine principiului deplinei competențe a instanței, și pe cale de consecință, dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție. În continuare, face referire la Hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele Anghel Anghelov împotriva Bulgariei, Markovic și alții împotriva Italiei și Kilian împotriva Republicii Cehe. Curtea de Apel București - Secția a
DECIZIE nr. 405 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243265_a_244594]
-
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului arată că dispozițiile de lege criticate au fost adoptate de legiuitor în cadrul competenței sale constituționale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) din Constituție. În virtutea acestor prerogative constituționale, legiuitorul, în considerarea unor situații deosebite, poate să stabilească și reguli de procedură speciale, derogatorii de la regulile dreptului comun. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au
DECIZIE nr. 405 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243265_a_244594]
-
același cod. Astfel, încheierea, ca hotărâre dată de instanță în cursul judecății, are 3 părți: practicaua, considerente și dispozitiv. Practicaua cuprinde mențiunile prevăzute la art. 261 alin. 1 pct. 1-4; considerentele sau motivarea sunt prevăzute la pct. 5, iar dispozitivul, consacrat de pct. 6, constă în reproducerea în cea de-a treia parte a încheierii, a minutei. Dispozitivul este considerat partea cea mai importantă, esențială, a unei hotărâri judecătorești, întrucât el este susceptibil a fi pus în executare și împotriva lui
DECIZIE nr. 550 din 24 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi art. 257 alin. (2^2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243262_a_244591]
-
a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului." ... Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Constituție : art. 15 alin. (1) potrivit cărora " Cetățenii beneficiază de drepturile și libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea", art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii și art. 44 privind dreptul de proprietate privată. I. Examinând excepția de neconstituționalitate, sub aspectul îndeplinirii condițiilor de admisibilitate, Curtea
DECIZIE nr. 485 din 10 mai 2012 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243331_a_244660]
-
a justului echilibru ce trebuie păstrat între protecția proprietății și cerințele interesului general, astfel fiind atinsă chiar substanța dreptului de proprietate al reclamantului. Totodată, se arată că interesul public urmărit, respectiv asigurarea unui sistem unitar de pensii, încalcă principiul proporționalității, consacrat de Constituție și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin aceea că rupe justul echilibru ce trebuie păstrat între protecția proprietății și cerințele interesului general, prin privarea de dreptul de a beneficia de pensie în cuantumul garantat de dispozițiile
DECIZIE nr. 480 din 10 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h), art. 2 alin. (4), art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243375_a_244704]
-
art. 20 alin. (1) din Codul de procedură fiscală se prevede că reprezentanții legali ai persoanelor fizice și juridice, precum și ai asocierilor fără personalitate juridică sunt obligați să îndeplinească obligațiile fiscale ale persoanelor reprezentate, în numele și din averea acestora, fiind consacrate clar principiul răspunderii personale și principiul separației de patrimonii. Răspunderea fiscală revine, în subsidiar, anumitor categorii de persoane, conform art. 27-28 din Codul de procedură fiscală, ca răspundere solidară în cazul contribuabilului declarat insolvabil. Activitatea propriu-zisă a unei persoane juridice
DECIZIE nr. 10 din 18 iunie 2012 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 8 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la prezentarea obligatorie a certificatului de cazier fiscal în cazul cooptării unor noi membri în asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243380_a_244709]
-
Pentru petrecerea timpului liber orice pacient cu tulburări psihice are dreptul la: ... a) mijloace de educație; ... b) posibilități de a cumpăra sau de a primi articolele necesare vieții zilnice, distracțiilor sau comunicării; ... c) mijloace care să permită pacientului să se consacre unor ocupații active, adaptate mediului sau social și cultural, încurajări pentru folosirea acestor mijloace și măsuri de readaptare profesională de natură să îi ușureze reinserția în societate. ... (4) Pacientul nu poate fi obligat să presteze o muncă forțată. ... (5) Activitatea
LEGE nr. 487 din 11 iulie 2002 (*actualizată*) sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243381_a_244710]
-
Pentru petrecerea timpului liber orice pacient cu tulburări psihice are dreptul la: ... a) mijloace de educație; ... b) posibilități de a cumpăra sau de a primi articolele necesare vieții zilnice, distracțiilor sau comunicării; ... c) mijloace care să permită pacientului să se consacre unor ocupații active, adaptate mediului sau social și cultural, încurajări pentru folosirea acestor mijloace și măsuri de readaptare profesională de natură să îi ușureze reinserția în societate. ... (4) Pacientul nu poate fi obligat să presteze o muncă forțată. ... (5) Activitatea
LEGE nr. 487 din 11 iulie 2002 (*actualizată*) sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243382_a_244711]
-
aceasta a fost ridicată de autorul său, Curtea reține că incidența dispozițiilor art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 în cauza dedusă judecății Curții de Apel Cluj este, în mod necesar, subsecventă admiterii caracterului novator al reglementărilor consacrate prin legea menționată cu privire la materia măsurilor reparatorii prin echivalent. Așa fiind, instituirea măsurii reparatorii în echivalent prin compensarea prin puncte, consacrată de dispozițiile art. 1 alin. (2) din lege, reprezintă o soluție legislativă nouă, de imediată aplicare, care a devenit
DECIZIE nr. 210 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în redactarea anterioară modificării acestor prevederi prin Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262258_a_263587]
-
2013 în cauza dedusă judecății Curții de Apel Cluj este, în mod necesar, subsecventă admiterii caracterului novator al reglementărilor consacrate prin legea menționată cu privire la materia măsurilor reparatorii prin echivalent. Așa fiind, instituirea măsurii reparatorii în echivalent prin compensarea prin puncte, consacrată de dispozițiile art. 1 alin. (2) din lege, reprezintă o soluție legislativă nouă, de imediată aplicare, care a devenit incidentă în cauza aflată pe rolul instanței judecătorești prin intermediul normei consacrate de art. 4 din lege. Ca atare, din analiza notelor
DECIZIE nr. 210 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în redactarea anterioară modificării acestor prevederi prin Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262258_a_263587]
-
fiind, instituirea măsurii reparatorii în echivalent prin compensarea prin puncte, consacrată de dispozițiile art. 1 alin. (2) din lege, reprezintă o soluție legislativă nouă, de imediată aplicare, care a devenit incidentă în cauza aflată pe rolul instanței judecătorești prin intermediul normei consacrate de art. 4 din lege. Ca atare, din analiza notelor scrise prin care autorul excepției de neconstituționalitate își motivează criticile formulate, coroborate cu temeiurile legale reținute de instanța judecătorească în pronunțarea soluției, prin care s-a stabilit dreptul reclamantului la
DECIZIE nr. 210 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în redactarea anterioară modificării acestor prevederi prin Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262258_a_263587]
-
forma în vigoare la data invocării excepției de neconstituționalitate, ceea ce califică situația în care se află autorul excepției ca fiind o facta pendentia. 17. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autorul excepției invocă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii. 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este întemeiată și urmează a fi admisă, pentru următoarele considerente: 19. În ceea ce privește evoluția cadrului legal prin care au fost reglementate modalitățile de acordare a măsurilor reparatorii, Curtea reține
DECIZIE nr. 210 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în redactarea anterioară modificării acestor prevederi prin Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262258_a_263587]
-
de coerență și de previzibilitate a normelor adoptate în materia măsurilor reparatorii prin echivalent afectând în mod grav principiul securității raporturilor juridice, expresie a principiilor constituționale privind statul de drept și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, consacrate de art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală. 27. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că trăsătura esențială a statului de drept o constituie supremația Constituției și obligativitatea respectării legii și că statul de drept asigură supremația
DECIZIE nr. 210 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în redactarea anterioară modificării acestor prevederi prin Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262258_a_263587]
-
din 27 ianuarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 17 martie 2004). Totodată, Curtea a reținut că principiul securității raporturilor juridice civile constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, astfel cum acesta este consacrat în mod expres prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 570 din 29 mai 2012 și nr. 615 din 12 iunie 2012, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 210 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în redactarea anterioară modificării acestor prevederi prin Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262258_a_263587]