12,523 matches
-
de nume proprii celebre, 2001 ș.a.). Autor al unor prefețe și postfețe, F. a avut și câteva experiențe de editor. A publicat o plachetă de „stihuri epigramatice” a Margaretei Faifer și un volum de teatru al lui Laurențiu Faifer, o culegere din însemnările lui Arșavir Acterian, un studiu de poetică și stilistică al Irinei Andone. A editat, de asemenea, Didahiile lui Antim Ivireanul și, în colaborare, Teatru și proză de I. L. Caragiale. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
să devină propagandabili.” Volumul Subiect și predicat (1993) împreună cu Semnul mirării (1995) reprezintă selecții din comentariile critice transmise vreme de aproape patruzeci de ani pe unde scurte, la postul Europa Liberă. Neînsemnate cantitativ față de masivitatea producției pe care o ilustrează, culegerile surprind și fixează câteva dintre semnalmentele definitorii ale scrisului lui I. Spre deosebire de Românește sau de Fenomenul Pitești, ele articulează o polifonie de voci. Evoluând ca eseist, jurnalist, traducător și poet, autorul trece fără crispări de la un registru al scrisului la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
redactor-șef la „Tinerimea Moldovei” și la „Chipăruș”, apoi membru în comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. B. debutează editorial în 1955, cu volumul La pădure, cuprinzând versuri destinate copiilor. Acelorași cititori le sunt destinate și alte culegeri, precum Aventurile lui Nătăfleață (1961), Cizmele cocostârcului (1967), Noile aventuri ale lui Nătăfleață (1978). Alte volume (Prafuri amare, 1955, Piatra de încercare, 1958, În alb și negru, 1977) vehiculează motive satirice curente, precum și locuri comune propagandistice. Limbajul poetic este aerisit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
în străinătate, din secolul al XV-lea până în al XVII-lea, acestea au fost incluse în cărți tipărite, mai întâi în Sbornicul lui Bozidar Vuković, apărut la Veneția, în 1536, și reprodus de Coresi la Sas-Sebeș în 1580, apoi în culegeri de cântări bisericești și ca anexe la Psaltiri, între care cele de la Vilnius (1586) și Kiev (1624, șase ediții până în 1697). La noi au fost reimprimate în Psaltirea de la Govora (1634), în cea de la Buzău, cu tipic românesc (1701), și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287003_a_288332]
-
sau caută să determine un misionarism critic contemporan (Funcția criticii literare, „Carpații”, 1959, 26-27). Ca literatură propriu-zisă, publică volumul de nuvele Ram Kalu Adi (1957), reluat mai apoi întocmai, alături de scrieri ale lui Nicolae Novac și N. S. Govora, în culegerea Povești fără țară (1957). Bine scrise și vădind un autentic talent literar, prozele lui B. țin de aria fantasticului și lasă să transpară nu de puține ori, ca modalitate de tratare a problematicii, influența lui Mircea Eliade. De exemplu, Năluca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
unde se tipărea, din dispoziția lui Armand Călinescu, întrucât s-ar fi descoperit în unele versuri aluzii critice și remarci directe la persoana regelui, după cum mărturisește mai târziu, în anii exilului, poetul. Aceeași soartă a avut-o și „manuscrisul unei culegeri folclorice, de câteva sute de cântece și descântece”, întocmită în colaborare cu profesorul Gavril Ionescu, volum care, aflat în pragul tipăririi, a fost distrus, se pare, în perioada ocupației sovietice a Bucovinei. De altfel, acum P. se refugiază la București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
P. dă publicității o interesantă antologie, Carte de cântece românești, în care accentuează rolul instructiv și formativ al demersului, acela de a pune „în mâna fraților din America și a tuturor refugiaților români de pe toate continentele” nu altceva decât o culegere „de imuri naționale, de cântece patriotice, de romanțe, de cântece populare, de doine, colinde și plugușoare”. Poetul, întărit în convingerea că „atâta vreme cât vom cânta, nu ne vom pierde”, recurge apoi la o selecție din propria producție lirică din anii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
în colaborare), Sibiu, 1908; Cuvântări și predici ale unui teolog, mai târziu cleric român în țară sub stăpânire străină, I-VIII, București, 1923-1939; Pagini dintr-o arhivă inedită, îngr. și introd. Antonie Plămădeală, București, 1984; Note ascunse. Jurnal, Cluj-Napoca, 1999. Culegeri: Proverbe, maxime, asemănări și idiotisme colectate din graiul românilor din Transilvania și Ungaria, Sibiu, 1901. Repere bibliografice: Romulus Cândea, Patriarhul Miron Cristea, „Candela”, 1925, 3-7; Ion Rusu-Abrudeanu, Înalt Prea Sfinția Sa, Patriarhul Miron Cristea. Omul și faptele, I, București, 1929; Închinarea Înalt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
se identifice cu națiunea română prin numele ziarelor și a editurii sale. Virtuțile intelectuale pe care le revendica sînt ilustrate de numele altor publicații ale sale: și-a intitulat ziarul literar "Drum drept" iar forumul naționalismului său cultural "Cuget clar". Culegerea de articole scrise pentru ziarul "Epoca" publicate sub formă de carte a fost intitulată Cuvinte adevărate. Care este oare motivul pentru care "Neamul românesc" nu a devenit niciodată un ziar de largă circulație?70 La aceasta au contribuit personalitatea, temperamentul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au vrut să-i dea acestei băuturi valențe de imortalitate. Proprietatea de băutură a nemuririi se regăsește în epoca elenică odată cu instaurarea cultului lui Dionisos. Legat de ciclul vegetal, precum Demeter, zeița grâului, Dionisos a simbolizat mai întâi viața viei: culegerea, zdrobirea și tescuirea strugurilor. Mai târziu, zeul a început progresiv să reprezinte moartea strugurelui și nașterea vinului, precum în pilda "lucrătorilor viei", unde mustul reprezintă imaginea sângelui mântuitor al lui Iisus Hristos, în timp ce teascul reprezintă Crucea. În cadrul cultului zeului elen
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
aproape o jumătate de secol, și din 1991 a fost redactor-șef al revistei „Columna”. Debutează cu versuri în timpul studiilor universitare, iar editorial cu placheta Primii fulgi (1962). Publică mai multe volume de poezie: Monologuri (1964), Liniștea cuvintelor (1971) ș.a., culegeri de publicistică și eseuri: Viața cuvântului (1980), A vedea cu inima (1984), cărți pentru copii: Aventurile lui Atomică (1966), Teiul (1980) ș.a. A tradus din lirica universală (Walt Whitman, Robert Frost, o antologie a poeziei eline, alta a liricii americane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
haotic și dezlânat stilistic, ca într-un proces-verbal al unui autist, vorbele unor deținuți dintr-un lagăr de concentrare, pentru ca în cele din urmă și acest text să se revendice ca discurs al unui personaj desprins din panoplia absurdului. Următoarele culegeri de proză scurtă, Gușterii și patru pipe (1970) și Ceasul viu (1973), par a fi rezultatul unei crize de creație. P. parcă a înțepenit în propria formulă și schițele de acum sunt fragmente caricatural-absurde ale textelor anterioare: fie metafore dezvoltate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
Constanța și împrejurimile ei (în colaborare cu Tiberiu Petrilă și Demetru Popescu), București, 1960; Constanța-Litoral, București, 1962; Ucigașul de papagali, București, 1968; Gușterii și patru pipe (literatură de scurt metraj), București, 1970; Păsări subterane, București, 1972; Ceasul viu, București, 1973. Culegeri: Mult mi-e dragă Dobrogea, Constanța, 1963; Dobroge, mândră grădină, București, 1963. Antologii: Trepte, Constanța, 1960; Miniaturi dobrogene, Constanța, 1962; Epistole de pe malul mării, pref. Aurel Martin, București, 1963; Dialoguri de pe malul mării, București, 1964; Secvențe marine, pref. Cornel Regman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
elevii Își vor selecta propriile titluri / subiecte În funcție de un interes specific. Ca modalitate de evaluare curentă, proiectul are următoarele caracteristici: - sarcina de lucru fiind complexă necesită un timp Îndelungat de realizare pentru elevul sau echipa să aibă suficient timp pentru culegerea datelor și realizarea propriu-zisă a unui produs; - modul de alocare a timpului este flexibil; - accesul elevului la materialele resursă este liber, acesta fiind În permanență Încurajat de către Învățător să utilizeze documentația necesară;proiectul Încurajează și permite exprimarea liberă a ideilor
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
Blaga qui ouvre le recueil Din lirica universală (De la poésie lyrique universelle), leș autres traductions ont été rédigées à partir de l'époque de la deuxième guerre mondiale, " quand on entendait encore leș canons de la guerre " : Cele mai multe dintre tălmăcirile adunate în culegerea de față s-au alcătuit, cu scurte sau mari întreruperi, în cursul anilor, incepand cam din 1943, cănd băteau încă tunurile războiului. Transpunerile se datoresc exclusiv entuziasmului cu care sufletul meu a răspuns izvoadelor ce le aveam în față. "959
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ces créations tellement diverses et a voulu leș " annexer et assimiler " à la langue roumaine. Îl a offert au public roumain un panoramă de la poésie du monde dès leș temps leș plus anciens : N-am intenționat să dau, cu această culegere, o antologie a poeziei lirice universale. Citind și recitind stihuri cantate în vechiul Egipt, în antichitatea greacă sau chineză, în pădurile negre din străfundurile Africei, subt cerul italic sau galic, s-a ivit în mine dorința arzătoare de a anexă
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la sesiunea de grup; în caz contrar, este necesar să se intervieveze șeful ierarhic separat, pentru a obține și punctul său de vedere cu privire la sarcinile, competențele și responsabilitățile postului. Chestionarul pentru analiza posturilor reprezintă o anchetă scrisă, fiind utilizat pentru culegerea datelor și informațiilor referitoare la postul ce urmează să fie supus procesului de analiză. Chestionarul pentru analiza postului trebuie să conțină un set de întrebări așezate într-o ordine logică și corespunzătoare obiectivului pentru care se derulează procesul de analiză
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
modelele de chestionar de analiză a postului depinde de o serie de factori: 1) specificul organizației; 2) scopul în care este utilizat chestionarul (proiectare sau reproiectare de post); 3) gradul solicitat de detaliere a informațiilor; 4) costurile și timpul necesar culegerii, prelucrării și interpretării datelor și informațiilor solicitate. Din punct de vedere al avantajelor și dezavantajelor, chestionarul pentru analiza postului poate fi caracterizat astfel: Metoda „incidentelor critice” presupune efectuarea analizei unui post prin prisma unor aspecte negative ce pot să apară
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
marele tezaur al clasicilor, ea Homer, Dante, Cervantes, Shakespeare și Goethe, a căror faimă s-a răspândit în întreaga lume și durează de mult timp. Acest termen a ajuns astfel să fie sinonim și cu acela de "capodopere", cu o culegere de lucrări literare care are o justificare critică și pedagogică, dar cu greu 1-ar putea satisface pe cercetătorul care mu se poate mărgini la marile piscuri, dacă vrea să înțeleagă întregul șir de munți sau, lăsând la o parte
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
la săptămânalul „Albina”. Debutează cu versuri la „Tânărul scriitor”, în 1953. Publică în „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Scrisul bănățean”, „Viața românească” ș.a., precum și în reviste din străinătate (Grecia, Italia, Japonia, Iugoslavia, Noua Zeelandă, SUA, Ucraina, Ungaria). Prima ei carte e o culegere bilingvă, Entre nous, le temps - Între noi, timpul, apărută în 1975 la Paris, în Editura Saint-Germain-des-Prés. Volumele care au urmat vor purta același titlu, dar sumarul se va lărgi continuu, până la a se dubla de fiecare dată. Ceea ce atrage atenția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
o observă cu înțelegere, evitând în egală măsură sarcasmul facil și emoția ieftină. În finaluri adesea incerte, aceste personaje se estompează și dispar. După o febrilă activitate de jurnalist în perioada imediat postdecembristă, T. revine pe scena literară cu o culegere de proză scurtă Povestiri din lumea nouă (1996; Premiul Uniunii Scriitorilor), iar mai târziu cu Îngerul de la benzinărie (2003). Autorul recompune în primul volum, prin asocierea unor succinte, dar semnificative biografii, imaginea tragicomică a unei lumi haotice, absurde, însă plină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
16; Ov. S. Crohmălniceanu, „Presa literară românească”, RL, 1969, 18; Titus Moraru, „Presa literară românească”, TR, 1969, 19; Ion M. Negreanu, „Presa literară românească”, R, 1969, 7; Nae Antonescu, Observații la o carte, ST, 1969, 9; Iosif Pervain, Carențele unei culegeri, TR, 1969, 51; Șerban Cioculescu, O carte utilă, LCF, 1979, 8; Dumitru Micu, Elogiu dicționarului, RL, 1987, 14; Șerban Cioculescu, „Dicționar al presei literare românești”, RL, 1987, 20; Șerban Cioculescu, Caragialeștii în „Dicționar al presei românești”, RL, 1987, 21; M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
articole, note critice, intervenții polemice în „Cultura”, „Nistru”, „Literatura și arta” ș.a. Scrie proză (romane, povestiri, nuvele), teatru și scenarii cinematografice. „Microromanul” Întoarcerea noastră de-o clipă (1966), criticat vehement de autorități, rămas tipărit doar în „Nistru”, este urmat de culegerea de nuvele Era târziu (1968), de romanele Vămile (1972), Linia de plutire (1987), Orbirea („Literatura și arta”, 1992). Dintre piesele lui S., Această copilărie îndepărtată (1975) și Omul a doua zi au fost puse în scenă de teatre din Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
Poveștile Peleșului de Carmen Sylva, pseudonimul reginei Elisabeta. Interesul acesteia pentru folclorul românesc se exprimă nu numai prin încercările sale literare, dar și printr-o atracție pentru costumele populare românești cu o ornamentică rafinată. Vasile Alecsandri publica la Paris o culegere de balade și cântece populare în 1855, Ballades et chants populaires de la Roumanie 228, iar gustul pentru folclorul românesc era împărtășit și de regină, care publică în Germania legenda Meșterului Manole, Meister Manole: Trauerspiel in vier Aufzügen229. Carmen Sylva publică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
autorul oferă o reactualizare a conceptului de reprezentare colectivă aparținând lui Durkheim. Din acel moment, i sau dedicat numeroase studii și cercetări, interesul asupra acestei teorii fiind În continuă creștere, ea rafinându-se și Îmbogățindu-se inclusiv cu metodologii de culegere a conținutului reprezentărilor sociale. În viziunea lui S. Moscovici reprezentările sociale sunt fenomene, procese reale În legătură cu un anumit mod de cunoaștere și comunicare. A. Neculau plasează conceptul de reprezentare socială În contextul gândirii sociale ce contribuie prin cunoașterea senzorială și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]