12,512 matches
-
Planului Marshall: redresarea economică a Europei de Vest; impulsionarea creării unei uniuni economice europene (beneficiarii programului au format Organizația Europeană de Cooperare Economică OECE un prim pas spre integrarea vest-europeană; întărirea relațiilor de solidaritate între Europa Occidentală și S.U.A.; consolidarea dependenței statelor din Europa Occidentală față de S.U.A; Una dintre caracteristicile principale ale evoluției economice după al Doilea Război Mondial a fost integrarea economică. Anii 1945-1973 au fost denumiți „cei 30 de ani glorioși” datorită prosperității și dezvoltării economice pe
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
identificabil numai în cazul celor două părți de propoziție în cauză (eventual și al propozițiilor corespunzătoare, în frază). Majoritatea cercetătorilor văd în raportul sintactic dintre subiect și predicat o relație de interdependență, numită fie ca mai sus, fie relație de dependență (determinare sau subordonare) reciprocă, relație de inerență (sau de implicație), relație predicativă. Cei care consideră, explicit sau implicit, că în limba română se poate vorbi numai de 2 tipuri de relații sintactice (subordonarea și coordonarea) încadrează interdependența la subordonare, ca
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
poate vedea peste două zile.). Autoarea ajunge la concluzia că „din punct de vedere formal, gramatical, subiectul și predicatul se domină, așadar, reciproc, cu alte cuvinte sunt interdependente (cf. Sextil Pușcariu, Limba română, 1940, p. 156). Și dacă interdependența înseamnă dependență mutuală, înscrierea relației subiect-predicat la subordonare, ca un tip al acesteia (cf. Louis Hjelmslev, „La notion de rection”, în „Acta linguistica”, I, 1939, 1, p. 20), se dovedește a fi întemeiată”. În ceea ce privește acordul în persoană al predicatului cu subiectul, menționăm
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
să plouă, Dacă bate vântul înseamnă că n-o să plouă etc.). Ideea interdependenței dintre subiect și predicat apare și în altă lucrare a aceleiași autoare, unde se afirmă că înscrierea relației subiect-predicat la subordonare impune distingerea mai multor tipuri de dependență: determinarea = dependență unilaterală și obligatorie, interdependență = dependență bilaterală și obligatorie și constelația = dependență facultativă cf. L. Hjelmslev, loc. cit.). Interdependență este întotdeauna, arată autoarea, raportul dintre subiect și predicat, ca și raportul dintre regentă și o subiectivă de tipul: Cine
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Dacă bate vântul înseamnă că n-o să plouă etc.). Ideea interdependenței dintre subiect și predicat apare și în altă lucrare a aceleiași autoare, unde se afirmă că înscrierea relației subiect-predicat la subordonare impune distingerea mai multor tipuri de dependență: determinarea = dependență unilaterală și obligatorie, interdependență = dependență bilaterală și obligatorie și constelația = dependență facultativă cf. L. Hjelmslev, loc. cit.). Interdependență este întotdeauna, arată autoarea, raportul dintre subiect și predicat, ca și raportul dintre regentă și o subiectivă de tipul: Cine-și pune
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
n-o să plouă etc.). Ideea interdependenței dintre subiect și predicat apare și în altă lucrare a aceleiași autoare, unde se afirmă că înscrierea relației subiect-predicat la subordonare impune distingerea mai multor tipuri de dependență: determinarea = dependență unilaterală și obligatorie, interdependență = dependență bilaterală și obligatorie și constelația = dependență facultativă cf. L. Hjelmslev, loc. cit.). Interdependență este întotdeauna, arată autoarea, raportul dintre subiect și predicat, ca și raportul dintre regentă și o subiectivă de tipul: Cine-și pune boii în cârd cu dracu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dintre subiect și predicat apare și în altă lucrare a aceleiași autoare, unde se afirmă că înscrierea relației subiect-predicat la subordonare impune distingerea mai multor tipuri de dependență: determinarea = dependență unilaterală și obligatorie, interdependență = dependență bilaterală și obligatorie și constelația = dependență facultativă cf. L. Hjelmslev, loc. cit.). Interdependență este întotdeauna, arată autoarea, raportul dintre subiect și predicat, ca și raportul dintre regentă și o subiectivă de tipul: Cine-și pune boii în cârd cu dracu' îi scoate fără coarne, pe când în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
regentă și o subiectivă de tipul: Cine-și pune boii în cârd cu dracu' îi scoate fără coarne, pe când în cazul unui enunț ca: Se spune că X a scris un roman raportul dintre subiectivă și regentă ar fi de dependență unilaterală obligatorie, pentru că în enunțuri ca ultimul citat cele două propoziții nu s-ar presupune reciproc, ci „numai prima o cere în mod necesar pe a doua”. Neajunsul principal al teoriei că subiectul și predicatul se află într-un raport
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subordonează celeilalte”. Apare aici o contradicție de exprimare, poate și de gândire: subiectul și predicatul depind în egală măsură unul de altul, dar nu se subordonează unul celuilalt. Or, în metalimbajul tradițional (în care este formulată teoria lui V. Șerban), dependență = subordonarea. De aceea, nu se justifică delimitarea interdependenței, așa cum a fost ea prezentată mai sus, de subordonare. De fapt, ca și autorii comentați V. Șerban și D. Crașoveanu și C. Dimitriu interpretează interdependența dintre subiect și predicat ca o „subordonare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
văzută tot ca o subordonare reciprocă X← →Y, de vreme ce schema subordonării este X ← Y . Relația subiect-predicat apare tot ca un raport sintactic aparte și la Valeria Guțu Romalo, care consideră că „există 2 clase de relații sintactice: (I) relațiile de dependență și (II) relațiile de nondependență. La relațiile de dependență intră (1) raportul de interdependență (sau dependență bilaterală) dintre subiect și predicat, care reprezintă „forma de dependență maximă”, (2) raportul de subordonare (sau dependență unilaterală), în cadrul căreia termenul care nu poate
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
schema subordonării este X ← Y . Relația subiect-predicat apare tot ca un raport sintactic aparte și la Valeria Guțu Romalo, care consideră că „există 2 clase de relații sintactice: (I) relațiile de dependență și (II) relațiile de nondependență. La relațiile de dependență intră (1) raportul de interdependență (sau dependență bilaterală) dintre subiect și predicat, care reprezintă „forma de dependență maximă”, (2) raportul de subordonare (sau dependență unilaterală), în cadrul căreia termenul care nu poate fi omis este regent, iar celălalt este termenul subordonat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
apare tot ca un raport sintactic aparte și la Valeria Guțu Romalo, care consideră că „există 2 clase de relații sintactice: (I) relațiile de dependență și (II) relațiile de nondependență. La relațiile de dependență intră (1) raportul de interdependență (sau dependență bilaterală) dintre subiect și predicat, care reprezintă „forma de dependență maximă”, (2) raportul de subordonare (sau dependență unilaterală), în cadrul căreia termenul care nu poate fi omis este regent, iar celălalt este termenul subordonat (determinantul), (3) raportul de subordonare (dependență) dublă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Guțu Romalo, care consideră că „există 2 clase de relații sintactice: (I) relațiile de dependență și (II) relațiile de nondependență. La relațiile de dependență intră (1) raportul de interdependență (sau dependență bilaterală) dintre subiect și predicat, care reprezintă „forma de dependență maximă”, (2) raportul de subordonare (sau dependență unilaterală), în cadrul căreia termenul care nu poate fi omis este regent, iar celălalt este termenul subordonat (determinantul), (3) raportul de subordonare (dependență) dublă, unde determinantul are 2 regenți (elementul predicativ suplimentar) și (4
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
clase de relații sintactice: (I) relațiile de dependență și (II) relațiile de nondependență. La relațiile de dependență intră (1) raportul de interdependență (sau dependență bilaterală) dintre subiect și predicat, care reprezintă „forma de dependență maximă”, (2) raportul de subordonare (sau dependență unilaterală), în cadrul căreia termenul care nu poate fi omis este regent, iar celălalt este termenul subordonat (determinantul), (3) raportul de subordonare (dependență) dublă, unde determinantul are 2 regenți (elementul predicativ suplimentar) și (4) raportul de dependență complexă, unde determinantul are
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sau dependență bilaterală) dintre subiect și predicat, care reprezintă „forma de dependență maximă”, (2) raportul de subordonare (sau dependență unilaterală), în cadrul căreia termenul care nu poate fi omis este regent, iar celălalt este termenul subordonat (determinantul), (3) raportul de subordonare (dependență) dublă, unde determinantul are 2 regenți (elementul predicativ suplimentar) și (4) raportul de dependență complexă, unde determinantul are un singur regent, dar presupune existența a însă unui nume în structură (complemente cumulativ, opozițional, de excepție și sociativ)”. Aici diferența dintre
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
raportul de subordonare (sau dependență unilaterală), în cadrul căreia termenul care nu poate fi omis este regent, iar celălalt este termenul subordonat (determinantul), (3) raportul de subordonare (dependență) dublă, unde determinantul are 2 regenți (elementul predicativ suplimentar) și (4) raportul de dependență complexă, unde determinantul are un singur regent, dar presupune existența a însă unui nume în structură (complemente cumulativ, opozițional, de excepție și sociativ)”. Aici diferența dintre interdependență(unde termenii relației se presupun reciproc) și dependență unilaterală (unde numai unul dintre
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
suplimentar) și (4) raportul de dependență complexă, unde determinantul are un singur regent, dar presupune existența a însă unui nume în structură (complemente cumulativ, opozițional, de excepție și sociativ)”. Aici diferența dintre interdependență(unde termenii relației se presupun reciproc) și dependență unilaterală (unde numai unul dintre termeni presupune prezența celuilalt) apare cu claritate. Dependența diferă de subordonare și numai dependența unilaterală implică subordonare, corespunde deci subordonării din gramatica tradițională. Unii cercetători cred că relația subiect predicat este asemănătoare ca tip de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dar presupune existența a însă unui nume în structură (complemente cumulativ, opozițional, de excepție și sociativ)”. Aici diferența dintre interdependență(unde termenii relației se presupun reciproc) și dependență unilaterală (unde numai unul dintre termeni presupune prezența celuilalt) apare cu claritate. Dependența diferă de subordonare și numai dependența unilaterală implică subordonare, corespunde deci subordonării din gramatica tradițională. Unii cercetători cred că relația subiect predicat este asemănătoare ca tip de raport sintactic cu relațiile pe care le stabilesc și alte tipuri de propoziții
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nume în structură (complemente cumulativ, opozițional, de excepție și sociativ)”. Aici diferența dintre interdependență(unde termenii relației se presupun reciproc) și dependență unilaterală (unde numai unul dintre termeni presupune prezența celuilalt) apare cu claritate. Dependența diferă de subordonare și numai dependența unilaterală implică subordonare, corespunde deci subordonării din gramatica tradițională. Unii cercetători cred că relația subiect predicat este asemănătoare ca tip de raport sintactic cu relațiile pe care le stabilesc și alte tipuri de propoziții. O modalitate de interpretare a relației
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
interdependență îi caracterizează pe toți determinanții obligatorii, numai subiectul și atributivul de bază sunt determinanții care, în toate aparițiile lor intră într-o relație de interdependență cu verbul. Ceilalți determinanți satisfac fie o relație de interdependență, fie o relație de dependență unilaterală, în funcție de posibilitatea suprimării sau nonsuprimării acestora, trăsătură care variază de la un verb la altul. După cum se știe gramatica tradițională ia de la texte și analizează relațiile sintactice așa cum apar ele în enunțuri atestate, așa cum reiese și din exemplele următoare: 1
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și completivele obligatorii, în opoziție cu propoziția regentă, pentru propoziția determinată de completive facultative etc. În concluzie, s-ar putea vorbi, credem, de următoarele tipuri de relații sintactice, caracteristice pentru determinanții predicatului (sau ai verbului la moduri nepersonale): Relații de dependență ( = determinare) 1. Interdependență conform a. subiectivă criteriului b. completivă conform criteriului substituției c. predicativă restricțiilor formale cu zero 2. Dependența unilaterală ( = subordonare) a. completivă b. predicativă conform criteriului c. complexă restricțiilor formale Considerăm că înlocuirea termenului de «subordonare», generic în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
vorbi, credem, de următoarele tipuri de relații sintactice, caracteristice pentru determinanții predicatului (sau ai verbului la moduri nepersonale): Relații de dependență ( = determinare) 1. Interdependență conform a. subiectivă criteriului b. completivă conform criteriului substituției c. predicativă restricțiilor formale cu zero 2. Dependența unilaterală ( = subordonare) a. completivă b. predicativă conform criteriului c. complexă restricțiilor formale Considerăm că înlocuirea termenului de «subordonare», generic în gramatica tradițională pentru toate aceste tipuri de relații, cu termenul de «dependență» (sau «determinare») este recomandabilă, pentru a se evita
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
substituției c. predicativă restricțiilor formale cu zero 2. Dependența unilaterală ( = subordonare) a. completivă b. predicativă conform criteriului c. complexă restricțiilor formale Considerăm că înlocuirea termenului de «subordonare», generic în gramatica tradițională pentru toate aceste tipuri de relații, cu termenul de «dependență» (sau «determinare») este recomandabilă, pentru a se evita o serie de echivocuri și exprimări contradictorii. Termenul «subordonare» rămâne, astfel, să fie folosit numai pentru un tip de relație de dependență, și anume dependența unilaterală, caracteristică determinanților omisibili, care sunt într
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
tradițională pentru toate aceste tipuri de relații, cu termenul de «dependență» (sau «determinare») este recomandabilă, pentru a se evita o serie de echivocuri și exprimări contradictorii. Termenul «subordonare» rămâne, astfel, să fie folosit numai pentru un tip de relație de dependență, și anume dependența unilaterală, caracteristică determinanților omisibili, care sunt într adevăr subordonați unui regent. După cum s-a constatat, în definirea tipurilor de relații sintactice s-a folosit două criterii: (I) criteriul omisibilității termenilor (sau proba substituției cu zero) și (II
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
aceste tipuri de relații, cu termenul de «dependență» (sau «determinare») este recomandabilă, pentru a se evita o serie de echivocuri și exprimări contradictorii. Termenul «subordonare» rămâne, astfel, să fie folosit numai pentru un tip de relație de dependență, și anume dependența unilaterală, caracteristică determinanților omisibili, care sunt într adevăr subordonați unui regent. După cum s-a constatat, în definirea tipurilor de relații sintactice s-a folosit două criterii: (I) criteriul omisibilității termenilor (sau proba substituției cu zero) și (II) criteriul restricțiilor formale
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]