12,957 matches
-
rezilienței. în ce mod părinții, educatorii, vecinii, adică toți adulții competenți din jurul copilului pot facilita dezvoltarea rezilienței lui? în neurobiologie (Siegel, 2003), sunt formulate câteva principii ale unei pedagogii orientate spre dezvoltarea rezilienței copilului: 1. Comunicarea emoțională cu copilul. Comunicarea emoțională este o formă de comunicare anterioară comunicării prin cuvinte, care acompaniază și nuanțează orice formă de comunicare verbală sau nonverbală. Calitatea comunicării emoționale cu copilul depinde în mare măsură de empatia adultului. Realizarea eficientă a unei astfel de comunicări presupune
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
formulate câteva principii ale unei pedagogii orientate spre dezvoltarea rezilienței copilului: 1. Comunicarea emoțională cu copilul. Comunicarea emoțională este o formă de comunicare anterioară comunicării prin cuvinte, care acompaniază și nuanțează orice formă de comunicare verbală sau nonverbală. Calitatea comunicării emoționale cu copilul depinde în mare măsură de empatia adultului. Realizarea eficientă a unei astfel de comunicări presupune să simți ceea ce simte copilul și să accepți trăirile lui care sunt adesea total deosebite de ale adultului. în comunicarea emoțională cu copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Calitatea comunicării emoționale cu copilul depinde în mare măsură de empatia adultului. Realizarea eficientă a unei astfel de comunicări presupune să simți ceea ce simte copilul și să accepți trăirile lui care sunt adesea total deosebite de ale adultului. în comunicarea emoțională cu copilul, adultul pleacă de la ideea că reacțiile emoționale ce par inacceptabile din perspectiva adultului sunt perfect adecvate la copil. În procesul comunicării emoționale, copilul adesea nu are cuvinte pentru ceea ce simte și este rolul adultului să numească trăirile copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de empatia adultului. Realizarea eficientă a unei astfel de comunicări presupune să simți ceea ce simte copilul și să accepți trăirile lui care sunt adesea total deosebite de ale adultului. în comunicarea emoțională cu copilul, adultul pleacă de la ideea că reacțiile emoționale ce par inacceptabile din perspectiva adultului sunt perfect adecvate la copil. În procesul comunicării emoționale, copilul adesea nu are cuvinte pentru ceea ce simte și este rolul adultului să numească trăirile copilului. Identificate și numite de adultul empatic, aceste trăiri sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilul și să accepți trăirile lui care sunt adesea total deosebite de ale adultului. în comunicarea emoțională cu copilul, adultul pleacă de la ideea că reacțiile emoționale ce par inacceptabile din perspectiva adultului sunt perfect adecvate la copil. În procesul comunicării emoționale, copilul adesea nu are cuvinte pentru ceea ce simte și este rolul adultului să numească trăirile copilului. Identificate și numite de adultul empatic, aceste trăiri sunt mai puțin înspăimântătoare și izolează mai puțin copilul de rețeaua lui socială. Când adultul îi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
educatorul dezvoltă la copil conștiința complexității lucrurilor, valoarea relațiilor cu ceilalți, capacitatea de a analiza din perspective diferite o situație înainte de a pune în practică o soluție. 3. Repararea rupturilor. în teoria rezilienței se accentuează importanța rețelei sociale, a sprijinului emoțional pe care copilul sau adultul-victimă îl poate avea atunci când se află sub impactul unor adversități majore. Sindromul de stres posttraumatic aduce cu sine, ca manifestare, o izolare socială a persoanei, o incapacitate de a-și mai găsi locul printre ceilalți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-l vor acompania de-a lungul întregii vieți. Capitalul social e definit ca „totalitatea relațiilor pozitive din familie și vecinătate care servesc ca factori-tampon față de influențele negative prezente în mediul imediat de viață al individului”(Stevenson, 1998). Alcătuit din legăturile emoționale orizontale, precum și din conexiunile la distanță (orizontale, verticale sau diagonale), capitalul social este un factor determinant în dezvoltarea și reziliența copilului, un protector semnificativ al sănătății mentale (Almedon, Glandon, 2006). Familia asigură o dublă naștere în lume a copilului: biologică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt capabile să se adapteze și să funcționeze competent după expunerea la adversități semnificative sau crize” (Patterson, 2002, p. 352). Așa cum funcționarea rezilienței individului își are un important pilon de sprijin în disponibilitatea unei alte persoane de a-l acompania emoțional în momentele dificile, reziliența familiei este în bună măsură construită pe resursele sociale, rețeaua socială de care dispune. înțelegerea rezilienței familiei ne obligă la o privire asupra funcțiilor familiei. Care sunt principalele funcții pe care o familie rezilientă reușește să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ei (Coleman, 1993). Capitalul social al familiei este format din „totalitatea relațiilor pozitive din familie și vecinătate ce servesc ca tampon în calea influențelor negative prezente în mediul imediat de viață a persoanei”(Stevenson, 1998, p. 48). Alcătuit din conexiuni emoționale orizontale și conexiuni la distanță, orizontale, verticale și trasversale (Puttman, Leonardi, Nanetti, 1993), capitalul social este un factor determinant în reziliența familiei, iar pentru dezvoltarea copilului este un important factor protectiv al sănătății mentale (Almedon, Glandon, 2006). Copilul este prins
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fiecărui membru a familiei prin intermediul relațiilor dintre membrii familiei. Tiparul relațiilor în familie și al relațiilor membrilor familiei cu comunitatea poate fi evaluat pe două dimensiuni (Sheridan, Eagle, Dowd, 2004): coeziunea familiei; adaptabilitatea familiei. Coeziunea familiei este dată de legăturile emoționale strânse dintre membrii familiei precum și de nivelul de independență pe care membrii familiei îl resimt în cadrul sistemului familiei. Coeziunea familiei se manifestă la nivelul membrilor familiei, în interiorul familiei, dar influențează în mare măsură și rolul familiei în comunitate. Toate aceste
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ai familiei cu familia luată ca entitate. în acest caz, în familie există un consens accentuat și o autonomie și independență limitate ale membrilor familiei; familie cu o coeziune moderată, accentuată, în care membrii familiei sunt conectați, apropiați și loiali emoțional în cadrul familiei, dar au și prietenii și timp liber petrecut în afara familiei. Timpul ce îl petrec împreună, în cadrul familiei, este prețuit de către membri; familie cu o coeziune moderată joasă, în care membrii familiei au puține relații și activități între ei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familiei au puține relații și activități între ei în cadrul familiei, sunt destul de separați unii de ceilalți și-și petrec mai mult timp cu persoane din afara familiei. Prioritatea membrilor unor astfel de familii este independența, deși între ei există o apropiere emoțională; familii cu o coeziune slabă, cu relații dezangajate între membri. Legăturile între membrii familiei sunt slabe. Aceștia au o autonomie crescută și un atașament redus față de sistemul familiei. Coeziunea familiei influențează mai multe domenii funcționale ale familiei, dintre care, cel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu relații dezangajate între membri. Legăturile între membrii familiei sunt slabe. Aceștia au o autonomie crescută și un atașament redus față de sistemul familiei. Coeziunea familiei influențează mai multe domenii funcționale ale familiei, dintre care, cel mai important este domeniul legăturilor emoționale. Legăturile emoționale se exprimă în principal prin gradul de implicare al familiei și prin calitatea interacțiunilor părinte copil. Implicarea afectivă, activă, a familiei este un corelat important al rezilienței familiei. Implicarea afectivă se referă la măsura în care membrii familiei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dezangajate între membri. Legăturile între membrii familiei sunt slabe. Aceștia au o autonomie crescută și un atașament redus față de sistemul familiei. Coeziunea familiei influențează mai multe domenii funcționale ale familiei, dintre care, cel mai important este domeniul legăturilor emoționale. Legăturile emoționale se exprimă în principal prin gradul de implicare al familiei și prin calitatea interacțiunilor părinte copil. Implicarea afectivă, activă, a familiei este un corelat important al rezilienței familiei. Implicarea afectivă se referă la măsura în care membrii familiei valorizează și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nediferențiat. O astfel de implicare apare adesea în cazul copiilor gemeni. Ei devin de neseparat. în general, când apare o astfel de relație simbiotică de implicare, se naște în mod firesc o triangulare relațională în familie care afectează negativ relațiile emoționale în familie. Când mama se implică exagerat cu copilul, tatăl se simte exclus. Când această implicare exagerată se petrece între partenerii de cuplu, copiii nu mai au loc între ei. Alte nivele de implicare sunt: implicare fără emoții (trăiri), predominant
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cauzat de inundații, ci și de faptul că tinerii și copiii care au participat la acțiune își vor schimba atitudinea față de pădure, față de natură. Ca răspuns la dezastre, comunitățile reziliente au răspunsuri: fizice (reconstruirea structurilor fizice: case, drumuri, păduri etc.); emoționale (indivizii, familiile, întreaga comunitate face eforturi pentru a depăși trăirile emoționale specifice traumei; în condițiile rezilienței, aceste eforturi se fac în comun, ceea ce le sporește eficiența); culturale (sunt dezvoltate anumite practici culturale, norme, reguli, obiceiuri, tradiții, momente comemorative, proverbe și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care au participat la acțiune își vor schimba atitudinea față de pădure, față de natură. Ca răspuns la dezastre, comunitățile reziliente au răspunsuri: fizice (reconstruirea structurilor fizice: case, drumuri, păduri etc.); emoționale (indivizii, familiile, întreaga comunitate face eforturi pentru a depăși trăirile emoționale specifice traumei; în condițiile rezilienței, aceste eforturi se fac în comun, ceea ce le sporește eficiența); culturale (sunt dezvoltate anumite practici culturale, norme, reguli, obiceiuri, tradiții, momente comemorative, proverbe și zicători, servicii religioase etc.). în The Resilient City” (Walisser, Mueller, McLean
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Orientarea spre evitarea și repararea rupturilor presupune o bună capacitate empatică, capacitate de control și autocontrol” Promovarea autocontrolului în situații de disconfort, sarcină de prim rang în dezvoltarea copilului la vârstele mici (Stroufe et al., 2005) este facilitată prin comunicarea emoțională a adultului cu copilul. în cadrul comunicării emoționale, copilul își cunoaște emoțiile și recunoaște emoțiile sale și ale celor din jur. în familie, în școală și toate celelalte sisteme sociale tangente familiei și copilului poate fi promovată o orientare care să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o bună capacitate empatică, capacitate de control și autocontrol” Promovarea autocontrolului în situații de disconfort, sarcină de prim rang în dezvoltarea copilului la vârstele mici (Stroufe et al., 2005) este facilitată prin comunicarea emoțională a adultului cu copilul. în cadrul comunicării emoționale, copilul își cunoaște emoțiile și recunoaște emoțiile sale și ale celor din jur. în familie, în școală și toate celelalte sisteme sociale tangente familiei și copilului poate fi promovată o orientare care să țintească dezvoltarea unor acțiuni și atmosfere de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
subliniază faptul că eficiența umană este stimulată de starea de bine, de confort, în vreme ce disconfortul conduce 1 la cruzime, la violență, îngrădind creativitatea. Stimularea creativității, identificarea unor aptitudini și cultivarea lor produc oportunități de retragere într-o activitate regeneratoare atât emoțional, cât și cognitiv (Csikszentmihalyi, 2003). Cultivarea interesului față de natură, a dorinței de a proteja natura, plantele și animalele înseamnă crearea unei variante facile, la îndemână pentru copii și familii, de a-și orienta sănătos gândirea și trăirile. Muzica și dansul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
România, nu cuprindea nici constatările reprezentanților Comisiei, care vizitaseră anterior țara, inclusiv ale deputatului R. Noerens. Mai grav, raportul punea sub semnul întrebării momente importante ale istoriei poporului român, în special legate de Transilvania. Raportul era întocmit într-un limbaj emoțional și exaltant, în scopul inducerii în eroare a deputaților de bună-credință. În consecință, se solicita ca Adunarea Parlamentară să nu se lase antrenată de un astfel de limbaj și de aprecieri care ascundeau pretenții și acțiuni menite să afecteze procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în cadrul societ]ților tipul de reciprocitate (direct] sau indirect] sau, în cazul ultimei, prin intermediul c]rei categorii de persoane sau grupuri) și metodele de evaluare a bunurilor, a serviciilor sau a altor tipuri de prezent]ri (de exemplu, r]spunsuri emoționale) ce constituie obiectul schimburilor. Deși reciprocitatea pare a fi o valoare universal] din care deriv] o varietate de principii, nu toate formele de reciprocitate sunt incluse neap]rât în sistemul moral și etic al unei societ]ți. Unele forme sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le au fâț] de semenii lor; altele se refer] la nevoia de organizare social], de existent] în cadrul unei comunit]ți; iar altele sunt indispensabile dezvolt]rii spirituale și st]pânirii de sine. Virtutea și viciul se refer] și la latura emoțional] a ființei umane. Pe lang] analiza detaliat] a st]rilor emoționale negative, cum ar fi mânia, r]utatea, pofta trupeasc], invidia și neliniștea, Buddha a acordat un loc important reacțiilor emoționale pozitive și creative, având o puternic] relevant] moral], ca
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de organizare social], de existent] în cadrul unei comunit]ți; iar altele sunt indispensabile dezvolt]rii spirituale și st]pânirii de sine. Virtutea și viciul se refer] și la latura emoțional] a ființei umane. Pe lang] analiza detaliat] a st]rilor emoționale negative, cum ar fi mânia, r]utatea, pofta trupeasc], invidia și neliniștea, Buddha a acordat un loc important reacțiilor emoționale pozitive și creative, având o puternic] relevant] moral], ca de exemplu compasiunea, generozitatea și recunoștință. Analiza să arăt] c] exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sine. Virtutea și viciul se refer] și la latura emoțional] a ființei umane. Pe lang] analiza detaliat] a st]rilor emoționale negative, cum ar fi mânia, r]utatea, pofta trupeasc], invidia și neliniștea, Buddha a acordat un loc important reacțiilor emoționale pozitive și creative, având o puternic] relevant] moral], ca de exemplu compasiunea, generozitatea și recunoștință. Analiza să arăt] c] exist] o gam] larg] și variat] de reacții emoționale care intensific] și extind sensibilitatea noastr] moral]. Leg]tură dintre psihologia moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]