19,153 matches
-
stare de sănătate optimă pe tot parcursul existenței. Pentru aceasta, se au în vedere următoarele obiective: a) asigurarea unor condiții normale, lipsite de factori nocivi sau psihotraumatizanți, a unui mediu securizant cu caracter de stabilitate; b) crearea unor condiții de habitat corespunzătoare, plăcute, confortabile, comode și utile; c) crearea unor condiții de muncă lipsite de periculozitate, care să motiveze individul și să-i dea satisfacție, să-i stimuleze creativitatea; d) un program de alimentație rațional, diversificat, fără excese, echilibrat ca aport
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lor anorganic, cum ar fi rocile sedimentare. Geochimia microbiană se referă în special la activitatea microorganismelor (la bacterii, în special) care se dezvoltă la suprafața Pământului, dar domeniul de studiu poate fi extins și la biogeochimie sau microbiologia de suprafață. Habitatele microorganismelor includ apa oceanelor, rocile de adâncime din structura crustei terestre sau mediile terestre extreme. Microorganismele sunt parte vitală a ciclurilor naturale ale unor elemente chimice (azot, carbon sau sulf) în atmosferă și apar în cele mai diverse medii. De
Introducere în geochimia microbiană a uraniului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
ale turismului, iar pe de altă parte activitatea turistică are influență atât pozitivă, cât și negativă asupra mediului ecologic, modificându-i elementele componente. Mediul înconjurător este definit ca fiind calitatea vieții, condițiile de viață ale oamenilor și cadrul natural cu habitatele potrivite pentru animale și plante. Calitatea vieții este determinată de disponibilitatea pe termen lung în cantitate suficientă și de o calitate adecvată a resurselor precum apă, aer, pământ și spațiu în general dar și a materialelor neprelucrate. Ca totalitate a
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
restrânse și nu înclină balanța pentru nici una din ipoteze. Ele au fost descoperite, în două cazuri, în apropierea unei vetre (Mayance și Petrkovice), în alte două cazuri la marginea așezării (Willendorf II și Mauern) și, într-un caz, chiar în interiorul habitatului (Dolni Vestonice) (M. Otte, 1981). Pentru Tursac (H. Delporte, 1959), se știe că statueta era în proximitatea peretelui adăpostului, într-o zonă cu puține vestigii arheologice. În apropiere par să se fi aflat câteva resturi osteologice aparținând bizonului. Datele sunt
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
surprinzător, prin legile evoluției. Legea lui Romer și pericolul suprainovației Una dintre temele majore ale teoriei evoluției este cea a apariției vertebratelor terestre. Alfred Romer este unul dintre paleontologii care au studiat această problemă, sugerând că nevoia de conservare a habitatului, mai degrabă decât legile progresului și evoluției, au dus la trecerea la alt nivel evoluționar. Cu alte cuvinte, inovația apare atunci când modul de viață este amenințat, mai degrabă decât pentru atingerea următoarei etape evoluționare. Romer a arătat că strămoșii vertebratelor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1990-1999 și 2003, cu două serii de studii panel în perioadele 1993-1995 și 1996-1998). Domeniile și dimensiunile urmărite au fost: standardul economic al gospodăriei (venituri, consum, locuința, utilarea gospodăriei, averea/proprietatea), calitatea percepută a vieții (condițiile de viață - personale, familie, habitat; evaluarea resurselor economice; condițiile de muncă; timpul liber; mediul social; serviciile economice; serviciile sociale; participarea socială și politică), perceperea schimbării, comportamentul de timp liber, munca, mediul uman, îngrijorări (temeri), satisfacția față de viață și față de anumite componente ale acesteia (Mărginean, 2002
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2002, „Measuring Household Livelihood Security at the Family and Community Level in the Developing World”, World Development, vol. 30, nr. 2, Elsevier Science Ltd. May, R.; Rex, K.; Bellini, L.; Sadullah, S.; Nishi, E.; James, F.; Mathangani, A., 2000, „UN Habitat Indicators Database: Evaluation as a Source of the Status of Urban Development Problems and Programs”, Cities, vol. 17, nr. 3, pp. 237-244. Mărginean, Ioan, 1979, Probleme epistemologice și metodologice ale măsurării fenomenelor sociale - teză de doctorat. Mărginean, Ioan, 1982, Măsurarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
legate de mediu în zona de activitate extrașcolară, iar de câțiva ani, unele manuale de geografie sau biologie cuprind capitole dedicate protecției mediului. Manualele alternative pentru cursul opțional de ecologie sunt structurate pe capitole gen "influența omului asupra mediului", "igiena habitatului", "determinări și aplicații practice ale factorilor poluanți", dar cuprinde și un calendar de bune practici în grădina de legume și în livada școlii. Și în gradinițe se studiază noțiuni de bază în domeniul protecției mediului, potrivit Ministerului Educației. Pentru învățământul
Educaţia economică în contextul dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ciobanu Mariana Georgeta, Popa Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1166]
-
de unități sistematice. Mai mult decât atât, Delta Dunării frapează prin densitatea ridicată la multe specii, care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului, cu toate că din cauza efectelor activităților antropice din ultimile decenii și efectivele acestor specii ca și habitatele lor au fost grav afectate.Începând cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei și faunei din teritoriul RBDD, acțiune ce continuă și în prezent, având două obiective majore: cunoașterea unei importante componente a patrimoniului natural într-o rezervație a
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
care are scopul să protejeze și să gestioneze specii și habitate vulnerabile pe teritoriul lor natural, în întreaga Europă, fără să țină cont de granițele politice. Este o rețea ecologică realizată prin implementarea Directivelor HABITATE si PĂSĂRI (Directiva privind Conservarea habitatelor naturale și speciile de plante și animale sălbatice CE 92/43 și Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice CE 79/409). Este transpusă prin Legea nr. 345/2006 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
de plante și animale sălbatice CE 92/43 și Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice CE 79/409). Este transpusă prin Legea nr. 345/2006 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice IMPORTANT: Natura 2000 nu este un sistem de rezervații strict protejate! Activitățile umane sunt permise în măsura în care permit menținerea speciei sau a habitatului. Rețeaua Natura 2000 este compusă din: SAC-uri (Special Areas for ConservationArii
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice IMPORTANT: Natura 2000 nu este un sistem de rezervații strict protejate! Activitățile umane sunt permise în măsura în care permit menținerea speciei sau a habitatului. Rețeaua Natura 2000 este compusă din: SAC-uri (Special Areas for ConservationArii Speciale de Conservare) desemnate pentru: “*” habitatele din Directiva Habitate (198 listate în Directiva Habitate) “*” specii (peste 800 listate în Directiva Habitate) SPA-uri (Special Protection Areas Arii Speciale
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
sălbatice IMPORTANT: Natura 2000 nu este un sistem de rezervații strict protejate! Activitățile umane sunt permise în măsura în care permit menținerea speciei sau a habitatului. Rețeaua Natura 2000 este compusă din: SAC-uri (Special Areas for ConservationArii Speciale de Conservare) desemnate pentru: “*” habitatele din Directiva Habitate (198 listate în Directiva Habitate) “*” specii (peste 800 listate în Directiva Habitate) SPA-uri (Special Protection Areas Arii Speciale de Protecție Avifaunistică) desemnate pentru: “*” Speciile din Directiva Păsări (aproximativ 200 specii). Siturile din RBDD și imporțanta lor
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
2000 nu este un sistem de rezervații strict protejate! Activitățile umane sunt permise în măsura în care permit menținerea speciei sau a habitatului. Rețeaua Natura 2000 este compusă din: SAC-uri (Special Areas for ConservationArii Speciale de Conservare) desemnate pentru: “*” habitatele din Directiva Habitate (198 listate în Directiva Habitate) “*” specii (peste 800 listate în Directiva Habitate) SPA-uri (Special Protection Areas Arii Speciale de Protecție Avifaunistică) desemnate pentru: “*” Speciile din Directiva Păsări (aproximativ 200 specii). Siturile din RBDD și imporțanta lor Delta Dunării Razim
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
în Directiva Habitate) “*” specii (peste 800 listate în Directiva Habitate) SPA-uri (Special Protection Areas Arii Speciale de Protecție Avifaunistică) desemnate pentru: “*” Speciile din Directiva Păsări (aproximativ 200 specii). Siturile din RBDD și imporțanta lor Delta Dunării Razim Sinoie (SPA) Habitatele lacustre și cele caracteristice grindurilor constituie suportul existenței unei faune de vertebrate extrem de diverse, cu numeroase specii ocrotite la nivel național și internațional. Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele categorii: număr
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
pelagică extrem de bogată constituie suportul pentru populațiile de păsări migratoare, sedentare și de pasaj. Delta Dunării și zona marină a Deltei Dunării(SCI) Are anumite particularități datorate influenței majore a apelor Dunării și aluviunilor depuse de acestea, încât aici, există habitate sedimentare unice la litoralul românesc. Este de remarcat frumusețea și bogația zonei, cu o varietate de biotopuri și resurse, care o fac unică nu numai în Europa ci și în cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii. Care sunt obligațiile și restricțiile într-
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
de biotopuri și resurse, care o fac unică nu numai în Europa ci și în cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii. Care sunt obligațiile și restricțiile într-un sit Natura 2000? “*” evitarea acțiunilor care ar putea afecta în mod semnificativ speciile și habitatele pentru care a fost desemnată zona ca sit Natura 2000; “*” stabilirea măsurilor de conservare necesare implicând, dacă este cazul, planuri de management adecvate specifice siturilor sau integrate în alte planuri de management. NU exista restricții atâta vreme cât activitațile de orice fel
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
sit Natura 2000; “*” stabilirea măsurilor de conservare necesare implicând, dacă este cazul, planuri de management adecvate specifice siturilor sau integrate în alte planuri de management. NU exista restricții atâta vreme cât activitațile de orice fel, desfășurate în zonă, nu pun în pericol habitatele și speciile pentru care a fost desemnat situl.
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
speciilor, fără măsuri concrete de reducere a acestora. A fost creat cadrul legislativ pentru conservarea diversității biologice, prin ratificarea uor acorduri sau tratate internaționale: Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea Convenției asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar, la 2 februarie 1971, Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1994, Decretul 187/1990 de acceptare a Convenției privind protecția patrimoniului mondial
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
acceptare a Convenției privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural, adoptată de Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură la 16 noiembrie 1972, Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, Berna la 19.07.1979, Legea nr. 69/1994 de aderare a României la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de floră și faună pe cale de dispariție, adoptată la Washington la 3 martie 1973, Legea nr.
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
Ordinul Ministrului mediului 979/2009 privind introducerea de specii alogene, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A si 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național. În ceea ce privește strategia politică privind speciile invazive, Principiile directoare privind prevenirea, introducerea și atenuarea impactului speciilor alogene invazive care amenință ecosistemele, habitatele sau speciile, stabilite la Convenția privind Diversitatea Biologică (Haga, aprilie
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național. În ceea ce privește strategia politică privind speciile invazive, Principiile directoare privind prevenirea, introducerea și atenuarea impactului speciilor alogene invazive care amenință ecosistemele, habitatele sau speciile, stabilite la Convenția privind Diversitatea Biologică (Haga, aprilie 2002), stabilesc o abordare ierarhică a speciilor invazive, în trei etape, prin măsuri de prevenție, detectare și eradicare timpurie respectiv control și izolare pe termen lung. Prevenția este cea mai
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
și alte „creații” umane... Nu au fost atât de greu de identificat aceste adevăruri științifice și originea, respectiv promotorul lor. Este mai greu însă de preluat o atitudine ca atare și să nu mai vorbim despre o știință a studierii habitatului, ci despre o știință eco-umană, să nu ne mai focalizăm pe o idee, dar să o promovăm prin schimbarea mentalității. E greu să fii eco? De ce ar fi? De ce se crede că a fi eco înseamnă a fi sărac sau
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
suferă direct un act de agresiune; VICTIMA SECUNDARĂ este persoana care suferă un efect al unui act de agresiune îndreptat altor persoane; VICTIMAJ este ceea ce aparține condiției de victimă, si care poate fi simplu, prelungit (ex. agresiune familială) sau frecvent (habitat în zone cu risc, agresiune militară). Dacă etiologia victimologică se referă la faptul că omul poate deveni victima a societății, a legilor și statului, a părinților, familiei sau a semenului sau; patogenia victimologică se referă la faptul că victima poate
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
însă o va compensa prin distracții, jocuri, divertisment, alcool etc., munca devine astfel o sursă de nemulțumiri, conflicte, insatisfacții, sentimentul frustrării economice, limitare, neliniștea dată de nesiguranța locului de muncă, concurența, depășirea pregătirii profesionale etc. 5) Omul și condițiile de habitat P.H. Chombard de Lauwe care s-a ocupat de acest aspect subliniază faptul că nevoile de habitat ale omului sunt fiziologice, psihologice și sociale. În societatea actuală criza de locuințe de manifestă în contextul crizei generale. Accelerarea urbanizării și explozia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]