15,241 matches
-
prin care a trecut cu tatăl său. A lucrat o vreme la o întreprindere forestieră și apoi la o sucursală a Băncii Marmorosch-Blanck. La 18 februarie 1930, Căpitănia portului Brăila i-a eliberat Livretul de marinar cu nr. 270. A insistat pe lângă soțul ei, Spiridon Vlassopol, ofițer în rezervă al Marinei Militare Române, pentru a închiria de la Serviciul Militar Român, cargoul „Oituz” de 5400 tone. A deținut postul de ofițer maritim III, ocupându-se de aprovizionarea cu alimente, evidența cheltuielilor, a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
sugera organicitatea operei eminesciene, criticul ar fi inclus postumele în "procesivitatea firească a operei întregi", care ar fi înlesnit viziunea de ansamblu, integratoare, semnificativă. Scriind despre Ion Creangă (Clasicii noștriă, Vladimir Streinu evită sistematic fastidioasele informații biografice asupra cărora au insistat de-a lungul anilor, cu o tenacitate demnă de o cauză mai bună, mai toți cercetătorii. Spiritul "românesc cel mai nealterat de atingerile lui cu cultura" a avut mult timp parte mai ales de considerații cărturărești biobibliografice și mai puțin
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
noastră nu-l poate ignora. În ", Pompiliu Constantinescu publica în "Vitrina literară" (an I, nr. ", " noiembrie ", p. "Ă un mic articol polemic intitulat Procesul criticei . Era un inel dintr-un lanț. Șerban Cioculescu scrisese câteva articole pe marginea poeziei argheziene, insistând asupra dualismului sufletesc al poetului Cuvintelor potrivite. Vladimir Streinu a ridicat mănușa, scriind în "Vitrina literară" (nr. " din " octombrie "Ă un articol în care invita critica și criticii: "a se evada din psihologic, deci contingent, în estetic, căci a contura
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
tema alegerii, a liberului arbitru. și, deși în Paradis alegerea e mai curînd de ordinul cunoașterii amăgită de șarpe, Eva judecă greșit , componenta voință nu este mai puțin prezentă prin încălcarea avertismentului divin. Pe această componentă a ființei umane vor insista autorii creștini, de la Sfîntul Pavel înainte, atunci cînd vor trata, iarăși și iarăși, alegerea : cea spirituală, dar mai ales cea morală, între bine și rău, virtute și păcat, ceresc și pămîntesc, suflet și carne, om interior și om exterior, viață
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în sensul lui de normă a omului complet, e potrivit așadar să îl distingem tocmai de categoria generalului și cu atît mai mult de categoria cantitativă, statistică a colectivului. René Guénon, de la care derivă în mare parte tematica acestui capitol, insistă asupra deosebirii verticale între universal, general și colectiv, corespunzătoare unor trepte diferite de ființă. în expresia pe care, interpretînd date metafizice tradiționale, el a dat-o structurii realului complet, stările de ființă de tip individual se caracterizează prin determinații de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dinamica ființei umane : căci reprezintă nivelul imediat superior de existență pe care, luîndu-și-l ca model, ființa se înalță, acoperindu-și progresiv verticala, pînă ce ajunge pe culme și se realizează ca variantă unică, personală de univers inteligibil 4. Pierre Hadot insistă pe faptul că grija de sine a filozofului antic nu viza, așa cum interpretează Michel Foucault, construirea sinelui individual, ci, dimpotrivă, transformarea, depășirea, universalizarea lui, realizarea părții celei mai bune a sinelui, care e, în fond, un sine transcendent. Tema însoțitorului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
A-ți împlini destinul de om revine la a trece în act, potrivit unei variante personale, posibilitățile Omului Universal. înseamnă, mai precis, a participa activ la modelul care te locuiește. Cînd vorbește despre realizarea personală a Omului Universal, Andrei Pleșu insistă în aceeași măsură pe ambele aspecte ale acestui proces : pe menirea omului de a satura tot spectrul creaturii ; pe capacitatea, orientată ascendent, de a se depăși, de a tinde spre modelul său. Idealmente, omul se identifică, în măsura în care își realizează integral
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
caz cu calitatea de cuceritor al lumii. Datorită acestei ideologii, mișcările fundamentaliste sînt inevitabil politice. Cîteva strategii o pun în operă și ele dovedesc orientarea seculară care, combătută de fundamentalisme, le domină de fapt din plin. . Inversarea logicii simbolice. Fundamentaliștii insistă pe sacralizarea unui teritoriu care, în tradiția-gazdă, are un statut simbolic venerabil. în India, adepții Hindutva pretind, împotriva musulmanilor, că hindușii pot revendica toate ținuturile udate de apele sfinte ale Gangelui, Indusului și Brahmaputrei și că ei se identifică de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mobilizatoare resimțită în zorii unei religii monoteiste de întreaga comunitate, iar de contemplativii ei în toate timpurile. Eliberarea amînată corespunde unei distanțe destinse și într-un fel temporalizate, căci dezlegarea trebuie așteptată indefinit, chiar dacă gîndirea indiană și cea greacă nu insistă pe temporalitate și pe istorie, precum monoteismele. Un alt exemplu: Hans Blumenberg vedea polemica între teologul tradiționalist Johann Wenk și Nicolaus Cusanus ca o situație conflictuală tip. Primul, spune el, ilustra teama, atît de des resimțită în fața unei teologii mistice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
el are o lungă experiență teologală și teologică a uniunii fără confuzie, a discernerii fără separare, a conjuncției incomensurabilelor. I-ar rămîne așadar să aplice acest model asupra realului imediat, asupra actualității. Deocamdată însă discursul eclezial curent se mulțumește să insiste declarativ pe o moștenire spirituală vertiginoasă și totodată pe participarea ortodoxiei la modernitate, dar înaintează șovăitor spre articularea efectivă a celor două teme. Efortul de articulare e cu atît mai lent cu cît (mai) nimic din realitatea socială nu pare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
devenit după un model al pieței, care se impune și în materie religioasă consumatorul principal. Lui i se adresează în primul rînd religiile, pe el încearcă să-l capteze, el decide ce formulă de credință să aleagă. Principiile pe care insistă astăzi instituțiile religioase privesc individul în singularitatea, nevoile, crizele lui, și mai puțin colectivitățile compacte. Pe de o parte, atenția față de individ e perfect racordabilă la logica transcendentă a religiilor. Asumînd importanța pe care categoria individualului a căpătat-o în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
societăților, ci longitudinal, pe verticala care unește ființa umană cu Polul, în transparența unei înălțimi și a unei adîncimi în care individualitatea spirituală experimentează realitatea contrapărții sale celeste, își descoperă dimensiunea seniorială, a doua sa persoană, acel Tu suveran. Corbin insistă așadar pe faptul că experiența unitivă presupune separarea de dimensiunea socială a persoanei, activarea exclusivă a dimensiunii ei transcendente. Totuși, nici el nu e adeptul unei discipline spirituale restrînse la domeniul privat sau la cercuri exclusiviste. Nici el nu renunță
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
el face în mod metodic apel la dialogul intelectual-contemplativ al culturilor spirituale, la beneficiile diversității convergente spre Ultim. în sfîrșit, un gînditor tradițional ca René Guénon vedea ieșirea din criza lumii moderne prin reconstruirea întregii societăți după principii metafizice. El insista asupra instituțiilor spirituale care, reactivate sau reinstaurate, ar putea deveni fermentul acestei transformări. Totuși, și la el, accentul cade în primul rînd pe trezirea conștiințelor, pe o reformă a mentalității moderne. și la el mai ales la el accentul cade
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
parte dintre postulatele cusane, știința modernă apucă, desigur, într-o cu totul altă direcție decît docta ignorantia cusană. Dacă postulează imperfecțiunea universului, aceasta din urmă îl folosește ca materie pentru o trecere la limită către perfecțiunea divinului. Dacă Nicolaus Cusanus insistă pe limita capacităților umane de cunoaștere, e pentru că le raportează la știința infinită și le pune în colaborare cu ea, antrenînd cunoașterea umană într-o dinamică spre Ultim. Or, acest dinamism nu a fost preluat de modernitatea noastră. A rămas
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
secătuită astăzi. Prin imaginație teologică el înțelege tocmai opusul atitudinii cognitive tradiționaliste (nu doar creștine), în cazul căreia prealabilele dogmatice determină rezultatul încă dinainte ca efortul teologic să demareze. Situație instalată ce trebuie însă depășită. Claude Geffré, teolog dominican liberal, insistă, în cărțile lui, pe faptul că demersul teologic și chiar viața de credință presupun în toate timpurile interpretarea, personală sau comunitară, a revelației. A crede și a interpreta așadar, a produce noutate în raport cu discursul dogmatic constituit sînt inseparabile. încă de la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
desfășurare doctrinară a noutății infinite, deja dată în revelația christică. Cînd interpretează ciclurile liturgice bizantine, el le înfățișează ca urcușuri ale omului pe cale de a fi deificat în realitatea împărăției, în misterul Zilei a Opta. Cînd expune temele isihasmului, el insistă pe experiența spirituală, dătătoare de cunoaștere noetică, teologală din care poate decurge formularea teologică autentică. Doctrina, liturgica, experiența spirituală erau, toate trei, privite ca posibilități de participare la noutatea polară a divinului. Față de ea, atitudinea umană potrivită i se părea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
inversat. Cele două perspective sînt ipostaziate cîteodată în doi arbori. A.K. Coomaraswamy arată, cu referințe și citate, că tema celor doi arbori, drept și răsturnat, se întîlnește de la Platon la Dante, din Siberia și India pînă în Melanezia. El insistă pe faptul că, laolaltă, o inversiune în ce privește regentarea sferelor lumii vizibile de către ierarhiile îngerești. Fiecare treaptă îngerească coordonează cîte o sferă din lumea vizibilă, dar în ordine inversă față de cea geometrică : îngerii cei mai apropiați de centrul lumii invizibile (care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
opiniilor, accepți să lași loc unei alterități care te stînjenește, care te contrariază. Pentru noi, toleranța constituie exercițiul cel mai curent, cel mai larg împărtășit, al autorestrîngerii consimțite. Analizînd cîmpul tematic și contradicțiile tîrziu moderne ale acestui concept, Andrei Pleșu insista pe două aspecte referitoare la sensul filozofic și spiritual al toleranței. Ea reprezintă atitudinea existențială cea mai adecvată dinaintea contingenței ; e așezarea realistă față de o lume recunoscută ca imperfectă, față de o umanitate recunoscută ca failibilă, față de propriul eu încărcat de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a gîndi credințele în convergență spre Polul lor absolut. întîlnirea cu varietatea religioasă a lumii, fenomen specific al modernității tîrzii, ne obligă aproape să scrutăm alternativa distincție/confuzie între incinta dogmatică a adevărului și libertatea lui atotcuprinzătoare. André Scrima a insistat deseori pe discernămîntul cu care sînt de privit cele două fețe ale doctrinei religioase : formulare irigată de adevărul revelat, dar și limită, încercuire pusă unei realități incircumscriptibile. El semnalează undeva condiția Textului sacru ca cugetător credincios, introducere la Nikolai Berdiaev
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
elevului este incontestabilă. Personajul răspunde unei nevoi a omului ca ființă socială - nevoia de modele umane. Potențialul educativ al literaturii epice este imens, rămâne ca școala să dorească să-l valorifice. Structura didactică a basmelor, legendelor, baladelor și snoavelor nu insistă pe atribute fizice, ele nefiind decât deschizătoare de portret moral, aici eticul determină esteticul: „de ce creștea, copilul se făcea mai isteț și mai îndrăzneț”. Pentru că în basm personajul bun este prezentat simplu și direct, copilul nici nu se mai întreabă
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
corecte a corpului, a capului, a brațelor, a mâinilor, a caietului în timpul scrierii; - obținerea cursivității și esteticii scrisului prin corecta mânuire a stiloului, prin coordonarea mișcărilor mâinii, prin eliminarea mișcărilor inutile și diminuarea efortului. Evidențiind mereu defectele de poziție și insistând asupra poziției corecte a corpului, a antebrațelor și a umerilor, a degetelor care țin stiloul, a mișcărilor degetelor în timpul scrierii, învățătorul îi îndeamnă pe elevi săși sesizeze greșelile proprii, formându-le deprinderi de scriere corectă, întemeiate la rândul lor pe
Caleidoscop by Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93240]
-
unei astfel de analize îl constituie prezentarea relației care se stabilește între normă și societate, aspectul social al limbii, esența sa socială ceea ce constituie domeniul de cercetare al lingviștilor. Între aceștia, William Labov este unul dintre primii lingviști care a insistat pe ideea că trebuie să căutăm explicația iregularității schimbărilor lingvistice în fluctuațiile compoziției sociale a comunității lingvistice. și pentru a descrie aceste modificări care au loc în cadrul limbii, trebuie să studiem variația lingvistică în cadrul comunității. Această variație a limbii în cadrul
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]
-
sale, pentru care nu datorează nimic societății și este liber să își alieneze capacitatea de muncă, dar nu și întreaga persoană. Asemenea gânditorilor constituționaliști ai vremii sale care au susținut teza monarhiei mixte (Clarendon) sau republicanismul (Harrington, Sidney), Locke a insistat asupra necesității de a limita rolul puterii executive în numele dreptului natural. Această idee a devenit o constantă a gândirii liberale, indiferent dacă ne referim la liberalismul clasic sau la neoliberalismul doctrinar. Această limitare a statului (liberalism politic) are drept corelat
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
din nou parlamentul pentru a obține bani, parlamentarii au condamnat taxele ilegale și arestarea arbitrară, și i-au amintit regelui că era dator să respecte legile. Ei au redactat celebra Petiție a Drepturilor în care a reafirmat principiile Marii Carte, insistând asupra recunoașterii de către rege a patru principii: nici o taxă fără parlament; nici o arestare fără cauză; fără cantonarea soldaților la casele oamenilor; fără lege marțială în vreme de pace. Regele, în ciuda eforturilor de a evita aprobarea acestei petiții a fost nevoit
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
constituirea artificială a statului, prin contract. Pe măsură ce structura etatică câștigă în necesitate, legea naturală își pierde forța și importanța. Asupra faptului că oamenii decid cu privire la acțiunile lor și dispun de persoana și averea lor în limitele legii naturale, Locke va insista în Al doilea tratat despre guvernare, unde va consacra un capitol întreg stării naturale 23. În acel loc el nu va mai vorbi explicit despre distincția dintre legea naturală și dreptul natural, așa cum procedează în Eseurile despre legea naturală. În
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]