13,312 matches
-
în fiecare an, în luna august, la pasul Prislop. În zonă se mai poate vizita: Complexul țărănesc de la Ieud - cuprinde moară, piuă, vâltoare, război de țesut Încercați și dumneavoastră să realizați un vas din lut...... Veți vedea cum se obține pânză pendru diferite articole de îmbrăcăminte și nu numai. Tradiția lemnului este vie în Maramureș. Gradul de acoperire locala: televiziunea are aprox. 1.500 abonati
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
roman. În aceste ateliere se confecționau, mai întâi, ustensilele: nicovale masive, ciocane de diferite forme și dimensiuni, baroase și ciocane de forjă, pile, clești, dălți. Apoi, unelte și obiecte de fier servind la prelucrarea lemnului sau în construcții: ferăstraie cu pânză lată sau îngustă, cuie și piroane, topoare, scoabe, cuțitoaie, burghii, tesle, ținte, zăvoare și balamale pentru uși. În atelierele geto-dacilor se fabricau și marile cantități de arme necesare unei armate atât de numeroase: lănci și sulițe, săbii drepte și curbate
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
bunurilor și averilor lui Ulise. Penelopa se folosește de un vicleșug pentru a obține un răgaz. Ea le promite pețitorilor că va alege pe cineva de soț imediat ce va termina de țesut lințoliul lui Laerte (cunoscut și sub numele de "pânza Penelopei"), însă lucrul făcut în timpul zilei era desfăcut în timpul nopții. După trei ani însă, Penelopa este dată în vileag de o servitoare. O legendă care nu apare în "Odiseea" dezvăluie că Nauplios, vrând să răzbune moartea fiului său, Palamede, răspândește
Penelopa () [Corola-website/Science/305054_a_306383]
-
Republicii Moldova. Autorul simbolicii localității este dr. Silviu Andrieș-Tabac; pictor - Veaceslav Racov. Stema - un câmp fascinat în burele ondulate, roșu-vișiniu și argint alternîndu-se, o cupă de vin de aur. Scutul timbrat de o coroană murală de aur cu trei turnuri. Drapelul - pânză drepunghiulară (3x2) fasciată în 15 brîie, roșu-vișinii și albe alternându-se. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: În orașul Ialoveni sunt înregistrați 1.300 agenți economici, cea mai mare parte a lor o constituie întreprinderile cu drept
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
obiectivă. Fiecare gospodar cunoaște cu lux de amănunte, cum să lucreze ogorul, cum să cultive vița de vie, livada, orice legume, cereale, cum să le păstreze, cum să le realizeze. Femeile aveau grijă să prelucreze lîna, inul, cînepa, să țese pînză, stofă, covoare, țoluri pentru a îmbrăca familia și casa. Pentru iarnă confecționau sumane, mantale, iar pentru vară îmbrăcămintea era din țesătură fină din in și cînepă. Pentru bărbați țeseau brîie din lînă. Din blănuri făceau cojoace, bondițe, căciuli. Din lînă
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
simbolurile de bază ale creștinismului. Coroana murală cu un singur turn crenelat, de tip românesc, semnifică faptul că localitatea este populată preponderent de etnici români și are rangul de unitate administrativă de nivelul întâi. Drapelul localității Crihana Veche reprezintă o pânză dreptunghiulară (2×3) împărțită în două jumătăți, dintre care prima este de culoare albastră, iar a doua de culoare roșie, având în centru stema localității, timbrată cu coroana murală. Combinația cromatică utilizată corespunde regulilor heraldice și celor estetice, aplicând principiul
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
fost sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei. Către acel an pe teritoriul basarabean existau 749 biserici, ele fiind, în cea mai mare parte, de tipul groase și lungi. Parohul dispunea, de regulă, de două perechi de odăjdii din mătase și una din pînză dăscălească. Sfintele tacîmuri erau confecționate din cositor și staniu. Bisericile avea, practic, toate cărțile necesare, cum ar fi Liturghia, Evanghelia, Molebnicul, Triodionul, Antologhionul, Octoihul, Ceaslovul, Mineile. Trecerea bisericilor basarabene de sub jurisdicția bisericească a Moldovei sub cea a Sfîntului Sinod din
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
la gura cuptorului. Fiecare gospodină cunoștea „puterea focului”, adică cît timp trebuie să se afle pîinea în cuptor pentru a se coace, astfel, încît să fie nici crudă, nici arsă. Scoasă din cuptor, pîinea era pusă pe un așternut de pînză de cînepă sau in și era învelită cu alta din același material. Dacă se întîmpla că o pîine era coaptă mai tare și se ardea ea nu era aruncată, dar se dădea la vite sau păsări. Despre portul Alcedărenilor la
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
dar se dădea la vite sau păsări. Despre portul Alcedărenilor la 1940 vom menționa mai jos. Caracterizările de mai jos se sprijină, în principal, pe discuțiile făcute cu sătenii. În perioada sus-menționată portul era destul de simplu: femeile purtau fuste din pînză de cînepă, cămăși de bumbac, vopsite cu suc de struguri. Se încălțau cu opinci din piele de porc sau de vacă. Seara opincele erau puse la uscat. Bărbații, de asemenea, purtau cămăși de cînepă, hainele bune (confecționate de meșteri) erau
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
preotul lua copilul și-l muia în apa din „crestelniță”. Mai tîrziu tundea copilul, adică îi tăia cîteva fire de păr de pe creștetul capului și-l miruia cu untdelemn sfințit, care avea miros foarte plăcut. Nașele înfășurau copilul într-o pînză, după care unul din ei spunea „Crezul”. Cînd se întorceau acasă, nașul închina mamei copilul în fața icoanelor, spunînd cu această ocazie: „să-i dea Dumnezeu noroc!”, „Să fie sănătos!”, „De la noi - fin și de la Dumnezeu - creștin!”. Apoi toți cei invitați
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
în Düren intensitatea 8 pe scara Richter, producând pagube materiale importante.Economia orașului din secolul XV s-a dezvoltat mai ales prin industria hârtiei, textilă, și metalurgică. În anul 1812 existau în oraș 17 fabrici de hârtie, 11 fabrici de pânză și două turnătorii.
Düren (oraș) () [Corola-website/Science/306130_a_307459]
-
persoanelor care purtau doliu li se permitea introducerea unor haine mai puțin cernite. Prietenii și celelalte rude purtau doliu o perioadă mai lungă sau mai scurtă în funcție de tipul de relație pe care îl aveau cu decedatul. Slujitoarele purtau brățări din pânză neagră când se producea un deces în casa unde serveau. Doliul formal a avut punctul său culminant pe timpul reginei Victoria a Regatului Unit, practică la care însăși regina și-a adus contribuția în urma doliului purtat după decesul soșului ei Prințul
Doliu () [Corola-website/Science/306136_a_307465]
-
și a murit pe 24 iunie 1990, la Țel Aviv, Israel. Regizor, scriitor (a scris `77 de ani in 200 de pagini`, `Vasilache`, `Aplauze`) și actor de teatru și film (a jucat în `Bing Bang` -1935, `Oră Veselă` - 1936, ` Toate pânzele sus!` -1976), el a debutat că figurant la Teatrul Mic, iar primul rol a fost în piesa `Azais` de Louis Verneuil, unde a jucat alături de Leni Caler și Ion Iancovescu. A semnat regia spectacolelor Companiei `Stroe-Vasilache`, Teatrului Majestic, Companiei `Stroe
Nicolae Stroe () [Corola-website/Science/306233_a_307562]
-
compartimente, o ușă pe lateral și un țohar înalt de un cot, care, după cât se pare, era un acoperiș mansardat, având probabil niște deschizături pentru ventilație și lumină. Relatarea biblică nu menționează însă nici un fel de chilă ori proră, nici pânze, vâsle sau cârmă. De fapt, același cuvânt ebraic redat prin „arcă” este folosit și pentru a descrie coșulețul dat cu smoală în care a fost pus micuțul Moise de mama lui pentru a pluti pe apele Nilului. — Exodul 2:3
Arca lui Noe () [Corola-website/Science/304827_a_306156]
-
dormit și bețe de odihnă, iar în compartimentul porumbeilor de prăsilă și boxe de împerechere și de clocit.Boxele de împerechere reprezintă lădițe lungi de un metro, largi și înalte de 60*60cm, la mijloc și în față pereți din pânză de sârmă. Peretele din mijloc e demontabil, iar cel din față are ușițe tot din pânză de sârmă. Boxele de clocit au formă unor cutii, construite din plasa de sârmă, șipci de lemn și pardosite cu scânduri. Mărimea lor variază
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
de clocit.Boxele de împerechere reprezintă lădițe lungi de un metro, largi și înalte de 60*60cm, la mijloc și în față pereți din pânză de sârmă. Peretele din mijloc e demontabil, iar cel din față are ușițe tot din pânză de sârmă. Boxele de clocit au formă unor cutii, construite din plasa de sârmă, șipci de lemn și pardosite cu scânduri. Mărimea lor variază în funcție de mărimea raselor de porumbei care le vor ocupă, între 70*70*40=50cm și 120
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
prăsilă sunt așezate una lîngă altă, suprapuse și ridicate deasupra pardoselei cu 20cm Rasele de zbor se cresc în libertate, iar cele de carne și de agrement în voliere instalate în față porumbarului sau a boxelor de clocit, făcute din pânză de sârmă prinsă de un cadru metallic sau din șipci de lemn, închise din toate părțile, având o capacitate de aer suficientă numărului de porumbei care vor fi crescuți în ele. Pentru fiecare porumbel se socotește un metro cub de
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
de câteva zeci de metri. se prezintă sub forma unei creste principale unitare situată în general la altitudini de "1900 - 2000" m care trimite culmi secundare către nord și sud. Din punct de vedere geologic sunt alcătuiți din roci aparținând Pânzei Getice, reprezentate mai ales prin șisturi cristaline. Spre zonele marginale apar și calcare jurasice. În Cuaternar, Munții Godeanu au fost afectați de glaciațiune, ce a permis formarea de mase de gheață (probabil inițial ghețari) la obârșia văilor din zona culmii
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
poate observa și după numărul ridicat de stâne, unele din ele având un grad ridicat de complexitate structurală. Asimetria generală a masivului Godeanu concordă cu constituția lui geologică. Masivul Godeanu este alcătuit în majoritate de șisturi cristaline puternic metamorfozate ale pânzei getice, care formează un mare petic de acoperire, cu înclinarea N - S, prinzând sub el cristalinul autohtonului și învelișul lui sedimentar. Intercalațiile de amfibolite și gnaise, ca și o parte din numeroasele lentile de cuarț și pegmatite din cadrul cristalinului getic
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
Intercalațiile de amfibolite și gnaise, ca și o parte din numeroasele lentile de cuarț și pegmatite din cadrul cristalinului getic, se înscriu în relieful munților Godeanu, alcătuind vârfuri mai înalte, abrupturi cu microrelief framântat sau stânci izolate. La extremitatea estică, sedimentarul pânzei, format din conglomerate și gresii permiene, alcătuiește un relief specific de dezagregare. Formațiunile sedimentare ale autohtonului, reprezentate în special prin calcare, gresii, conglomerate, marno - calcare, argile jurasice și cretacice, apar în versantul nordic al masivului, iar în valea Cernei alcătuiesc
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
predomină sisturile cristaline slab metamorfozate, străpunse de masive granitice, și formațiunile vechi, paleozoice și mezozoice, ce alcătuiesc soclul regiunii. În timpul mișcărilor tectonice ample din cretacicul mediu, continuate și desăvârșite în cretacicul superior, acest soclu rigid a fost încălecat de o pânză de acoperire alcătuită din șisturi cristaline puternic metamorfozate în adâncime. În timpul îndelungatei perioade de eroziune care a urmat, aceasta pânză a fost fragmentată și înlăturată în mare parte. Din ea au rămas petice restrânse, ca cel din partea de nord-vest a
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
mișcărilor tectonice ample din cretacicul mediu, continuate și desăvârșite în cretacicul superior, acest soclu rigid a fost încălecat de o pânză de acoperire alcătuită din șisturi cristaline puternic metamorfozate în adâncime. În timpul îndelungatei perioade de eroziune care a urmat, aceasta pânză a fost fragmentată și înlăturată în mare parte. Din ea au rămas petice restrânse, ca cel din partea de nord-vest a masivului, la altitudini modeste și cel din vf. Țarcu, de unde se extinde către sud-est, alcătuind munții Godeanu. Eroziunea nu numai
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
înlăturată în mare parte. Din ea au rămas petice restrânse, ca cel din partea de nord-vest a masivului, la altitudini modeste și cel din vf. Țarcu, de unde se extinde către sud-est, alcătuind munții Godeanu. Eroziunea nu numai că a dezvelit de sub pânză formațiunile domeniului danubian, dar a lăsat urme evidente în însuși aspectul reliefului. În munții Țarcu se întâlnesc numeroase resturi dintr-o amplă suprafață de netezire, suspendată la 2000-2200m, suprafața Borascu. O a doua suprafață de nivelare, Râul Șes, se întâlnește
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
oferit să ucidă monstrul. Planul lui era de a însoți grupul de tineri atenieni și de a intra în Labirint. Înainte de a pleca, i-a spus tatălui său că la întoarcerea corăbiilor, dacă planul lui a avut succes va înălța pânzele albe în loc de cele negre. Ajuns în Creta, Tezeu se îndrăgostește de Ariadna, fiica lui Minos, cea care îl ajută să găsească ieșirea din labirint cu ajutorul unui ghem de ață. Minotaurul este ucis de Tezeu cu o sabie magică oferită de
Minotaur () [Corola-website/Science/304890_a_306219]
-
îl ajută să găsească ieșirea din labirint cu ajutorul unui ghem de ață. Minotaurul este ucis de Tezeu cu o sabie magică oferită de Ariadna, tinerii atenieni sunt salvați și scoși din Labirint. Cu toate acestea, la întoarcere, Tezeu nu inaltase pânzele albe ale corăbiilor. Aegeus vede pânzele negre, este cuprins de disperare și se aruncă în mare (marea preia numele regelui atenian: vezi Marea Egee).
Minotaur () [Corola-website/Science/304890_a_306219]