13,057 matches
-
nu sunt la curent cu ce se întâmplă în țară și în lume. Profilul celor ce agreează schimbarea din Tălmăcel * au vârsta cuprinsă între 26-33 de ani; * cu studii medii; * necăsătoriți; * principalele surse de venit sunt salariul de la stat sau particular și veniturile din propria producție agricolă; * cei ce consideră că satul este o mândrie pentru ei; * cei cu o modernitate ridicată a gospodărie (evaluată prin dotarea acesteia cu aparatură casnică); * sunt persoane care cred ca pot să-și controleze viața
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
între indivizi, grupuri sau națiuni, și care e de factură subiectivă, ținând de percepție și reprezentare. "A fi român" se definește, dincolo de datele obiective, și la intersecția unor factori subiectivi cum ar fi imaginea de sine, reprezentarea unui destin istoric particular, sau memoria colectivă (Gavreliuc, 2003). Această abordare interacționistă, relațională a identității permite explicarea faptului că, în anumite contexte, adoptând strategii identitare specifice, actorii sociali își pot redefini identitatea, inclusiv pe cea etnică, în funcție de o anumită finalitate urmărită (Badrus, 2005: 227-234
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de comercializare a produselor obținute în gospodăria proprie, mai frecvent în Ludoș decât în Tălmăcel. În ambele comunități, ponderea venitului provenit din producția proprie este superioară celei înregistrate în țară. Principalele surse de venit rămân însă salariul de la stat sau particular, pensia de la stat și pensia CAP (ponderea mare a acestora fiind dată de numărul mare de vârstnici). Anexa 6, graficele 1 a și b arată în ce măsură producția proprie acoperă nevoile gospodăriilor din cele două sate. Se observă că Ludoșul are
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să se descurce mai bine din acest punct de vedere, ei câștigând venituri importante din cultura castraveților. În ambele sate ponderea venitului provenit din producția proprie este superioară celei din țară. Sursele de venit principale sunt salariul de la stat sau particular, pensia de stat și pensia CAP. CONCLUZII Studiul de față a debutat cu intenția de a analiza comparativ, pornind de la date actuale, două sate din Transilvania proiectate pe fundalul ruralului românesc în general, din punct de vedere al comunității, identității
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să se descurce mai bine din acest punct de vedere, ei câștigând venituri importante din cultura castraveților. În ambele sate ponderea venitului provenit din producția proprie este superioară celei din țară. Sursele de venit principale sunt salariul de la stat sau particular, pensia de stat și pensia CAP. Ce se poate concluziona în urma acestei călătorii printre concepte și teorii sociologice și în urma acestei diversități de date empirice? Ca cele două sate trăiesc în două lumi diferite. Lumea Tălmăcelului este o lume în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
net deosebită de Cântarea României. Numărul cu pricina din Familia a fost retras, de altfel, de pe piață, iar Analfabeților circulă în còpii manuscrise și dactilografiate în toată țara (...). Cât privește bizantinismul și duplicitatea lui Vasile Nicolescu, ele sunt notorii. în particular însă, acest personaj cultivă poezia estetă, aulică, total dezangajată și traduce ostentativ în special poeți anglo-saxoni. Mai mult, când șeful statului cu prilejul recentei ședințe inchizitoriale a somat pe față pe poeți să se inspire numai din poezia populară românească
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
un regim care a funcționat și prin complicitatea, tacită, implicită, generală, sunt încă prezente. Partida se joacă, deci, în altă parte: la nivelul (repetăm) plat, meschin, lipsit de spiritualitate și fior metafizic, dar atât de real și determinant, al întreprinzătorului particular și capitalului românesc în formație. Cele două mari speranțe ale culturii alternative. Deoarece, numai din aceste direcții pot veni soluțiile economice și efectiv practice. Nimic nu garantează însă, cel puțin deocamdată, succesul acestor operații. Ceea ce dă încă o notă definitorie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Rachman, S. & Seligman, M., "Prepared phobias and obsesions", Behaviour Research & Therapy, 15, 1997, pp. 65-77. denBoer, J.A.D., Westenberg, H.G.M., de Leeuw, A.S.D. & vanVliet, I.M., "Biological dissection of anxiety disorders: The clinical role of selective serotonin reuptake inhibitors with particular reference to flouxetine", în International Clinical Psychopharmacology, 9, 1995, pp. 47-52. Dindelegan, C., Elemente de psihopatologie și psihologie clinica, ediția a II-a, Editura Universitatii din Oradea, Oradea, 2006, p. 9. Dobrescu, I., Psihiatria copilului și adolescentului, Editura Medicală, București
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
slow-taper alprazplam discontinuation in panic disorder?", în American Journal of Psychiatry, 151, 1994, pp. 876-881. 250 J.A.D. denBoer, H.G.M., Westenberg, A.S.D. deLeeuw & I.M. vanVliet, "Biological dissection of anxiety disorders: The clinical role of selective serotonin reuptake inhibitors with particular reference to flouxetine", în International Clinical Psychopharmacology, 1995. 251 D.M. Clark, Cognitive therapy for panic disorder, Paper presented at the NIH Consensus Development Conference on the treatment of Bethesda, Maryland, 1991, septembrie 23-25. 252 Susan Nolen-Hoeksema, Abnormal Psychopathology, Editura Mc
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
prevederea prin care românii "înstrăinați" de propriul popor erau obligați să frecventeze școlile românești a conferit posibilitatea unor abuzuri din partea autorităților locale cărora li se încredințează verificarea originii etnice a elevilor 9. Cele mai multe controverse au fost suscitate de Legea învățământului particular din 1925. Eforturile statului de a controla sistemul de educație particular s-au resimțit și la nivelul secundar de instrucție. Chiar dacă crearea de licee pentru minorități era autorizată - deși destul de anevoios - absolvenții nu obțin diplome recunoscute de stat și nu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
volume, din care 4175 românești, 2372 în limbi străine și 709 traduceri 90. Surprinde totuși numărul destul de redus de cititori ai acestei biblioteci, la 1933: 165 de persoane, din care 101 elevi din cursul superior, 20 de profesori și 44 particulari. De o frecventare mai largă se bucură biblioteca publică "Mihai Eminescu", administrată de elevi ai liceului. Aceasta deținea în 1924 un fond de carte de peste 5000 de volume lecturate de 300 de cititori 91, numărul lucrărilor crescând la 9000 la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fete pregătite numai "în vederea funcțiunilor" ar împiedica un real progres al țării 101. La 1915, directoarea școlii a solicitat și înființarea unei secții normale pentru viitoarele învățătoare de la sate102. Fetele ce doreau totuși să urmeze cursuri universitare se pregăteau în particular, după absolvirea celor patru clase susținând examenul final în cadrul liceului de băieți. Cele care aveau posibilități materiale puteau alege înscrierea la o școală secundară de gradul II din alte localități. Școala a funcționat o perioadă în case închiriate, cu mobilier
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Tabelul evidenței bibliotecii indică în 1931 același număr de lucrări în alte limbi, numărul celor românești urcând însă la 1964, iar în 1932 la 2129. 3.3.11 Liceul particular evreiesc, Suceava Tot în orașul Suceava arhivele consemnează prezența Liceului particular modern evreiesc. În 1919, comunitatea evreiască obține acordul autorităților de a crea o școală secundară, pe baza prevederilor Tratatului Minorităților la care și România era semnatară. Școala își va desfășura activitatea în sediul comunității evreiești sucevene care își va asuma
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1919 are loc transformarea instituției în liceu românesc, cu deschiderea clasei I la 6 decembrie 161. Până în 1922, se aplică principiul coeducației în cadrul școlii, astfel că în toate clasele populația școlară este mixtă. Ulterior, fetele se vor instrui doar în particular sau la forma fără frecvență. Printre cei dintâi elevi se numără și dorohoieni, "primii soli", a căror prezență la Siret a demonstrat "inexistența granițelor de odinioară", precum și faptul că în Bucovina începea să pătrundă cultura românească 162. În 1928, trecerea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
negustor brașovean. Băiatul învață azbuchea cu părintele Marinache, la biserica Sf. Gheorghe din Ploiești. Între anii 1860 și 1864, urmează clasele primare la Școala domnească din același oraș, păstrând o frumoasă amintire institutorului Basil Drăgoșescu. În intervalul 1864-1867 termină, în particular, prima clasă de gimnaziu, iar următoarele trei, la gimnaziul ploieștean „Sfinții Petru și Pavel”. Ar fi făcut și clasa a cincea de liceu, la București. Cum teatrul începe acum a-l ispiti, C. se înscrie, în 1868, la Conservator, ucenicind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
a făcut în realitate chiar Lijphart între 1984 (vezi 1984) și 1998 (vezi 1999). 4. Regimuri și hibride instituționale Analiza definițiilor, și, apoi, a tipurilor de democrații, este anterioară altor teme la fel de importante - și strâns conectate - privind schimbarea regimurilor politice (particular, tema tranziției de la regimurile nedemocratice la regimurile democratice și viceversa). Odată stabilită definiția se poate observa, concret, o largă varietate de sisteme instituționale care nu se încadrează încă - sau, dintr-o perspectivă opusă, nu se mai încadrează - în genus-ul democratic
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
anti-regim); asumarea pozițiilor, și, eventual, a deciziilor privind probleme politice, chiar de fond, care încalcă limitele prescrise de legi sau de constituție. Schema trasată este validă în cazul colapsurilor democrațiilor din anii douăzeci și treizeci din Europa occidentală, și, în particular din Germania și Italia. E nevoie însă de anumite clarificări. Astfel, în aceste cazuri, fenomenele de radicalizare și polarizare apar odată cu slăbirea sau dispariția aripii moderate (în termeni de poziții parlamentare, partide de la nivel de masă). Politizarea puterilor neutre (chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
situațiile în care coalițiile sunt mai puțin coerente, fluide, deficitare în privința resurselor sau în care se creează conflicte privind anumite interese din interiorul lor. Ulterior, acestea din urmă slăbesc și fac ambigue pacturile inițiale, iar între actorii instituționali - armata, în particular - există diferențe în ceea ce privește politicile fundamentale. Procesul aceasta este mai fezabil atunci când, pentru un regim, este dificilă realizarea unei legitimări autonome de masă din cauza faptului ca grupurile sociale ale clasei de mijloc și ale muncitorilor au o organizare proprie și au
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de mucus și bicarbonat de către celule epiteliale, precum și a insuficienței eliberări de prostaglandine. Helicobacter pylori și BRGE Rolul exact al infecției cu Helicobacter pylori în patogeneza BRGE rămâne încă neclar, deși cele mai multe date sugerează că infecția cu Helicobacter pylori (în particular, tulpinile Cag A - pozitive) ar avea un efect protector împotriva dezvoltării esofagitei și metaplaziei intestinale. Morfopatologie. Macroscopic, la examenul endoscopic, mucoasa esofagiană poate fi normală sau să prezinte modificări diverse: eritem, edem, friabilitate, exudat, eroziuni, ulcer, stenoză sau epiteliu Barrett
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
susținând ideea că cele două variante reprezintă aceeași entitate. -O altă variantă de polipoză familială adenomatoasă, care pare a avea o altă transmitere (autosomal recesivă) este sindromul Turcot, caracterizat prin asocierea adenoamelor colonice cu tumori ale sistemului nervos central, în particular glioblastoame. Diagnosticul polipozelor adenomatoase familiale este foarte simplu, în prezența antecedentelor heredo-colaterale tipice, vârstei tinere și identificării leziunilor adenomatoase multiple prin colonoscopie. Singura dificultate este legată de pregătirea colonului, care din cauza multitudinii polipilor poate fi deficitară. Chiar în condițiile unei
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
ecografia se utilizează de rutină pentru afecțiuni colestatice, excluderea cirozei hepatice, a formațiunilor expansive și ca metodă de supraveghere pentru diagnosticul precoce al unui cancer hepatocelular. EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC Evoluția naturală și prognosticul depind de etiologie, gradul de activitate (în particular necroza hepatocitară), disponibilitatea unui tratament, vârstă. HC evoluează spre ciroză 203 HEPATITE CRONICE (2% pe an), cu o frecvență de 15-20% la 5 ani de evoluție. Există și remisiuni spontane cu vindecare vicioasă (fibroză). O complicație notabilă a HC, mai
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
leziuni de HC activă severă (hepatită de interfață, infiltrat plasmocitar portal, hepatită lobulară sau ciroză). DIAGNOSTIC POZITIV Diagnosticul pozitiv se pune pe simptomatologia clinică și testele serologice. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL Diagnosticul diferențial se face cu hepatitele cronice de alte etiologii, în particular cu cele virale (B, C), cele metabolice (boală Wilson, hemocromatoză) și cu cele consecutive afectării toxice (alcoolice, medicamentoase etc.). Testele serologice indică diagnosticul. EVOLUȚIE, PROGNOSTIC Evoluția bolii este variabilă; prognosticul cel mai bun îl au cei diagnosticați precoce și tratați
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
punctat eventual de episoade de colecistită acută. Obișnuit, pacientul prezintă distensie abdominală, greață, rar vărsături, durere constantă dar de intensitate mică în hipocondrul drept, epigastru, interscapulovertebral, uneori ameliorate de eructații. Durerea poate fi uneori ameliorată de alcaline. Investigațiile imagistice, în particular ecografia indică prezența calculilor și a pereților mai groși, fibrozați ai colecistului. Problema care se pune în prezența unui tablou clinic atât de nespecific, chiar cu imagine ecografică sugestivă este dacă simptomele sunt datorate colecistitei cronice sau altei afecțiuni (ulcer
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
recomandă înainte și după masă pentru a coincide cu contracția veziculei biliare. Are ca efect secundar greața, care limitează complianța pacientului; de asemenea agravează steatoreea, diminuează absorbția vitaminelor liposolubile, a calciului, pe care îl leagă și a unor medicamente (în particular, digoxin). Acidul ursodeoxicolic (13-15mg/zi) scade pruritul prin efectul coleretic și prin scăderea colalemiei. Antihistaminicele (H1) acționează mai mult prin efectul sedativ. Inductorii enzimatici: fenobarbital 100mg/seara sau rifampicina 5-10mg/kgcorp/zi. Rifampicina are efecte favorabile asupra pruritului după circa
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
cei care exprimă reflecții intelectuale, ceea ce le permite să-și fondeze acțiunile pe reflecții de natură filosofică, etică, morală, și apoi mai e claviatura politică pe care o folosesc în raporturile de forțe în cazul acțiunilor personale. Cînd discuți în particular cu Michel Rocard sau Jacques Delors, regăsești reflecția etică asupra ordinii, umanismului, moralei umaniste etc. Dar, cînd se află în arena politică, sînt obligați să folosească un vocabular banal și plat pentru a evita declanșarea unei serii de amplificări, așa că
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]