13,437 matches
-
covârșitoare o are faptul că „...majoritatea evenimentelor generatoare de instabilitate și insecuritate au avut loc în spațiul european sau în proximitatea acestuia: prăbușirea sistemelor comuniste, îngustarea sferei de influență și dezmembrarea U.R.S.S., unificarea Germaniei, dezmembrarea Iugoslaviei...." Esențiale în această privință au fost demersurile pe care organizațiile precum N.A.T..O. sau U.E. le-au făcut, constituirea și aplicarea unor planuri de extinderi, primirea de noi membrii. „În acest context, multitudinea problemelor de securitate pe care statele le-au propus să le
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
internațional, ; datorată practicii neconforme cu dreptul internațional sau nerespectării legăturilor diplomatice. „Dacă circumstanțele sunt favorabile, sancțiunile pot contribui la atingerea numeroaselor ținte ale politicii externe, cuprinzând acele ținte modeste, ajungând și la cele foarte semnificative." Un exemplu edificator în această privință este reprezentat de sancțiunile împotriva Irakului din perioada războiului din Golf, când se fac presiuni pentru eliminarea armelor de distrugere în masă de pe teritoriul Irakului acestea având unele rezultate după o perioadă de timp. Începând cu anii `70, egalitatea este
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Est și Vest au avut tendința de a domina relațiile, stabilirea unor relații comerciale între cei doi poli fiind un prim pas spre relații politice mai bune. Până în 1990 Statele Unite și partenerii săi occidentali nu au fost de acord în privință relațiilor economice ale Estului cu Vestul, dar cu timpul această problemă s-a conturat foarte pronunțat în alianța statelor vestice. Într-adevăr relațiile economice cu fosta U.R.S.S. nu au fost numai în centrul preocupărilor relațiilor Est-Vest. Interesul economic al
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
prin interzicerea anumitor servicii precum: servicii financiare, interdicția investițiilor, oprirea mișcărilor de capital sau interzicerea preferințelor tarifare. În 1997 se creează o alianță între Rusia și N.A.T.O., cu toate acestea Rusia a continuat să își arate uneori dezaprobarea în privință acțiunilor organizației, spre exemplu a criticat serios acțiunile întreprinse în fosta Iugoslavie. Odată cu demilitarizarea relațiilor est-vest și crearea unor perspective de cooperare mai strânse între cele două părți, escaladarea conflictelor dintre Estul și Vestul globului tinde să fie un factor
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
economia americană, chiar și așa demersurile sunt realizate cu succes și încă o dată politicul domină economicul în era Războiului Rece. Anii 1980 nu au fost ușori pentru relațiile dintre Statele Unite și națiunile din Vestul Europei. N.A.T.O. rămâne divizată în privință opiniilor asupra aspectelor importante precum: răspunsul la politica purtată de sovietici ; sau puterea sovietică.125 Tensiunile transatlantice s-au dezvoltat în jurul problemelor generate de politicile comerciale, gestionarea economiei Statelor Unite, deoarece aceasta are un impact major aspra întregului sistem comercial internațional
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
preveni acest dezastru, țările afectate sunt atât de sărace încât sunt incapabile să își cumpere cantitățile necesare pentru populația defavorizată. Așadar se poate spune că deși alimentele și medicamentele necesare există nu există puterea financiară pentru a le cumpăra. În privință investitorilor, piața reprezentată de țările slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare este o miză foarte atractivă. Deși riscul unor investiții în aceste zone, este unul destul de mare, marile companii sunt dispuse să își asume acest risc, aceste „oportunități sunt
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
stabilit încă de pe guvernarea Elțîn, însă tocmai când Putin a venit la conducere angajamentul fată de Occident a căpătat baze mai stabile de cooperare. Totuși această stabilitate este umbrită de întrebările dese despre regimul de guvernare al Federației Ruse. În privință politicii interne, Putin avea „două scopuri în minte: înlăturarea baronilor regionali și consolidarea controlului prezidențial asupra guvernului federal, care a fost cel care a deținut puterea în anii Elțîn. Deși Rusia a rămas cu ; ; 2 numele un stat federativ, Putin
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
să spun angajarea politică. Este cazul Franței; cercetarea de teren mi-a permis să abordez problema "de jos", dar am putut să văd îndeaproape și "de sus" cum se elaborează (sau nu se elaborează) politicile publice. Eșecul francez în această privință mi se pare cât se poate de evident; într-o perioadă care va fi tulbure pe plan electoral*, această carte vrea să ajute la luarea unei poziții chiar și atunci când dezbaterea despre insecuritate va fi centrală, cum se întâmplă din
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
știință a violenței în școală" poate fi suspectată de acest tip de folosire interesată. Mai întâi trebuie să faci curat în propria casă. O știință suspectă Cum spuneam în introducere, cercetarea asupra violenței în școală pare suspectă în mai multe privințe. Dintr-un punct de vedere socio-politic, care va face obiectul acestui paragraf, această cercetare ar justifica politicile represive și ar incrimina sărăcia, permițând totodată ascensiunea unor "experți ai școlii", care ar contribui la mascarea realităților sociale aflate la originea acestei
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a preciza proiectul științific în jurul violenței în școală, de a reflecta asupra provocărilor și a felului în care se poate face această știință. Am putea, bineînțeles, să ne mulțumim cu negări virtuoase. Însă pare mai util să răspundem în două privințe: necesitatea absolută a unei științe a violenței în școală, tocmai în numele acestor critici, dar și în funcție de această realitate pe care nu trebuie nici s-o supraestimăm, nici s-o subestimăm și, mai ales, s-o uităm: victimele. Riscul lipsei de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pentru moment, problema: poate fi o violență minoră, fără gravitate n-o interpretăm deocamdată -, importantă e înregistrarea în sine, în cadrul căreia putem vedea o gradație, de la lucrurile cele mai banale și mai puțin grave la cele mai serioase (în această privință cf. Benbenisthy și Astor, 2005, care sistematizează constatarea unei permanențe transculturale a gradației violenței în școală, din punctul de vedere al elevilor). În acest eșantion limitat la un singur departament care nu este cunoscut ca deosebit de violent, regăsim decalajele obișnuite
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
excelenta carte de sinteză despre delincvență și școală scrisă de Denise Gottfredson (Gottfredson, 2001, pp. 7-14), sau, în Europa, despre prima versiune a anchetei internaționale despre delicnvența autodeclarată (Jünger-Tass et al., 1994). Ancheta realizată de Marie Choquet este, în această privință, mai precisă. Ea prezintă evoluția după sex a numărului de autori de violență declarată între 1999 și 2003 și, reluând cele cinci categorii de bază (de la violență verbală la extorcare), arată repartizarea acestor acte în funcție de locul în și în afara școlii
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
direcțiile-cheie ale recentei sinteze prin care o echipă de la universitatea din Maryland (Gottfredson, 2003) a evaluat 178 de programe de intervenție. Cercetările lui Soule și, la nivel mai general, cele ale echipei conduse de Denise C. Gottfredson sunt, în această privință, deosebit de convingătoare: astfel, într-un eșantion de 234 de școli, rezultatele unei anchete intense asupra victimizării și climatului școlar arată că factorii care explică mai frecvent creșterea victimizării sunt instabilitatea echipei didactice (teachers turnover, 0,91), lipsa de claritate și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
A doua dificultate e mai complexă; ea ține deopotrivă de ignorarea evoluțiilor din pragmatica limbajului, care refuză orice idealism conceptual, și de o necunoaștere a mecanismelor de elaborare a unui vocabular în științele umane. Pragmatica limbajului, care merge în această privință pe urmele lui Wittgenstein, contestă chiar ideea de "concept": nu există definiție eternă într-un vocabular adecvat obiectului. E un fel de fantasmă a atotputerniciei să crezi că poți îngloba total un obiect într-un cuvânt. Cuvântul, utilizările acestui cuvânt
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fantasma omniscienței. Se remarcă aici o primă posibilitate de a depăși anumite clivaje și divergențe, arătând că diferențele de puncte de vedere permit o pluralitate de perspective și de reprezentări, iar abordarea internațională este de o imensă bogăție în această privință, contribuind la relativizarea certitudinilor etnocentriste, iar acest relativism este necesar. O definiție prea restrânsă nu înseamnă oare un colonialism cultural? O metodologie unică nu duce la sărăcirea științei? Pentru a elucida acest aspect, vom folosi o comparație simplă, reluată și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Cultura împotriva naturii: civilizația împotriva barbariei... altfel există doar bestia umană, cea mai rea dintre toate". Există un pericol al copilăriei, iar educația înseamnă ridicarea ființei umane la rangul de om, prin rațiune, cum sugerează Comte-Sponville, care urmează în această privință tradiția kantiană (Kant, 1981, 441). În numele acestei tradiții, al acestei nobile concepții antropologice, s-a dezvoltat un curent de "apărare a școlii" de presupusele barbarii care o amenință, curent de gândire care biciuiește cu mult talent derivele laxiste care ar
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de obișnuită în cercetările care utilizează acest model, trebuie notat de la bun început că asta ține mai mult de comoditatea expunerii decât de separarea concretă a factorilor de risc: cum am notat deja și urmându-l întru totul, în această privință, pe Fortin (Fortin, 2003, p. 681), importantă este acumularea acestor factori de risc, într-o perspectivă mai mult sistemică decât analitică. Cum spun Vitaro și Gagnon (2003, p. 245): "Chiar dacă influența fiecărui factor de risc poate fi examinată individual, nu
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
separarea nu par să fie predictori la fel de importanți, nu mai mult decât o boală mintală a părinților, dar acest aspect este mai puțin documentat. Factorii de risc asociați cu școala Cele trei sinteze de referință ni se par, în această privință, slab documentate. Factorii școlari avuți în vedere sunt: eșecul școlar, absenteismul și abandonul școlar, problemele disciplinare frecvente, schimbările frecvente de școală, atașamentul slab față de școală și angajarea slabă în activitățile școlare. Acești factori par buni predictori, mai ales în ce privește eșecul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
climatul școlar, cuprinzând un eșantion reprezentativ de aproximativ 14 000 de elevi din școlile secundare și elementare (Debarbieux, 1996). Pe planul învățării școlare, la aceeași concluzie ajungea și Grisay, în Franța (Grisay, 1993), care notează un efect redus în această privință, în contrast cu o amplă anchetă americană (Bryk și Driscoll, 1988). Se pare așadar că efectivul școlar este un factor de risc care, asemeni tuturor factorilor de risc, nu se concretizează decât dacă se combină cu alți factori de risc, dintre care
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
regulilor și rata de victimizare în școală (Gottfredson și Gottfredson, 1985; Hellman și Beaton, 1986; Adams, 2000; Astor et al., 1999). Nu avem de-a face aici cu vreun elogiu al non-directivității sau al rigidității adulte. Să amintim, în această privință, cercetarea intensă realizată de Soule și echipa de la universitatea din Maryland (Soule, 2001) pe un eșantion de două sute treizeci și patru de școli. Această cercetare amplă a arătat că factorii cei mai explicativi pentru creșterea victimizării sunt instabilitatea echipei didactice (Teachers turnover
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școală. De altfel, un director denunța înmulțirea violențelor verbale la învățători. Frecvența pedepselor corporale și colective ridică probleme de drept la nivelul textelor naționale și internaționale. Majoritatea directorilor de școli își afișează voința de a aplica directivele oficiale în această privință. Realitatea nu răspunde întotdeauna intențiilor. Regulamentul școlar e bine cunoscut, dar mulți se feresc să vorbească despre el, fără îndoială, de teamă să nu aibă necazuri cu superiorii. În această privință, caricatural e cazul unui director care ne spunea că
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
afișează voința de a aplica directivele oficiale în această privință. Realitatea nu răspunde întotdeauna intențiilor. Regulamentul școlar e bine cunoscut, dar mulți se feresc să vorbească despre el, fără îndoială, de teamă să nu aibă necazuri cu superiorii. În această privință, caricatural e cazul unui director care ne spunea că "pedepsele corporale, ca furtunul, au fost interzise"... numai că avea unul la picioare! În școala lui, 32% dintre elevi spun că au fost loviți cu furtunul, 33% că au fost pălmuiți
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
parental este cea mai frecventă, întrunind unanimitatea peste clivajele politice sau ideologice, cu o insistență deosebită pe dezinteresul sau absența taților și pe monoparentalitate. Mai departe, afirmarea unei cauzalități culturale și etnice alimentează uneori dezbaterea (Lorcerie, 1996). Semnificativă în această privință este cartea publicată de Academia de Științe Morale și Politice sub titlul Violența în mediul școlar (Dupâquier, 1999), care împinge la extrem calificarea etnică a delincvenței, între altele într-un capitol intitulat " Un exemplu de nuclee dure în Mureaux". Astfel
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școala și, mai general, educația într-o societate dată, cu care trebuie să se pună de acord. Pe de alta, o acțiune posibilă în continuare, ținând cont de context, care nu este doar local. Dacă toate cercetările, unanime în această privință, arată cât de esențiale sunt condițiile de implantare a programelor pentru reușita lor, este evident că acestea nu pot fi realizate fără o adeziune a adulților care sunt de obicei repere, profesorii și părinții, o adeziune activă, și nu o
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de o lege de orientare (de "dreapta") care "repune cunoașterea în centrul școlii". De parc-ar fi vreo contradicție! Cu toate acestea, nu se recomandă o formare bazată pe "nu există decât" și "trebuie să". Égide Royer scrie în această privință: "În fapt, o politică de formare a cadrelor didactice trebuie concepută cu o grijă suplimentară. Totuși, unele componente de bază mi se par comune oricărui proiect de formare a dascălilor pentru a preveni și a face față violenței în școală
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]