19,447 matches
-
Ce trebuie să conțină un mesaj și cum trebuie el transmis astfel încât efectul persuasiv să fie atât de puternic încât să producă o schimbare atitudinală asupra receptorului? S-a observat că subiecții cu un nivel de educație mai ridicat au simț analitic mai dezvoltat și răspund mai ușor mesajelor de tip rațional, în timp ce subiecții cu un nivel de educație mai scăzut sunt mai sensibile la mesajele cu caracter puternic emoțional. De asemenea, în ceea ce privește tăria argumentelor, impactul persuasiv este cu atât mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
formeze atitudini și valori personalizate care să le permită tinerilor participarea la viața unei societăți deschise și democratice. În plus, în societatea modernă se resimte din ce în ce mai mult necesitatea ca procesul de învățare să ajute la formarea judecății individuale și a simțului responsabilității fiecărui individ, astfel încât să le permită elevilor dezvoltarea 6 capacității de a anticipa schimbările din jur și de a se adapta la ele. Cu alte cuvinte, procesul de învățare trebuie să ajute la dezvoltarea condițiilor pentru educația permanentă a
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
modalitate specifică de învățare care sporește foarte mult eficiența și bucuria în timpul acțiunii de a învăța. Mai precis, s-a observat că există în principiu patru mari categorii de persoane, numite "tipuri de elevi": • elevi vizuali, care învață folosind preponderent simțul văzului, care învață mai ușor materialele tipărite sau grafice, ori pur și simplu privind în jurul lor; • elevi auditivi, care învață cel mai bine prin ascultare și conversație; • elevi tactili, care învață cel mai bine prin atingerea obiectelor, prin perceperea senzorială
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
efectul de prestigiu când acțiunile cadrelor didactice sunt criticate de părinți, trebuie să reprezinte elemente normale. Continuitatea și dezvoltarea acestor relații nu se pot întemeia pe duplicitate, pe minciuni, pe lingușiri, ci pe adevăruri comunicate cu realism și cu bun simț. 5. Percepția selectivă și subiectivitatea se referă la faptul că din volumul mare de informații transmise de părinți, cadrul didactic are tendința de a le vedea numai pe acelea pe care dorește el să le vadă, ignorând faptul că poate
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
foaia de hârtie, percepția de spațiu, decodificarea prin diferențiere a grafemelor, antrenează o extrem de fină activitate perceptivă. Cresc distanțele pe care le percepe copilul, se produc generalizări ale direcției spațiale (dreapta, stânga, înainte, înapoi, aproape, pe lângă, deasupra, sub), se încheagă simțul topografic. Sub influența experienței școlare, crește precizia diferențierii și a denumirii formelor geometrice, se dezvoltă capacitatea de a distinge formele ca volum de formele plane. Ceasul și citirea lui devine instrument al autonomiei psihice. Timpul devine un stimul care se
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
de diferite mărimi și greutăți. De pe loc sau din deplasare, copiii vor executa ținerea, transmiterea, transportul, rostogolirea sau prinderea din rostogolire, pasarea, aruncarea sau deplasarea prin dribling cu mingea. Astfel, ei vor dobândi o serie de deprinderi de bază precum: simțul mingii ca dimensiune și greutate; aprecierea distanței până la minge; aprecierea vitezei, direcției sau traiectoriei mingii; capacitatea de a ține, transporta, transmite și În special, de a prinde mingea pasată de un coechipier. Concomitent se dezvoltă și o serie de calități
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
din ricoșări" este de bază, mingea putând fi aruncată mai sus sau mai jos, mai aproape sau mai departe În lateral, din apropiere sau de la distanță, etc. Ex. 2. Exerciții de pasare a mingii În doi jucători, pentru a forma "simțul mingii" și pentru a prinde corect mingea. Obs.: pentru portari prinderea este elementul esențial, asupra căruia profesorul Își fixează toată atenția, spre deosebire de jucătorii din atac, pentru care prinderea este mai mult o preluare și un element constructiv al pregătirii pentru
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
aplicativă În viața cotidiană și În activitatea sportivă. De asemenea, prin executarea exercițiilor de aruncare și prindere, se Îmbunătățește coordonarea generală, se dezvoltă viteza de reacție și de execuție și forța musculaturii brațelor și a centurii scapulare. Totodată, se dezvoltă simțul orientării, preciziei și capacitatea de a aprecia În mod judicios distanța. Aruncările și prinderile sunt programate În verigile lecției În care se urmărește formarea sau perfecționarea priceperilor, deprinderilor și calităților motrice, constituind teme de lecție. Pentru școlarul mic, exercițiile de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
reușită în plan școlar și de integrare socio-profesională a tinerilor. Considerăm că un program de parteneriat în primul rînd vizînd relația dintre familie și instituțiile de învățămînt trebuie să valorifice la maximum ceea ce practica socială ghidată de cunoașterea la nivelul simțului comun a relevat ca fiind benefic pentru dezvoltarea armonioasă și integrarea copilului în spațiul social. Altfel spus, susținem că intervenția la nivel familial trebuie să fie cît mai apropiată de ceea ce părinților le pare că este rezonabil și plauzibil, să
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
face dovada rezistenței și a perseverenței, a muncii regulate, a onorării "contractelor"; a asocia mijloacele disponibile cu obiective care n-au fost definite neapărat de el; • cooperarea subsumează aptitudinile sau calitățile orientate spre relațiile cu ceilalți: spiritul de devotament sau simțul civic; loialitatea și solidaritatea față de grup; dorința de cooperare și antrenare comunitară; • sensibilitatea evocă dimensiunea "poetică" a persoanei: accentul pe imaginație, creativitatea; accentul pe construirea unui ideal, a unei credințe; dezvoltarea gustului, a sensului dragostei. Autorii fac precizarea că autoreglarea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
să susțină activ grupul 44 4,6% 66 6,1% 87 3,5% 134 7,5% 338 5,6% Sensibilitate Să fie creativ, cu imaginație bogată 44 39% 66 48% 87 52% 134 49% 338 48% Să fie spiritual, cu simțul umorului 44 32% 66 42% 87 25% 134 30% 338 31% Să aibă un ideal, anumite credințe 44 27% 66 29% 87 31% 134 28% 338 29% Să-și dezvolte intuiția, sensibilitatea 44 25% 66 32% 87 32% 134 27
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
viitorului rol social de bărbat, soț, cap de familie etc. De la băieții cei mai "obedienți" se cere mai multă autonomie încredere în sine, independență, acomodare, care înseamnă să fie responsabil, descurcăreț, activ, bine organizat și ceva mai multă sensibilitate creativitate, simț al umorului, intuiție. TABELUL 8.7. Valorile medii ale indicatorului obiectivelor educative în funcție de apartenența de sex a copilului și de receptivitatea lui la cerințele exprimate de mame MAMA: Valorile medii ale indicatorilor De obicei, cînd îi cereți ceva, copilul dă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mai adesea discuții cu copilul vizînd, am presupus noi, o îmbunătățire a comunicării mamă-copil, o deschidere a unuia în raport cu celălalt. Apelul la relaționare nu pare, însă, să fie legat de reușita școlară, ci reprezintă, mai degrabă, o reacție de bun simț a părinților care vor să știe cum de s-a putut întîmpla un astfel de lucru. Motivarea, tehnică de influențare urmărind schimbarea atitudinii copilului prin persuasiune, este folosită cu atît mai mult cu cît performanța școlară este mai ridicată. Moralizarea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
72% Acomodare Să fie autonom, independent 338 43% 309 46% Autonomie Să fie devotat, fidel propriului grup 338 28% 309 34% Cooperare Să fie deschis, atent la cei din jur 338 64% 309 52% Cooperare Să fie spiritual, să aibă simțul umorului 338 31% 309 31% Sensibilitate Să fie creativ, să aibă imaginație bogată 338 48% 309 49% Sensibilitate Să fie activ, să aibă putere de muncă 338 58% 309 63% Acomodare Să fie sociabil, bun tovarăș 338 59% 309 55
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
un fel de artefact lexicografic" (Barthes, 1973: 45). Schema prototipică a secvenței descriptive Pentru a se trece de la acest repertoriu de operații la o anumită descriere, putem prelua modelul organizării liniare globale a unui PLAN de TEXT: patru anotimpuri, cinci simțuri, ordinea alfabetică sau numerică, punctele cardinale, simpla succesiune temporală, planurile spațiale frontal (sus-jos), lateral (stânga-dreapta), mobil (înainte-înapoi). În măsura în care prototipul secvenței descriptive nu oferă spre marele regret al lui Paul Valéry nicio indicație de ordonare și nu presupune niciun principiu de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a admite una sau alta dintre concluzii concluzia fiind, fie teza care trebuie demonstrată, fie negarea tezei adversarilor lor. Și, pentru a trece de la premise la concluzii, ei folosesc diferite demersuri argumentative despre care consideră că niciun om de bun simț nu ar refuza să le îndeplinească. (1980: 81) Cu toate că este susținută de forme foarte elaborate (literare) ale discursurilor argumentative, această definiție întrunește principiile modelului subliniat mai sus. O. Ducrot vorbește mai întâi de două mișcări argumentative: demonstrarea și respingerea unei
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cu miturile și simbolurile, pentru a se ajunge la forme logico-epistemologice. Pentru modul original în care procedează Corina Daba-Buzoianu consemnăm locul arhetipului în devenirea imaginii. Deși acesta este elementul prim, totuși el nu are reprezentări, autoarea etalându-și pronunțatul său simț critic, combătându-i cu argumente sigure pe aceia care consideră arhetipul ca fiind o imagine doar pentru că extensiile acestuia, structurile prin care prinde viață, sunt imagini. Argumentele elaborate de Eliade și Jung, ne asigură Corina Daba-Buzoianu, deși sunt interesante pentru
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și, implicit, al imaginii, făcând referire la o serie de studii întreprinse pe cele mai mari branduri din lume. Lindstrom susține că imaginea brandurilor trebuie să fie înțeleasă pluridimensional, în sensul că presupune o experiență senzorială, înglobând văzul, auzul, mirosul, simțul tactil și gustul, deoarece indivizii înțeleg "lumea aproape exclusiv prin intermediul simțurilor. Simțurile sunt legătura (...) cu memoria și se află în relație nemijlocită cu emoțiile"26. Sinergia senzorială despre care vorbește cercetătorul american este un fenomen complex care generează efecte în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
întreprinse pe cele mai mari branduri din lume. Lindstrom susține că imaginea brandurilor trebuie să fie înțeleasă pluridimensional, în sensul că presupune o experiență senzorială, înglobând văzul, auzul, mirosul, simțul tactil și gustul, deoarece indivizii înțeleg "lumea aproape exclusiv prin intermediul simțurilor. Simțurile sunt legătura (...) cu memoria și se află în relație nemijlocită cu emoțiile"26. Sinergia senzorială despre care vorbește cercetătorul american este un fenomen complex care generează efecte în lanț, în sensul că activarea unui simț va declanșa altul, conducând
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pe cele mai mari branduri din lume. Lindstrom susține că imaginea brandurilor trebuie să fie înțeleasă pluridimensional, în sensul că presupune o experiență senzorială, înglobând văzul, auzul, mirosul, simțul tactil și gustul, deoarece indivizii înțeleg "lumea aproape exclusiv prin intermediul simțurilor. Simțurile sunt legătura (...) cu memoria și se află în relație nemijlocită cu emoțiile"26. Sinergia senzorială despre care vorbește cercetătorul american este un fenomen complex care generează efecte în lanț, în sensul că activarea unui simț va declanșa altul, conducând în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lumea aproape exclusiv prin intermediul simțurilor. Simțurile sunt legătura (...) cu memoria și se află în relație nemijlocită cu emoțiile"26. Sinergia senzorială despre care vorbește cercetătorul american este un fenomen complex care generează efecte în lanț, în sensul că activarea unui simț va declanșa altul, conducând în final la un șir de trăiri și emoții care pun stăpânire pe procesul reprezentațional și creează legătura afectivă cu obiectele. Punctul de vedere al lui Lindstrom are la bază faptul că, în epoca modernă, simțurile
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
simț va declanșa altul, conducând în final la un șir de trăiri și emoții care pun stăpânire pe procesul reprezentațional și creează legătura afectivă cu obiectele. Punctul de vedere al lui Lindstrom are la bază faptul că, în epoca modernă, simțurile sunt mijloace de comunicare și, cu ajutorul lor, oamenii se bucură de experiențe care le îmbogățesc viața și care îi introduc într-o lume ce deschide atât amintiri cât și noi senzații. În mod implicit, o astfel de abordare induce ideea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
într-o lume ce deschide atât amintiri cât și noi senzații. În mod implicit, o astfel de abordare induce ideea că obiectele trăiesc prin imagini, că ele devin vii prin senzațiile pe care le produc individului. Inevitabil, deasupra celor cinci simțuri stă capacitatea imaginilor de a-l inspira pe individ, de a-l face să creadă într-un ideal, de a-i arăta că dincolo de opacitatea materiei stă un sens și o trăire. O perspectivă interesantă și actuală asupra imaginii vizuale
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a procesa la nivel abstract realitatea înconjurătoare. Cercetătorul George L. Dunbar susține că animalelor le lipsesc o serie de facultăți cognitive esențiale pentru a ajunge la stadiul dezvoltării umane, mai exact "gândirea combinatorie necesară pentru a învăța gramatica, un anumit simț al timpului prin care să poată fi anticipată situația comunicațională și să fie stabilite cauzele și efectele prin care să fie prevăzut felul cum interlocutorul ar urma să interpreteze ceea ce ar spune acestea"46. La acest nivel, analiza conceptului de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fi cunoscut sau înțeles în afara senzațiilor, motiv pentru care atunci când "sufletul gândește, gândirea se asociază în mod necesar cu o imagine (...), imaginile seamănă senzațiilor, deși sunt lipsite de materie"82. În acest sens, obiectul imaginii este perceput cu ajutorul organelor de simț și rămâne la nivelul acestora, fără a depinde de prezența obiectelor sensibile, de realul lucrurilor, fiecare organ de simț putând avea o reprezentare a sensibilului și în absența materiei. La rândul ei, imaginea este legată de imaginație 83, în sensul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]