14,124 matches
-
devorator nu doar, mitologic, de prometeici ficați, ci mai ales, în viața de zi cu zi, de putrefacte hoituri și legat, ca atare, de simbologia morții) este învestită cum se și cade în cazul stemei imperiale prin excelență cu sarcină (simbolică și metaforică) în exclusivitate pozitivă." 8 Louis Charbonneau-Lassay, Le mystérieuse emblématique de Jésus-Christ. Le bestiaire du Christ, p. 460. 9 Ibidem. 10 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, p. 243. 11 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
învestită cum se și cade în cazul stemei imperiale prin excelență cu sarcină (simbolică și metaforică) în exclusivitate pozitivă." 8 Louis Charbonneau-Lassay, Le mystérieuse emblématique de Jésus-Christ. Le bestiaire du Christ, p. 460. 9 Ibidem. 10 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, p. 243. 11 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 732. 12 Idem, p. 411. 13 Homer, Iliada, traducere în hexametri, cu o postfață, o bibliografie esențială și indici de Dan Slușanschi, Editura Paideia, București, 1998
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de Smaranda Bădiliță, Colegiul Noua Europă și Editura Polirom, București, Iași, 2009, pp. 590-591. Fiziologul trebuie să fi contribuit și el, alături de scrierile sfinților părinți, la impunerea acestui topos. Or, cum acvila/ vulturul apare ca zburând către soare, potențialul său simbolic se dubla. Nu trebuia decât ca soarele să devină "soarele dreptății". 24 The Medieval Book of Birds. Hugh of Fouilloy's Aviarium, tranducere și comentarii de Willene B. Clark, Medieval & Renaissance Text & Studies, Binghamton, New York, 1992, p. 201. 25 Idem
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Âge(Ve-XVe siècle), textes rassemblés par Jacques Berlio et Marie Anne Pollo de Beaulieu, avec la collaboration de Pascal Collomb, Press Universitaire de Rennes, 1999, p. 21. 31 Idem, p. 21. 32 Idem, p. 22. 33 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, traducere de Emilian Galaicu-Păun, Editura Cartier, Chișinău, 2004, p. 23. 34 Corneliu D. Bîlbă, Hermeneutică și discontinuitate. Studii de arheologie discursivă, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012, p. 283. De asemenea, studiul poate fi consultat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Idem, p. 148. 102 În afara lucrării lui Victor Simion, vezi și Cătălina Velculescu, Ileana Stănculescu, Prezențe animaliere pe pridvorul de nord al bisericii de la Mănăstirea Sucevița, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011). 103 Vezi Maria Golescu, Simbolica animală în sculptura veche bisericească, în "Revista Fundațiilor Regale", an VI, nr 6, iunie 1939, p. 600-608, p. 600-607, unde inventariază diverse figuri animaliere în ornamentica unor biserici și mânăstiri precum cele din Vieroș, Golești, Mărgineni, Colțea, Horez, punându-le
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mânăstiri precum cele din Vieroș, Golești, Mărgineni, Colțea, Horez, punându-le în legătură cu descrierea lor în variantele Fiziologului care au circulat în spațiul românesc; concluzia este de bun-simț: "... mai toți contemporanii străbunilor noștri, ctitori, meșteri și credincioși, desprindeau fără sforțare înțelesul simbolic ce se cuprindea în reprezentările care aveau o dublă misiune, aceea de a împodobi și aceea de a fi un îndemn spre viața spirituală". Într-un singur loc nu pot fi de acord cu opiniile acestei admirabile cercetătoare intrată azi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pot fi de acord cu opiniile acestei admirabile cercetătoare intrată azi într-un nemeritat con de umbră, și anume atunci când afirmă (la pagina 606) că și Dimitrie Cantemir respecta aceeași mentalitate a poporului, obedient față de astfel de reprezentări cu încărcătură simbolică religioasă, întrucât își culegea sursele pentru alegoria sa animalieră din cărțile populare care circulau în spațiul românesc. Tocmai cu o astfel de ipoteză are a se "certa" întregul studiu de față. 104 Vezi Dan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Apariția lor mult mai târzie în raport cu arta romanică și gotică, precum și tipologia compozițiilor în care sunt distribuite, îndeobște spații ornamentate cu un luxuriant decor vegetal, ne îndeamnă să vedem în acest gust al epocii o preferință mai curând decorativă decât simbolică." (p. 98). 106 Maria Golescu, Simbolica animală în sculptura veche bisericească, p. 605-606. 107 Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească, Editura Humanitas, București, 2008, p. 91. 108 Ibidem. 109 Nicolae Cartojan, Cărțile populare în în literatura românească, vol. I. Epoca influenței
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
arta romanică și gotică, precum și tipologia compozițiilor în care sunt distribuite, îndeobște spații ornamentate cu un luxuriant decor vegetal, ne îndeamnă să vedem în acest gust al epocii o preferință mai curând decorativă decât simbolică." (p. 98). 106 Maria Golescu, Simbolica animală în sculptura veche bisericească, p. 605-606. 107 Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească, Editura Humanitas, București, 2008, p. 91. 108 Ibidem. 109 Nicolae Cartojan, Cărțile populare în în literatura românească, vol. I. Epoca influenței sud-slave, cuvânt înainte de Dan Zamfirescu, postfață
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui Palephatus, întregul sistem mitologic al grecilor antici era pus sub semnul întrebării. Am consultat ediția temeinic adnotată Histoires incroyable par Paléphate, traduites et annotées par Félix van Hulst, Imprimerie de Jeunhommes Frères, Liége, 1838. 227 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, p. 7. 228 Idem, p. 8 229 Se pare că această metaforă își are originea într-o afirmație a lui Vincent de Beauvais, din deschiderea enciclopediei sale Speculum universale: "Mundus iste sensibilis, quasi quidam liber est
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 3. 240 La conciliul In Trullo de la Constantinopol (692), canonul 82 interzicea folosirea simbolului mielului pentru Iisus, impunând reprezentarea acestuia sub forma unei figuri umane. Pericolul era acela al venerării animalului de către creștinii simpli, neobișnuiți să aplice o interpretare simbolică. Vezi Jacques Voisenet, Bêtes et Hommes dans le monde médiéval: Le bestiaire des clercs du Ve au XIIe siècle, Brepols Publishers, Turnhout, Belgium, 2000, p. 289. 241 Sfântul Augustin, De doctrina christiana..., p. 143. 242 Ibidem, p. 143,145. 243
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ezoterice se face dintr-o perspectivă estetică". (p. 223.) Din punctul meu de vedere, codul simbolurilor din zoomahia cantemiriană nu este cel al științelor și practicilor ezoterice, căci acestea nu făceau decât să preia niște reprezentări deja coagulate în sistemul simbolic antic ori medieval, să le plaseze în contexte diferite și să le atribuie o interpretare alegorică specifică, într-o altă cheie. Scenariul lucrării de față depinde, după cum se va constata, nu de raportarea măștilor zoomorfe din Istoria ieroglifică la reprezentări
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
devorator nu doar, mitologic, de prometeici ficați, ci mai ales, în viața de zi cu zi, de putrefacte hoituri și legat, ca atare, de simbologia morții) este învestită cum se și cade în cazul stemei imperiale prin excelență cu sarcină (simbolică și metaforică) în exclusivitate pozitivă." 458 Louis Charbonneau-Lassay, Le mystérieuse emblématique de Jésus-Christ. Le bestiaire du Christ, p. 460. 459 Ibidem. 460 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, p. 243. 461 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
învestită cum se și cade în cazul stemei imperiale prin excelență cu sarcină (simbolică și metaforică) în exclusivitate pozitivă." 458 Louis Charbonneau-Lassay, Le mystérieuse emblématique de Jésus-Christ. Le bestiaire du Christ, p. 460. 459 Ibidem. 460 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, p. 243. 461 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 732. 462 Idem, p. 411. 463 Homer, Iliada, traducere în hexametri, cu o postfață, o bibliografie esențială și indici de Dan Slușanschi, Editura Paideia, București, 1998
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de Smaranda Bădiliță, Colegiul Noua Europă și Editura Polirom, București, Iași, 2009, p. 590-591. Fiziologul trebuie să fi contribuit și el, alături de scrierile sfinților părinți, la impunerea acestui topos. Or, cum acvila/ vulturul apare ca zburând către soare, potențialul său simbolic se dubla. Nu trebuia decât ca soarele să devină "soarele dreptății". 474 The Medieval Book of Birds. Hugh of Fouilloy's Aviarium, edition, translation and commentary by Willene B. Clark, Medieval & Renaissance Text & Studies, Binghamton, New York, 1992, p. 201. 475
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
totul incomprehensibil și care, ca zeii antici, poate interveni în vise prin imagini adesea obscure. Regăsim aici, în mod curios, faimoasa tripartiție lacaniană, în care Oceanul ar fi realul, pe care oamenii încearcă prin imaginar să-l introducă în categoria simbolicului științific, dar care se sustrage neîncetat. 1.6. Refuzul contactului înseamnă război Raportarea la celălalt și la limbaj depinde de cine invadează teritoriul celuilalt. Dacă oamenii intră în contact cu ceilalți, se presupune că ei trebuie să caute un contact
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
trebuie depășit. Ce e maimuța pentru om? [...] Așa trebuie să fie și omul pentru Supraom [...]. Cândva ați fost maimuțe"123. 4.1. Mutanți și extratereștri Imaginea mutantului permite SF-ului să exploreze aproape exhaustiv atât posibilitățile factuale, narative, cât și simbolice ale unui imaginar bazat pe cunoștințe biologice recente și aflat într-o evoluție rapidă. Mutantul se deosebește de extraterestru, care vine din altă parte și a cărui apariție nu ține de responsabilitatea omului. Extratereștrii pot fi funciar diferiți de oameni
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
e mai ferită de căderea în crimă; Hirschi mai vorbește și despre rolul autocontrolului; în cazul familiilor cu statut socioeconomic scăzut, capacitatea familiei de a controla copilul e mai scăzută, ceea ce duce la creșterea delincvenței juvenile în aceste 8. interacționism simbolic (se centrează pe diferențele sociale între clasele deținătoare ale puterii în societate și clasele defavorizate; clasele deținătoare ale puterii generează simboluri și etichete cum ar fi aceea că tinerii delincvenți provin din clasele defavorizate -, iar clasele defavorizate vor acționa conform
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comunismului funcția de reglementare generalizată a vieții societății, iar instituțiile statului își pierd credibilitatea. Imediat după instalarea la conducere, Ceaușescu și-a arogat funcțiile supreme în stat1, astfel încât Marea Adunare Națională (MAN) și consiliile locale au devenit doar corpuri reprezentative simbolice (Linden, 1986). Ceea ce se petrecea pe plan intern era oarecum legitimat de valul de simpatie de care Ceaușescu beneficia pe plan extern, în urma atitudinii afirmate în conflictul de la Praga. în 1974, la nouă ani de la instalarea la putere, partidul domina
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un tip de atașament clar. Emoțiile negative ale mamei au un ecou intens negativ în starea copilului. în cel de al doilea an de viață a copilului, din punct de vedere cognitiv, se structurează relația cauză-efect și se dezvoltă gândirea simbolică. Expresiile emoționale negative ale celor dragi induce copilului stări de indispoziție cu atât mai profunde, cu cât persoanele sunt mai semnificative pentru el. La această vârstă, expuși fiind la scenele de mânie dintre părinți, copiii nu mai pot rămâne pasivi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca un prost, iar dacă spui asiduu unui adult, adultul va începe să se îndoiască de sine; cuvintele pot umili, speria, revolta și nici una din emoțiile listate aici nu este favorabilă unei dezvoltări sănătoase a copilului. Cuvintele au o forță simbolică inestimabilă. Vorbind despre rolul cuvintelor pentru copii, Sartre (1964) spune: „Copiii” credeau că acționează și vorbesc la întâmplare pe când cele mai neînsemnate vorbe ale lor aveau drept scop real să le anunțe destinul”. Când un copil ajunge să spună despre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
retrăit periodic, în următoarele moduri: prin amintiri chinuitoare și recurente; prin vise repetitive, care reconstruiesc obsesiv experiența respectivă; prin gânduri și sentimente care dau impresia că episodul se va repeta; prin stări de disconfort induse de orice asociere reală sau simbolică pe care le operează cu trauma în cauză; prin reactivitate psihologică, generată de orice semn care prezintă similitudini reale sau simbolice cu traumatismul de față. Este important să adăugăm că individul nu poate controla simptomele, reexperimentarea fiind una perceptuală, motiv
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sentimente care dau impresia că episodul se va repeta; prin stări de disconfort induse de orice asociere reală sau simbolică pe care le operează cu trauma în cauză; prin reactivitate psihologică, generată de orice semn care prezintă similitudini reale sau simbolice cu traumatismul de față. Este important să adăugăm că individul nu poate controla simptomele, reexperimentarea fiind una perceptuală, motiv pentru care evocă fidel experiența reală. Reamintirea diferă esențial de povestire (Gerson, apud Nutt, Davidson, Zohar, 2000). C. Tendința de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de ore, din momentul consumării incidentului, este ideal (Dyregrov, 1989, apud Deahl, 2000) chiar dacă unii specialiști au recurs la PD după câteva luni. PD vizează câteva obiective majore: să asigure satisfacerea nevoilor fundamentale ale participanților; să ajute la descifrarea semnificației simbolice de pierdere, să contribuie la normalizarea în plan afectiv a trăirilor, să genereze consolidarea coeziunii grupului, cu fortificarea suportului social, să explice reacțiile de stres, să înlesnească exersarea abilităților, să determine însușirea unor tehnici de diminuare a anxietății, să exerseze
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și M. Torok (1978), care vorbesc de existența unei „cripte a inconștientului familial”(unde sunt depozitate toate aceste întâmplări dramatice), dar și a unei „fantome psihice”(respectiv acea fantomă care este pusă spre păstrare în cufărul menționat și care migrează simbolic și experiențial, de la inconștientul părintelui în cel al copilului, adică al unui urmaș capabil să-l perpetueze). Faptul că orice ființă umană este și agentul unui „mandat”transgenerațional constituie o cheie de boltă și în terapia transgenerațională unificatoare, inițiată și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]