12,795 matches
-
o narațiune. ¶Chatman 1978; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Hjelmslev 1954, 1961 [1967]. Vezi și DISCURS, MEDIU NARATIV, POVESTIRE. surpriză [surprise]. Sentimentul care se obține cînd așteptările legate de ce se va întîmpla sînt încălcate de ceea ce se întîmplă de fapt. Producerea surprizei se consideră cu adevărat efectivă atunci cînd ceea ce se întîmplă, de fapt, este temeinic fundamentat în ceea ce s-a întîmplat mai devreme, deși lucrul acesta compromite așteptările. ¶Jocul reciproc al surprizei și SUSPANSULUI constituie în mod tradițional o trăsătură importantă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sînt încălcate de ceea ce se întîmplă de fapt. Producerea surprizei se consideră cu adevărat efectivă atunci cînd ceea ce se întîmplă, de fapt, este temeinic fundamentat în ceea ce s-a întîmplat mai devreme, deși lucrul acesta compromite așteptările. ¶Jocul reciproc al surprizei și SUSPANSULUI constituie în mod tradițional o trăsătură importantă a unei bune intrigi. ¶Chatman 1978. suspans [suspense]. Un sentiment sau o stare de spirit care decurge din nesiguranța parțială și temătoare legată de evoluția sau rezultatul unei acțiuni, în special
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cum și cînd se va ajunge la el. Suspansul depinde adesea de PREFIGURĂRI și, mai general, de tematizări, suspiciuni și răspunsuri suspendate, structurate în funcție de CODUL HERMENEUTIC. ¶Bal 1985; Barthes 1974 [1987]; Chatman 1978; Rabkin 1973; Sternberg 1978. Vezi și HERMENEUTEM, SURPRIZĂ. T tablou [picture]. O redare non-scenică a conștientizării unei situații realizate de un personaj oarecare. În Ambasadorii, avem un tablou în care Strether îl vede prima oară pe Chad. ¶În terminologia lui James, tabloul se contrapune DRAMEI (care redă scenic
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Muzică, Pictură. Strigăt, a striga Strigătul este înainte de toate eliberator, deoarece reprezintă exteriorizarea emoției. Este un simbol pozitiv al eliberării, expulzării și exprimării. Se nuanțează însă în funcție de emoția ce îl însoțește: frica, spaima, groaza sau furia, mânia, revolta, sau bucuria, surpriza, plăcerea. Totul depinde și de cine îl scoate. Dacă e vorba de cel ce visează, înseamnă că trebuie să își exteriorizeze o emoție refulată de mult timp. Dacă cel ce visează aude un strigăt, aceste simbolizează chemarea în ajutor a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în mod fericit într-o anumită situație (a fi la curent, asociat unui grup) sau legat în mod nefericit de un eveniment neplăcut (a fi amestecat într-o afacere delicată). Dușul capătă un sens nou. Expresia «Duș rece» evocă o surpriză neplăcută, un eșec, o turnură neașteptată. Botez Botezul constituie un ritual de trecere și de purificare. În vis, dacă subiectul participă într-un fel sau altul ori e doar un simplu spectator, exprimă nevoia de «a se curăța», de «a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
o putere fecundă și regeneratoare. Ca secreție, lacrimile sunt echivalentul spermei și au deci, în gândirea magică, o energie fertilizantă similară. A plânge în vis dezvăluie dezordinea, dar și eliberarea de energia negativă, așadar purificarea inimii și a sufletului. Mirare, surpriză Mirarea arată caracterul neașteptat (plăcut sau neplăcut) al unei situații. Este adesea indiciul unei descoperiri: revelația unei fațete ascunse sau nebănuite a personalității. În funcție de impresia resimțită, plăcută sau neplăcută, subiectul este gata să se confrunte sau nu cu adevărul. Jenă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sa. 3. Gesturi adaptorii - sunt gesturi strict personale, urmare a stării de anxietate. Ele se manifestă prin: își roade unghiile, când vorbesc se joacă cu stiloul sau mișcă verigheta și altele. 4. Gesturi semnal - sunt involuntare și exprimă emoția (teama, surpriza, atenția). Aceste gesturi nu pot fi controlate, ele exprimă mai bine ceea ce subiectul caută să ascundă. 5. Gesturi emblemă au caracter simbolic sau codificat a căror semnificație a fost dobândit prin cultură. In acest sens sunt gesturi ca: victorie (index
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
publicului un avertisment ("asta este important") și-i dă șansa să asimileze ceea ce tocmai ai spus. Nu exagera cu asta, dar de trei sau de patru ori în decurs de o oră, după trei sau patru puncte esențiale, vei avea surpriza să constați că cel mai bun mod de a explica ceva este să nu spui nimic. Vorbește rar și vorbește tare; scrie cu caractere mari și vorbește în timp ce scrii; scrie încet și nu scrie prea mult. Tabla trebuie să fie
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
de altele în imaginea mentală pe care o dezvoltaseră generațiile anterioare de matematicieni. Când se întâmplă acest lucru, ai sentimentul că un vânt neașteptat a dus departe ceața care ascundea părțile unui peisaj frumos. În activitatea mea, acest tip de surpriză majoră a apărut mai ales din interacțiunea cu fizica. Conceptele matematice care apar în mod natural în fizică se dovedesc adeseori a fi fundamentale, așa cum a evidențiat-o Hadamarad. Pentru el, acestea expun nu această noutate de scurtă durată care
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
lui Dio Casius pot fi considerate ca exagerate, ele arată că acțiunea a fost planificată cu multă grijă - așa cum dovedesc și planurile lor de luptă, datorită cunoscutelor scrisorele descoperite după 1947 în peșterile de la Qumran - și a reușit datorită impactului surprizei. În Egipt revolta lor a fost înăbușită într-o baie de sînge în anul 66 de către generalul iudeu Alexandru Tiberiu care ocupa funcția de procurator, la fel întîmplîndu-se cu toate cetățile din afara Palestinei. Toate istoriile cînd vorbesc despre aceste evenimente
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
interpretarea actelor juridice se face după conținutul lor, nu după nume, și având în vedere faptul că în perioada respectivă rușii au trimis note ultimative României, nu putem vorbi de egalitate între contractanți și nici măcar de libertatea de a alege. Surpriza însă de proporții este că frontierele României au fost fixate prin referire la un act ce nu exista și nu a existat vreodată pentru că răspunsul României după primirea acelor note ultimative nu poate fi interpretat drept un acord („Guvernul român
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ulterior”. În acest context, pregatirea militară a României, inclusiv realizarea dispozitivului inițial de luptă, s-a făcut pentru varianta apărării, în cazul unui atac sovietic, apreciat ca iminent, ceea ce a provocat numeroase neajunsuri în faza ofensivă a acțiunilor militare. Factorul surpriză, vizat de germani, nu a compensat total neajunsurile provocate de lipsa de informare a conducerii supreme românești, în legatură cu obiectivele și misiunile concrete care trebuiau îndeplinite de armatele române. Consecințele negative asupra desfășurării operațiilor militare aveau să fie simțite
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
interpretarea actelor juridice se face după conținutul lor, nu după nume, și având în vedere faptul că în perioada respectivă rușii au trimis note ultimative României, nu putem vorbi de egalitate între contractanți și nici măcar de libertatea de a alege. Surpriza însă de proporții este că frontierele României au fost fixate prin referire la un act ce nu exista și nu a existat vreodată pentru că răspunsul României după primirea acelor note ultimative nu poate fi interpretat drept un acord („Guvernul român
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ulterior”. În acest context, pregatirea militară a României, inclusiv realizarea dispozitivului inițial de luptă, s-a făcut pentru varianta apărării, în cazul unui atac sovietic, apreciat ca iminent, ceea ce a provocat numeroase neajunsuri în faza ofensivă a acțiunilor militare. Factorul surpriză, vizat de germani, nu a compensat total neajunsurile provocate de lipsa de informare a conducerii supreme românești, în legatură cu obiectivele și misiunile concrete care trebuiau îndeplinite de armatele române. Consecințele negative asupra desfășurării operațiilor militare aveau să fie simțite
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
manifestă el mai cu seamă după 11 septembrie. Căderea turnurilor gemene au constituit un teribil semnal de alarmă nu numai pentru Statele Unite ale Americii dar și pentru restul statelor lumii care doresc să-și protejeze cetățenii, în prezent amenințați de surpriza ambuscadelor terorii. După mobilizarea fermă și masiva în jurul statelor Unite, se pare că mișcarea teroristă a intrat într-o nouă fază stimulată în parte de unele stângăcii, abuzuri și greșeli descoperite prin mass-media țărilor interesate în lupta antiteroristă, iar pe
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
experiențe de genul celor care atrăgeau lui Eminescu strigătul: Mi-e silă! Mare lucru-n lume e și-nvățătura! Ține loc de multe, chiar și de talent; Printr-o bună școală, rafinezi natura: Din vițel poți scoate un bou eminent." Surprizele privindu-l pe Caragiale nu se opresc însă aici. La Iași, la a XV-a aniversare a Junimii își citește Noaptea furtunoasă și Iacob Negruzzi notează: "Nu-și poate cineva închipui ce efect a produs această piesă citită de însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
numelui Mitică indicînd lipsa de individualitate și manifestînd parcă tendința de a deveni substantiv comun; soțul care profită senin de expedițiile erotice lucrative ale consoartei (Mici economii) este Iancu Verigopolu, substantivul verigaș fiind sinonim cu proxenet. Un efect de paralizantă surpriză propune numele (și titlul) Poetul Vlahuță, impostorul sosit în Opidul-Nou unde se tipărește gazeta Aquila carpatină. Tînăra iubitoare de muzică din schița O lacună se numește Cecilia Pavugadi, în acest nume de familie recunoscîndu-se enumerarea în greacă a primelor note
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
slujbe din trecut care se dovediseră a fi dezamăgitoare în ceea ce privește promisiunile care i se făcuseră în timpul procesului de recrutare și angajare. Își aducea aminte cu durere că, aproape de fiecare dată primele impresii și primele zile erau o dezamăgire. Imaginați-vă surpriza lui Brian când, a doua zi după ce acceptase să lucreze pentru companie, a primit un colet prin curier. Înăuntru era o scrisoare de bun venit de la noul său angajator, o broșură color în care era prezentată compania și istoria sa
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
curier. Înăuntru era o scrisoare de bun venit de la noul său angajator, o broșură color în care era prezentată compania și istoria sa tumultoasă, niște articole care scoteau în evidență unele dintre cele mai recente și notabile realizări și - adevărata surpriză - un tricou drăguț cu logo-ul companiei de mărimea lui Brian și de culoarea sa preferată. Era sigur că a făcut alegerea corectă. +++ TEMĂ Adunați-vă colegii și gândiți-vă ce ar putea fi în „trusa de primă impresie” a
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
în nuvelă La Rencontre: "Elle ne vous laisse rien dans la main. Elle ressemble à ces verres de champagne où tout est mousse". Metaforă ne pare deosebit de reușită, femeia pariziana având toate efectele acestei băuturi de ocazii mari: efect de surpriză strălucitoare care nu durează, dar îmbată și promite. Această constatare lucida nu îl împiedică pe protagonist să se lase din nou sedus, după divorț, proiectând perspectiva picanta a unui adulter cu fosta soție. Acest detaliu, pur parizian, vorbeste despre dorința
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și intense ale existenței, fiind legată de ultimele: "éclose en ce monde médiocre, qui lui paraissait un peu vide et monotone parce qu'elle valait trop pour lui" [Maupassant, Notre cœur, p.83]. Firea Parizienei, căutarea aventurilor și efectul de surpriză scontat scot existența din dimensiunea monotoniei cotidiene și o plasează în cea a imprevizibilului: "Décidément, elle était (...) imprévue" [Maupassant, Notre cœur, p.74]. Viața cotidiană propune, în multe dintre înfățișările ei, scheme de "punere în scenă", care includ situații, conflicte
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pe prima impresie, ea realizează natură crucială a acestei prime întâlniri. Avem câteva exemple, în care transpare dorința de a se face remarcată, chiar și într-un cadru oficial, cum ar fi cel al Consiliului de Stat304. Prin efectul de surpriză provocat, momentul apariției este decisiv 305. Publicul este sedus, victima a unei forțe iradiante. Prima apariție a Clorindei pe cal în fața lui Rougon este ieșită din comun prin teatralitatea să: "Elle a dit en riant qu'elle monterait bien avec
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
vezi prima dată. Scenă primei întâlniri este, în cazul Parizienei, una de efect deosebit. În spațiul parizian, impregnat de mitul dragostei, întâlnirea este inevitabilă. Savoarea imaginilor contemporanilor și ale romancierilor transmite emoția întâlnirii cu o ființă deosebită. Pariziana este o surpriză care destabilizează și fascinează. Întâlnirea cu o Pariziana este asemenea transcenderii miraculosului în cotidian. Trecătoarea din faimosul sonet al lui Baudelaire poate să servească, în cazul de față, drept exemplu-tip: privirea să transmite un șoc306. Nimic nu atrage și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
politicos însoțește și dezorientează. Un anumit joc în relațiile umane se manifestă și în limbaj. Teatralizarea vorbirii Parizienei se exprimă prin tonalitate, dialoguri intime, tentația declamării, cochetăria refuzului, emotivitatea (pe care n-o resimte, dar o provoacă)368. Efectul de surpriză, rapiditatea și abilitatea întrebărilor pot fi puse sub semnul unei cunoașteri intelectuale, caracterului sociabil și curiozității Parizienei: "Juliette, qui avait la mânie des questions, même avec leș personnes qu'elle connaissait le moins, interrogeait son mari, coup sur coup, souvent
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
prin organizarea spectacolului și fenomenului, la nivel de scenarii globale și scene ritualizate sau circumstanțializate. În cazul Parizienei putem vorbi despre o esențializare prin mijloace teatrale, adecvate inerentei personajului. Femeia pariziana încearcă să introducă în ordinea monotona divertismentul, jocul, aventură, surpriză. În reprezentarea scenica totul vine în acțiune prin arhitectură jocului de sensuri. Esențializându-se printr-o formulă de mitopo(i)etică a aparentei, Pariziana este artist în tot ce o înconjoară, de aici po(i)etică măștii, po(i)etică scenelor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]