12,621 matches
-
Editura Univers, București, 1994-1998. Ionescu, Eugen, Căutarea intermitentă, traducere de Barbu Cioculescu, Editura Humanitas, București, 1994. Ionescu, Eugen, Elegii pentru ființe mici, Editura "Jurnalul literar", seria "Poesis" nr.1, cuvânt introductiv de Nicolae Florescu, București,1990. Ionescu, Eugen, Eu, ediție îngrijită de Mariana Vartic. Cu un prolog la Englezește fără profesor de Gelu Ionescu și un epilog de Ion Vartic, Editura Echinox, Cluj, 1990. Ionescu, Eugen, Nu, Editura Humanitas, București, 1991. Ionesco, Eugéne, Découvertes, Albert Skira, coll. "Les sentiers de la création
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Editura Humanitas, Bucuresti, 1992. Kirițescu, Al., Gaițele, Editura Minerva, București, 1976. Lăcustă, Ioan, Cu ochi blânzi, Cartea Românească, București, 1985. Lucian, Scrieri alese, Editura pentru Literatura, București, 1959. Mazilu, Teodor, Teatru, Editura Sigma, Brașov, 2001. Mihăescu, Gib I., Nuvele, ediție îngrijită de Al. Andriescu, repere istorico-literare de Aurora Slobodeanu, Editura Minerva, 1979. Mihăescu, Gib I., Rusoaica. Bordeiul pe Nistru al locotenentului Ragaiac (1933), ed. îngrijită și postfață de Al Andriescu, Editura Polirom, București, 2004. Mihăescu, Gib I., Zilele și nopțile unui
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
românească, Editura Paralela 45, Pitești, 2010. Lefter, Ion Bogdan, 7 postmoderni : Nedelciu, Crăciun, Müler, Petculescu, Gogea, Danilov, Ghiu, Editura Paralela 45, Pitești, 2010. Lipatti, Valentin, Valori franceze. Studii și articole, ESPLA, București, 1959. Lovinescu, Eugen, Critice, II, Editura Minerva, ediție îngrijită de Eugen Simion București, 1979. Lovinescu, Monica, Unde scurte, Editura Humanitas, București, 1990. Maiorescu, Titu, Critice (1866-1907),ediție îngrijită de Domnica Filimon, studiu introductiv de Dan Mănucă, Editura Elion, București, 2000. Manolescu, Florin, Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Paralela 45, Pitești, 2010. Lipatti, Valentin, Valori franceze. Studii și articole, ESPLA, București, 1959. Lovinescu, Eugen, Critice, II, Editura Minerva, ediție îngrijită de Eugen Simion București, 1979. Lovinescu, Monica, Unde scurte, Editura Humanitas, București, 1990. Maiorescu, Titu, Critice (1866-1907),ediție îngrijită de Domnica Filimon, studiu introductiv de Dan Mănucă, Editura Elion, București, 2000. Manolescu, Florin, Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, Editura Cartea Românească, București, 1983. Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică, Lista lui Manolescu, Proza, Teatrul, Editura Aula, 2001
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Minerva, București, vol. V, 1977. Tomuș, Mircea, Opera lui I. L. Caragiale, vol. I, Editura Minerva, București, 1977. Trandafir, Constantin, Efectul Caragiale, Editura Vestala, București, 2002. Vartic, Ion, Clanul Caragiale, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2003. Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, ediție îngrijită de Geo Șerban, Editura Lider, București, 1996. Vulcănescu, Mircea, Pentru Eugen Ionescu, postfață la volumul Eugen Ionescu, Nu, Editura Humanitas, București, 1991. Zarifopol, Paul, Introducere la I.L. Caragiale, Opere, I, Nuvele și schițe, București, "Cultura națională", 1930. Zarifopol, Paul, Publicul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ei comică. Dar ușor se poate întrevedea prin această realitate elementul mai adânc și serios, care este nedezlipit de viața omenească în toată înfățișarea ei, precum în genere îndărătul oricărei comedii se ascunde o tragedie" (Titu Maiorescu, Critice (1866-1907), ediție îngrijită de Domnica Filimon, studiu introductiv de Dan Mănucă, Editura Elion, București, 2000, p. 486). 28 Alexandru George, " I.L. Caragiale în lumina interpretărilor reducționiste", România literară, nr. 11, 1990. 29 Adriana Ghițoi, Caragiale publicist, Editura Tritonic, București, 2005, p. 17. 30
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
34 Dorina Grăsoiu, Caragiale în presa vremii, Editura "Jurnalul literar", București, 2002, pp. 7-24. 35 Idem, p. 18. 36 Idem, p. 24. 37 E. Lovinescu, Caragiale. 1. Considerțiuni asupra Momentelor lui. 2. Considerațiuni asupra actualității literaturii lui, în Critice, ediție îngrijită de Eugen Simion, Editura Minerva, 1979, p. 175. 38 Florin Manolescu, op. cit., p. 262. 39 Denumire peiorativă dată de reprezentanții și mentorii "tinerei generații" interbelice (Radu Dragnea, Pamfil Șeicaru, Petru Marcu-Balș, Sorin Pavel, Pavel Sterian, Vasile Băncilă, Emil Cioran, Mircea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
semnalată de Nicolae Balotă: "Psihologia aceasta a închipuirii maladive ar putea fi parodizată din acea popular-burlescă degradare caragialescă a "fandacsiei"" (în Gib Mihăescu nuvelist, în vol. Labirint, București, Editura Eminescu, 1970, București, pp. 90-93). 55 Gib I. Mihăescu, Nuvele, ediție îngrijită de Al. Andriescu, repere istorico-literare de Aurora Slobodeanu, Editura Minerva, 1979, p. 202. 56 Idem, p. 213. 57 Idem, p. 87. 58 Idem, p. 120. 59 I. L. Caragiale, Momente, Schițe, Notițe critice, Minerva, București, 1974, p. 133. 60 Ibidem. 61
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Rodica Florea, Dorina Grăsoiu, Stancu Ilin, Dan C. Mihăilescu, Editura "Grai și suflet Cultura Națională", București, 1997. 131 Bibliografia I.L.Caragiale, ed. cit. în capitolul "Sintagme din opera caragialiană intrate in uzul public". 132 Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, ediție îngrijită de Geo Șerban, Editura Lider, București, 1996, pp. 284-285, care reproduce textul apărut la Editura Eminescu, 1973. 133 D. D. Pătrășcanu, Schițe și amintiri, ediția a doua, 1909, p. 71. 134 I. L. Caragiale, Opere, 1 Proză literară, ed. cit., p.
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cerului și a pământului). Cunoscutul antropolog Claude LĂvi-Strauss aprecia că „eficacitatea magiei implică credința În magie și...această credință se prezintă sub trei aspecte complementare: În primul rând, credința vrăjitorului În eficacitatea tehnicilor sale, apoi credința bolnavului pe care-l Îngrijește sau a victimei pe care o persecută În puterea vrăjitorului, În sfârșit Încrederea și exigențele opiniei colective care formează În fiece clipă un ceremonie, tinerii se duc să vâneze canguri, iar prada este Înmânată bătrânilor din totemul cangurului și căpeteniei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din păr de om. Tatuajul prin cicatrizare era răspândit În cultura tasmaniană veche, ca simbol al forței și bărbăției, stârnind interesul femeilor. În semn de doliu, femeile Își mai adaugă câteva cicatrice pe pântece 249. Tot În timpul serbărilor, ei se Îngrijesc și de pieptănătură, În care pun diferite podoabe. Există scuturi ornamentate și bumeranguri În regiunea Queensland, și mai rar se ornează sulițele, ca și obiectele de uz casnic. La unele triburi din Australia de sud-est se ascut cu dalta dinții
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
picioarele de struț emu, purtând podoabe ca ale oamenilor și având multe soții și copii. El locuiește În cer și nu are legătură cu pământul sau cu oamenii, pe care el i-a creat și de care nici nu se Îngrijește. Tocmai de aceea nici oamenii nu-l cinstesc și nu se tem de el”270. Unele mituri atribuie o proveniență omenească diferitelor fenomene ale naturii: astfel, soarele ar fi provenit dintr-o femeie, iar luna dintr-un bărbat. În alte
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
atât de fereastră, cât și de horn. Uneltele erau folosite de cele mai multe ori și ca arme (securi, toporașe cu două tăișuri din piatră dură neagră, dălți din osul unui braț omenesc), alături de sulițe și țepușe utilizate preponderent pentru luptă. Maori Îngrijeau ogoarele, pescuiau și vânau, confecționau pirogi până la douăzeci de metri lungime, doi metri lățime, un metru Înălțime, Împodobite cu motive meandrice. Câinii erau considerați o delicatesă, iar pieile lor serveau pentru Împodobirea veșmintelor. În cea de-a doua călătorie, la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
golfuri primitoare, localități rurale cu case tradiționale pe piloni și acoperite cu frunze de bambus, petice verzi terasate pe coline de mâna omului de sute de ani unde se practică o agricultură de subzistență, plantații de bananieri și ananași, culturi Îngrijite de orez, cafea, trestie de zahăr ș.a. În aproape două ore ajungem În Bacolor, Pampanga. Luzon este cea mai mare și cea mai plină de contraste insulă din arhipelagul filipinez: munți Înalți, vulcani activi 651 (Mayon, Taal, Pinatubo) ce străjuiesc
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
apartamente și sunt gestionate de manageri de proprietăți imobiliare. Chiriașii beneficiază de apartamente individuale, dar sunt toate de seniori. Aceste clădiri oferă, de obicei, anumite activități speciale, dar fiecare apartament dispune de bucătărie proprie, iar fiecare locatar curăță și-și Îngrijește propriul apartament. Sunt de obicei adăpostite Într-o singură clădire. Ele oferă transport, saloane de Înfrumusețare/frizerie, spălătorii care funcționează cu monede, săli pentru exerciții fizice și cursuri de artă, biblioteci, terase și cafenele, săli de jocuri și cinema, programe
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
ele. Cu timpul, încrederea în forța magică a descântecului dispare. III. 4.6 OBICEIURI LA NAȘTERE, CĂSĂTORIE ȘI ÎNMORMÂNTARE III. 4.6.1 Nașterea Dintotdeauna provițenii au acordat o atenție deosebită celui nou- născut. Moașa „atotcunoscătoare”, era cea care se îngrijea de sănătatea și viitorul copilului. Ea îl scălda prima dată. În apă punea diferite „leacuri”: miere de albine, ulei, diferite plante, chiar bani și alte obiecte, în chip „de ursitori”, care să asigure pruncului un viitor fericit și îmbelșugat. Mama
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
bogate aveau o poziție independentă în societate, în special în Asia Minoră, poziția femeii era departe de ideal. Demostene ne descoperă realitatea adevărată: „Avem prostituate pentru plăcere, concubine pentru bucuria trupească zilnică și femei ca mame care trebuie să se îngrijească de fii noștri, ca păzitoare credincioase ale casei”. Nu îi era recunoscut niciun tip de inițiativă în a contracta o căsătorie și, în starea de căsătorită, nu avea niciun drept în administrarea bunurilor, nici nu putea să apară înaintea tribunalelor
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și mai autoritară a povestirilor neo-testamentare care ni-l prezintă pe Isus în mijlocul bolnavilor. Astfel, în cultura creștină se cristalizează o nouă concepție etico-profesională, puternic marcată de motivul teologic Christus Medicus (Cristos medic). În realitate, Isus revelează că Dumnezeu se îngrijește de om în toate situațiile în care se află și mai ales în cazuri de boală. Omul, ca imagine a lui Dumnezeu, este asemenea Domnului când, la rândul său, are grijă de aproapele de lângă el. Bolnavul nu este o persoană
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cu seamă în ultima parte a cărții și care, precum poemul Zeul din mașinărie, dovedesc nu numai ingeniozitate, ci și profunzime. O parte din versurile lui P. sunt traduse în limbile italiană, germană, franceză, engleză, fiind incluse în numeroase antologii. Îngrijește și prefațează o ediție din poezia lui Al. Macedonski (1981) și participă la elaborarea unor lucrări colective: Dicționarul cronologic al romanului românesc, Dicționarul romanului tradus, Dicționarul general al literaturii române. SCRIERI: Ceea ce fulgerul amână, pref. Marian Papahagi, Cluj-Napoca, 1981; Apropierea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
de George Ivașcu. Între anii 1950 și 1983, a depus o remarcabilă activitate ca redactor la secția de poezie a Editurii pentru Literatură și, apoi, a Editurii Eminescu. A debutat în publicația liceală „Revista noastră”. Editoare de prestigiu, B. a îngrijit ca redactor mai toate volumele de poezie din acea epocă, începând cu poeți reprezentativi, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Eugen Jebeleanu, Gellu Naum, Ștefan Aug. Doinaș ș.a., până la tinerii debutanți grupați în jurul colecției „Luceafărul”, ca Marin Sorescu, Ana Blandiana, Nichita Stănescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285962_a_287291]
-
la „Literatură și artă” (Chișinău), „Haiku” (București), „Libertatea” (Novi Sad), „Aurora” (Oradea) ș.a. Debutează editorial ca traducător al romanelor Zeilor le e sete și Revolta îngerilor de Anatole France (1978). Primul volum de poezii originale, Nocturnalia, îi apare în 1985. Îngrijește ediții din Liviu Rebreanu și N. Steinhardt. În 1991 obține Premiul revistei „Poesis”; în 1992 Premiul Uniunii Scriitorilor din Chișinău, pentru un studiu critic privind opera lui Lucian Blaga; în 1995 Premiul „Orion”, decernat de Centrul Cultural „Ionel Perlea”, pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
la un picior și îl doare tare, dar e foarte răbdător! Pe zi ce trece îl iubesc mai mult, și cine n-ar iubi un om ca el, care este bun cu toată lumea și uită de sine pentru a se îngriji de alții. Aș fi foarte mulțumit dacă ai putea să stai de vorbă cu el: știe tot și poți să-l întrebi orice vrei. Ne-a dăruit mie un ponei și mamei o trăsură frumoasă. Am trei odăi pline cu
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Uite că vine una din coji. (Intra Goneril) LEAR: Ei, fata, ce-i cu banda asta contra ridurilor pe fruntea ta? De la o vreme ești cam prea încruntata. BUFONUL: Erai un tip foarte simpatic cînd n-aveai nevoie să te-ngrijești de-ncruntarea ei; acum ești un zero fără cifre. Eu sînt mai mult decît tine: eu sînt un bufon, tu nu ești nimic. (Către Goneril) Da, bine, am să-mi țin limba: așa-mi poruncește fața ta, cu toate că nu zici nimic
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
casă, Dar, intră. -Am să mă rog, și-apoi adorm. (Bufonul intra) Bieți despuiați nenorociți, oriunde-ați fi, -Ndurînd lovirea crîncenei furtuni, Cum capul gol și coastele ieșite, Zdrențele rupte, găurite v-apără De vremuiri că asta? O, m-am îngrijit Mult prea puțin de astă. Ia-ți leac, pompă: Expune-te, sa simti ce nevoiașii simt, Să poți zvîrli tot ce-i prisos spre ei Și cerul să-l arăți mai drept. EDGAR (dinăuntru): Un stînjen jumate! Un stînjen jumate
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
operative, whose power Will close the eye of anguish. CORDELIA: All blest secrets, All you unpublished virtues of the earth, CURTEANUL: Ba da, -s în marș. KENT: Te duc, șir, la stăpînul nostru Lear, Și i te las să-l îngrijești. Ceva-nsemnat Mă va-mbrăca un timp încă-n mister. Cînd ști-vei clar ce-s, n-o să-ți pară rău De-aceste vorbe. Rogu-te să mergi Cu mine-acum. (Ies) SCENĂ 4 (Același loc. Un cort. Intra, cu tobe
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]