12,484 matches
-
Pângalie de acolo, Pavel de acolo”, altă dovadă a influenței mai deosebite a umbrăreștenilor în situații de acest fel. Răzeșii umbrăreșteni s-au aflat în câteva rânduri în judecată, inclusiv în fața Divanului Domnesc, cu unii membri din proeminenta familie a boierilor moldoveni Costache, familie care, așa cum vom arăta, a avut implicații aparte în trecutul satului Umbrărești, implicații ce reprezintă un deosebit interes atât pentru obștea Umbrăreștilor, în general, cât și sub aspectul originii acestei familii, în particular. Prima judecată despre care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a avut implicații aparte în trecutul satului Umbrărești, implicații ce reprezintă un deosebit interes atât pentru obștea Umbrăreștilor, în general, cât și sub aspectul originii acestei familii, în particular. Prima judecată despre care luăm informații dintr-o anafora a marilor boieri din anul 1767, în care sunt menționate conflicte mai vechi, a fost în anul 1722, între răzeșii umbrăreșteni și spătarul Constantin cu fratele său, Toader Costache, fiii marelui vornic din Țara de Jos, Vasile Costache. Răzeșii din obștea devălmașă a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anul 1722, între răzeșii umbrăreșteni și spătarul Constantin cu fratele său, Toader Costache, fiii marelui vornic din Țara de Jos, Vasile Costache. Răzeșii din obștea devălmașă a Umbrăreștilor pretindeau părtașie, adică parte, din venitul morii de pe moșia Torcești a numiților boieri (satul de la est de râul Bârlad) în virtutea faptului că moara boierilor folosea „un țărmure al vadului Umbrăreștilor” devălmași. Dar fiindcă răzeșii pretind și cer acest drept din venitul morii, după ce trecuseră 39 de ani de stăpânire a Costăcheștilor, perioadă după
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Toader Costache, fiii marelui vornic din Țara de Jos, Vasile Costache. Răzeșii din obștea devălmașă a Umbrăreștilor pretindeau părtașie, adică parte, din venitul morii de pe moșia Torcești a numiților boieri (satul de la est de râul Bârlad) în virtutea faptului că moara boierilor folosea „un țărmure al vadului Umbrăreștilor” devălmași. Dar fiindcă răzeșii pretind și cer acest drept din venitul morii, după ce trecuseră 39 de ani de stăpânire a Costăcheștilor, perioadă după care drepturile lor, potrivit legislației timpului, se considerau pierdute, ei nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
similare din documente, ce atestă stăpâniri ale neamului Costache pe părți de moșie de la Umbrărești, și tot în devălmășie cu răzeșii, conduc spre ipoteza că aici, la Umbrărești, și-ar avea originea de loc și de neam ilustra familie a boierilor moldoveni Costache. Asupra acestui aspect vom reveni. În timpul domniei lui Alexandru Mavrocordat (Deli-bei = Îndrăznețul), domn între anii 1782-1785, în urma unei jalbe date de către egumenul de la schitul Dumbrăvița, dregătorii statului din partea locului, Manolache Conachi biv vel ban și Costin Negre stolnic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșii, Sasul, n-ar fi mergând pără în gârla Dimaciului, ci numai pănă în dreptul teiului lui Baliță”, consemnează hotarnicii în mărturia dată, prin urmare, mai spre apus de apa Dimaciului. În cele din urmă, Ștefan Dia obține câștig de cauză, boierii fixând hotarul în dispută pe Dimaci. Răzeșii își întemeiau revendicările pe o mărturie hotarnică anterioară, obținută de la jitnicerul Negre Apostol, tatăl lui Costin Negre, din veleatul 7258 (1750) iunie 20, hotarnică „prin carili diosăbești moșia Umbrăreștii di moșia Sasul di
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sate, vârfuri social-economice cu slujbe și interese centrifuge, altele decât cele specifice obștii devălmașe. Oamenii cu mici dregătorii de stat vor contribui din plin și eficient la accentuarea procesului de disoluție a obștiilor mari, facilitând desprinderile și separarea în favoarea unor boieri cu funcții superioare, cum au fost, de pildă, Nistor Ureche, socrul lui Isac Balica la Boziești, Bilăi și nepoții săi la Torcești, Corpăceștii la Tămășeni și alte nume, pe care documentele pierdute ne împiedică de a le cunoaște. Au rezistat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele din urmă, răzeșii din Umbrărești au reintrat în stăpânirea celor 13 stânjeni de moșie „rău vânduți”, păstrându-se integritatea obștii. Se observă și în acest caz prioritatea intereselor comune, ale sătenilor, forța lor obștească fiind superioară celei individuale, a boierului, chiar dacă acesta era la vremea respectivă o personalitate cu vază și avere, cum era atunci postelnicul Panaite Balș. Este adevărat că răzeșii, se pare, au reușit să obțină sprijinul autorităților de la ținutul Tecuci, căci în dreptul numelor date de cinovnicul ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
variat în decursul timpului în defavoarea celor din prima categorie. Face notă discordantă față de această opinie Alex. I. Gonța. El nu vede după „întemeierea statului feudal ca și mai târziu decât: 1- sate puse sub administrația ocoalelor domnești; 2- sate încredințate boierilor, indiferent dacă boierii sunt pani sau simpli slugi, puse sub administrația ținuturilor; 3- sate mănăstirești sau episcopale și; 4 - slobozii, numai mănăstirești, la început, în secolul al XIV-lea și abia mai târziu și boierești, către sfârșitul celui de-al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timpului în defavoarea celor din prima categorie. Face notă discordantă față de această opinie Alex. I. Gonța. El nu vede după „întemeierea statului feudal ca și mai târziu decât: 1- sate puse sub administrația ocoalelor domnești; 2- sate încredințate boierilor, indiferent dacă boierii sunt pani sau simpli slugi, puse sub administrația ținuturilor; 3- sate mănăstirești sau episcopale și; 4 - slobozii, numai mănăstirești, la început, în secolul al XIV-lea și abia mai târziu și boierești, către sfârșitul celui de-al XVI-lea și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nici unii din acești locuitori nu pot fi asimilați cu acei din categoria satelor răzeșești libere. El își continua astfel argumentația: „Pentru a se dumiri cineva dacă țăranii dintr-un sat întâlnit într-un document sunt megieși liberi, ori dependenți de boieri sau mănăstiri, va trebui neapărat să raporteze satul la centrul administrativ sub a cărui supraveghere este. În felul acesta, dacă satele vor fi de ocol, locuitorii lui (sic) sunt megieși liberi. Dacă satele vor fi sub controlul unui ținut, țăranii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ocoalele domnești din jurul târgurilor, cum ar fi, spre exemplu, ocolul târgului Tecuci, care avea sub jurisdicția sa administrativă sate precum: Cămileștii, Ocheșăștii, Săseștii, toate aservite și nu libere. Apoi, Al. I. Gonța adaugă, accentuând confuzia: „în toate documentele emise, pentru boieri sau mănăstiri, țăranii dependenți se subînțeleg sub cuvântul «sat»” și încheie originalul său punct de vedere în această chestiune astfel: „Trăsătura esențială ce caracterizează pe țăranii dependenți, de sub administrația feudalilor ce țin de ținut, este că ei nu sunt niciodată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sunt niciodată purtători ai titlurilor de proprietate, deci stăpâni de sate, ci supuși întotdeauna unui stăpân”. Din cele expuse mai sus rezultă că toate satele ce aparțin de administrația unui ținut sunt sate dependente, stăpânite de un anume privilegiat domnesc, boier sau mănăstire. Ni se pare că lucrurile nu stau așa, deoarece numeroase sate depinzând administrativ pe linie statală de ținutul Tecuciului aveau statut de sate libere, fie comunitatea în totalitatea ei, o lungă perioadă de timp, chiar după întemeierea statului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ținutul Tecuciului aveau statut de sate libere, fie comunitatea în totalitatea ei, o lungă perioadă de timp, chiar după întemeierea statului, fie o parte a comunității formată din sătenii care nu acceptau să se pună sub autoritatea unui stăpân individual, boier sau mănăstire. Cazul Umbrăreștilor este elocvent din acest punct de vedere, dar sunt și altele precum Buceștii, Lieștii, Corodul, Matca, Cudalbii etc., sate care, fie în totalitate, fie parțial, s-au păstrat în comunități răzășești, deci sate libere, neaservite. Existența
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sorginte feudală de tip răsăritean (bizantin), a fost „mănăstirea la gura Bîrlăjiței (Bîrloviței, I. S.), unde este Agapie”, loc lângă Umbrărești (avem în vedere vatra satului Umbrărești) pus, prin hrisovul domnesc din 15 iulie 1448, în grija și sub ascultarea boierilor Cernat ploscarul și a fratelui său, Șteful. Orientându-ne după documente cu dată posterioară celui de mai sus și în care se cuprinde și locul respectiv printre stăpâniri ale unor boieri menționați ca aparținându-le, considerăm că „mănăstirea la gura
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 15 iulie 1448, în grija și sub ascultarea boierilor Cernat ploscarul și a fratelui său, Șteful. Orientându-ne după documente cu dată posterioară celui de mai sus și în care se cuprinde și locul respectiv printre stăpâniri ale unor boieri menționați ca aparținându-le, considerăm că „mănăstirea la gura Bîrlăjiței, unde este Agapie” poate fi localizat pe actualul teritoriu al comunei noastre. Iată mențiunile documentare semnificative: a - Scrisoare de la Vasile Lupu, din anul 1635, prin care poruncește „lui Crîstian vătah
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acolo Agapie, fiindcă mai înainte au stăpânit-o dumnialui spătar Toader (Costache I. S.), încă și dumnialui vistiernic Iordachi Costachi, pe care Agapie nu au nici o scrisoare, nici o dovadă, s-au pus zi de soroc să meargă la Divan”. Cum boierii Costăchești au stăpânit Torceștii, Țigăneii și locul numit de „răzeșii de acolo”, respectiv umbrăreștenii, Agapie, rezultă că locul era situat în zona Torceștilor și a Țigăneilor de pe actualul teritoriu al comunei noastre; d - Mărturia din 1784, dată de Ion Drăgoi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sate, locuri, mori, pive etc. În el se arată proveniența și criteriul de stăpânire anterioară pentru fiecare, dar, dintre toate unul singur, Tălăbeștii, este arătat în act ca fiind ocina lor, deci locul de origine al neamului Cernat. Că acești boieri își vor stabili mai târziu casa lor la Cernătești, informație pe baza căreia li s-a fixat aici obârșia, rezultă dintr-un document dat de Ștefan cel Mare, la 24 septembrie 1468, prin care îi întărește panului Șteful Cernătescul ceea ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Mihail hânsar, pe care îl considerăm a fi una și aceeași persoană cu Mihail Mânză, ai cărui descendenți, Sandul și fiul acestuia, Iordache, vor deține la vremea lor funcția de căpitan la ținutul Tecuciului. Toți erau oamenii de încredere ai boierilor mari în satele stăpânite de către aceștia și pe dânșii se bizuiau înaltele autorități de stat atunci când aveau de rezolvat probleme de natură militară, fiscală, administrativă, juridică. Credem că nu greșim dacă apreciem că ei reprezentau ceea ce cronicile noastre numesc de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cronicile noastre numesc de multe ori în împrejurări specifice „țara”. Câțiva dintre cei menționați mai sus au stat în slujba vornicului Țării de Jos, Gavriliță Costache, cum am văzut că a fost cazul cu Mihăilă, vornicel de Umbrărești. 4. Stăpânirea boierilor Costăchești Încă în viață fiind, Gavriliță Costache „și-a așezat copiii și averea rămasă”, adică aceea care nu fuseseră dată drept zestre la căsătoria numeroșilor săi urmași, printr-o diată/testament din 20 iulie 1685, din care aflăm că „toate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rămână fiului cu numele de botez Costachi, cel de familie fiind tot Costachi, de unde nevoia să semneze în acte Costachi Gavril și de unde au generat numeroasele confuzii și erori la istorici și genealogiști ce au făcut referiri la familia acestor boieri moldoveni. Observăm cum Gavriliță, în iubirea sa de neamul din care a descins, atribuie fiului mai mic din căsătoria cu Tudosica Costin, sora marelui cronicar, numele tatălui său, Costache sluger, în încercarea de a perpetua amintirea și memoria aceluia care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
schimbă pentru partea boierescă. Observăm că pentru partea boierească se folosește termenul de stăpânire, „stăpânitorii de Umbrăreștii de sus”, pentru a o deosebi de forma devălmașă anterioară. Deosebit de interesant este faptul din care se vede cum trei generații de mari boieri, cu dregătorii dintre cele mai înalte, au acceptat să rămână atât de multă vreme ca părțile lor de moșie de aici nealese, ci în cadrul devălmășiei răzesești, constituindu-se într-un caz sui-generis în ceea ce privește relațiile social-economice medievale de la noi, aspect ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
metal prețios, din moment ce au fost luate ca pradă de către tătarii jefuitori și necredincioși, ne poate sugera o mai mare vechime a bisericii decât cea contemporană viețuirii logofătului Manolache Costache, la fel ca și casele de lângă biserică, știut fiind că numai boierii cu stare economică deosebită își permiteau să facă mari cheltuieli, precum biserică din cărămidă, cărți scumpe, veșminte și alte odoare dăruite locașului de cult, un astfel de boier fiind Gavriliță Costache. Biserica a fost prădată de tătari înainte de anul 1769
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costache, la fel ca și casele de lângă biserică, știut fiind că numai boierii cu stare economică deosebită își permiteau să facă mari cheltuieli, precum biserică din cărămidă, cărți scumpe, veșminte și alte odoare dăruite locașului de cult, un astfel de boier fiind Gavriliță Costache. Biserica a fost prădată de tătari înainte de anul 1769, dată când este găsită și răscumpărată cartea cu însemnarea reprodusă, poate cu ocazia ultimei năvăliri a tătarilor în Moldova, aceea din 1758, ori chiar mai dinainte, ca replică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
replică la vreuna din incursiunile organizate de frații Costăchești, cu oamenii lor, în Bugeac, după cum aflăm din cronicile Moldovei, mai ales de la Neculce, sau cum ne informează lirica populară din Țara de Jos, tipică sub acest aspect. Dintre generațiile de boieri din familia Costache, boieri care, așa cum am văzut, au stăpânit vreme îndelungată la Umbrărești, doar logofătul Manolache este mai bine cunoscut documentar, în postura de stăpân al jumătății de sat ce i-a revenit, fapt ce se poate constata din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]