15,099 matches
-
exproprierii membrilor composesori", iar "finalitatea textelor de lege criticate nu este reconstituirea dreptului de proprietate ci, mai degrabă, exproprierea, dar fără despăgubirile cuvenite". 7. De asemenea, apreciază că prin reglementarea legală criticată se încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 care consacră nu doar egalitatea cetățenilor în fața legii, ci și faptul că nimeni nu este mai presus de lege, inclusiv statul român. În acest context, arată că prin art. 28 alin. (5), (6), (7) și (8) din Legea nr. 1/2000 se
DECIZIE nr. 186 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (5), (6), (7) şi (8) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262314_a_263643]
-
de urgență este determinat de oportunitatea, rațiunea și utilitatea reglementării, fără a se evidenția însă existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată. În motivarea excepției se mai arată că prevederile criticate încalcă flagrant dispozițiile constituționale care consacră și garantează dreptul de proprietate și creanțele asupra statului, în condițiile în care persoanele îndreptățite la despăgubiri sunt titulare ale unui drept de creanță, care, în accepțiunea art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
DECIZIE nr. 137 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262313_a_263642]
-
alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (2) privind accesul liber la justiție. 13. Examinând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea Constituțională reține că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenței sale, astfel cum este consacrată prin prevederile constituționale ale art. 126 alin. (2) și art. 129 potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", iar "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în
DECIZIE nr. 227 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 650 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262108_a_263437]
-
depuse la entitățile învestite de lege. Termenul curge de la data la care persoanei i se comunică în scris documentele necesare soluționării cererii sale." 19. În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, precum și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. 20. Examinând
DECIZIE nr. 179 din 1 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 24, art. 31, art. 32, art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262165_a_263494]
-
în același timp un scop legitim. Astfel că acestea sunt termene pe care legiuitorul și le-a asumat și trebuie să le respecte, fără a interveni să amâne aplicarea lor, pentru că, în acest fel, s-ar goli de conținut dreptul consacrat de norma criticată și s-ar anula însuși scopul legii. Prin urmare, Curtea a constatat că există un raport de proporționalitate rezonabil între scopul urmărit și mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia, iar tratamentul juridic diferențiat instituit de textul de lege
DECIZIE nr. 179 din 1 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 24, art. 31, art. 32, art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262165_a_263494]
-
înștiința entitatea învestită cu soluționarea notificării având ca obiect restituirea în natură a imobilului, despre suma rămasă de restituit de către persoana îndreptățită." ... 15. În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale alin. (2) al art. 15 care consacră principiul neretroactivității legii. 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prezenta excepție a fost ridicată în cadrul unor litigii având ca obiect acordarea de despăgubiri, în contradictoriu cu Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, iar argumentele invocate de autori în susținerea
DECIZIE nr. 181 din 1 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 50 lit. c) ultima teză din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261822_a_263151]
-
contra Germaniei, ori prin Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Klaus și Iouri Kiladze contra Georgiei. În același timp, consideră că nu sunt încălcate dispozițiile constituționale referitoare la dreptul cetățenilor de a beneficia de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și nici cele referitoare la retroactivitatea legii. În sfârșit, arată că prevederile art. 148 alin. (2) și art. 153 din Constituție nu sunt incidente în cauză. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul
DECIZIE nr. 142 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, şi, în mod special, a dispoziţiilor art. 9 din acest act normativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261813_a_263142]
-
cele mai sus arătate, precum și cele statuate prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Curtea reține că indemnizația de recunoștință nu reprezintă un drept consacrat de Legea fundamentală, astfel că restrângerile aduse exercițiului acestui drept nu se subsumează condițiilor art. 53 din Constituție. 6. Analizând în continuare critica referitoare la existența unei discriminări între persoanele care au beneficiat de indemnizația de recunoștință acordată potrivit dispozițiilor
DECIZIE nr. 142 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, şi, în mod special, a dispoziţiilor art. 9 din acest act normativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261813_a_263142]
-
atât timp cât posibilele obiecțiuni erau adresate fie procurorului de caz, fie procurorului ierarhic superior. În condițiile în care art. 132 alin. (1) din Constituție reglementează expres desfășurarea activității procurorilor potrivit principiului controlului ierarhic, existența subordonării în interiorul sistemului este evidentă, imparțialitatea justiției, consacrată de art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală, fiind afectată. De asemenea, arată că un alt element de noutate ce ar putea atrage schimbarea jurisprudenței Curții este legat de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, deoarece prevederile
DECIZIE nr. 190 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261899_a_263228]
-
i-a aparținut în calitate de avocat titular al cabinetului individual sau în cadrul unor cabinete asociate ori de avocat asociat într-o societate civilă profesională. ... Articolul 216 (1) Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacră activitatea sa unei forme de exercițiu al profesiei de avocat. ... (2) Contractul de colaborare se încheie în formă scrisă între avocatul colaborator și titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde în
STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011 (*actualizat*) (actualizat până la data de 16 ianuarie 2014*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261551_a_262880]
-
privind formarea profesională inițială. ... (2) Desocotirea între părți în cazul denunțării unilaterale a contractului se va realiza potrivit contractului de colaborare. Articolul 219 (1) Salarizarea în interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacră activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei căreia îi este subordonat în legătură cu determinarea condițiilor concrete de muncă. ... (2) Avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are dreptul la clientelă proprie. ... (3) Contractul de salarizare în interiorul profesiei se încheie în formă scrisă
STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011 (*actualizat*) (actualizat până la data de 16 ianuarie 2014*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261551_a_262880]
-
voturi un coordonator care va reprezenta asocierea în raporturile cu terții. Articolul 6 Exercitarea profesiei 6.1. Fiecare asociat exercită profesia de avocat în numele asocierii. În actele sale profesionale fiecare asociat va indica denumirea (forma) asocierii. 6.2. Asociații vor consacra în beneficiul asocierii întreaga lor activitate profesională și se vor informa reciproc în legătură cu aceasta. 6.3. (Pot fi incluse clauze convenite privind organizarea exercitării profesiei, pentru cazul incapacității temporare de exercitare a profesie, privind răspunderea profesională etc., cu respectarea Legii
STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011 (*actualizat*) (actualizat până la data de 16 ianuarie 2014*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261551_a_262880]
-
renunța la cererea de arbitraj. A mai reținut completul arbitral că, având în vedere obiectul de activitate al organismelor de gestiune colectivă prevăzut de art. 124 din Legea nr. 8/1996 și principiul specializării capacității de folosință a persoanei juridice consacrat de art. 34 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954 , cererea de renunțare la arbitraj nu servește obiectului de activitate al organismelor de gestiune colectivă. Prin Hotărârea arbitrală din 2 august 2011 a fost respinsă cererea UPFR în sensul limitării
DECIZIE CIVILĂ nr. 118A din 18 iunie 2013 privind judecarea cererii de apel formulată de apelanta Uniunea Producătorilor de Fonograme din România împotriva Hotărârii arbitrale din data de 2 august 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262349_a_263678]
-
de gestiune este somat să își îndeplinească obligațiile legale. Apelanta invocă dispozițiile art. 128^3 din Legea nr. 8/1996 , modificată și completată. Pe de altă parte, art. 131^2 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 , modificată și completată, consacră principiul disponibilității privind procedura arbitrală, astfel încât, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 246 din Codul de procedură civilă, care constituie dreptul comun în materie. Dispozițiile art. 131 din Legea nr. 8/1996 , modificată și completată, nu sunt incidente în cauză
DECIZIE CIVILĂ nr. 118A din 18 iunie 2013 privind judecarea cererii de apel formulată de apelanta Uniunea Producătorilor de Fonograme din România împotriva Hotărârii arbitrale din data de 2 august 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262349_a_263678]
-
al producătorului de fonograme, care va fi comunicat în cel mult două zile de la solicitare." Dispozițiile art. 123 alin. (1) coroborat cu art. 123^3 și art. 105 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 8/1996 , modificată și completată, consacră dreptul titularilor de a-și gestiona în mod individual dreptul patrimonial exclusiv de punere la dispoziția publicului a propriilor înregistrări sonore. De asemenea, gestiunea colectivă a dreptului patrimonial de punere la dispoziția publicului se exercită numai pe bază de mandat
DECIZIE CIVILĂ nr. 118A din 18 iunie 2013 privind judecarea cererii de apel formulată de apelanta Uniunea Producătorilor de Fonograme din România împotriva Hotărârii arbitrale din data de 2 august 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262349_a_263678]
-
o situație de urgență, Guvernul nu se poate prevala de prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție. De asemenea, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 nu a fost până în prezent aprobată prin vreo lege. Practica constituțională modernă a consacrat, datorită unor cerințe practice și a dinamismului vieții sociale, instituția delegării legislative, potrivit căreia Parlamentul are dreptul de a abilita Guvernul să emită norme cu putere de lege pe calea ordonanțelor. Prin legea de abilitare, Parlamentul fixează însă cu strictețe
DECIZIE nr. 90 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261442_a_262771]
-
acestea funcționând sub autoritatea Ministerului Justiției și a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. Mai mult, se arată că încheierile date de executorul judecătoresc sunt pronunțate în ședință nepublică, ceea ce contravine ideii de justiție și încalcă art. 127 din Constituție care consacră caracterul public al ședințelor de judecată. Dispozițiile art. 665 alin. (4) teza a treia din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, deoarece permit extinderea efectelor hotărârii de încuviințare a executării silite și asupra actelor viitoare ale executorilor judecătorești, inexistente la
DECIZIE nr. 171 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 638 alin. (1), art. 642, art. 650, art. 665 alin. (3) şi alin. (4) teza a treia şi art. 669 alin. (4) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261723_a_263052]
-
din Constituție potrivit căruia Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. Totodată, din critica adusă art. 650 din Codul de procedură civilă, Curtea reține că în susținerea acestei critici este invocată și încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituție. Examinând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea Constituțională constată următoarele: Referitor la cererea formulată de autorii excepțiilor de neconstituționalitate în dosarele nr. 778D/2013 și nr. 779D/2013, Curtea constată că, potrivit art. 29 alin. (1
DECIZIE nr. 171 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 638 alin. (1), art. 642, art. 650, art. 665 alin. (3) şi alin. (4) teza a treia şi art. 669 alin. (4) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261723_a_263052]
-
că dispozițiile art. 650 din Codul de procedură civilă creează o discriminare între debitor și executorul judecătoresc, ceea ce ar determina afectarea accesului liber la justiție, Curtea reține că reglementarea a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenței sale, astfel cum este consacrată prin prevederile constituționale ale art. 126 alin. (2) și art. 129, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", iar "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în
DECIZIE nr. 171 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 638 alin. (1), art. 642, art. 650, art. 665 alin. (3) şi alin. (4) teza a treia şi art. 669 alin. (4) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261723_a_263052]
-
Emblemele de onoare și de merit se păstrează în cutii din carton de culoare albastră, respectiv galbenă, pe capacul cărora este imprimată denumirea emblemei. Articolul 25 (1) Metalele și culorile folosite pentru crearea simbolurilor prevăzute de prezentul ordin sunt cele consacrate în heraldica României. ... (2) Metalele sunt în număr de două: aur și argint. Aurul semnifică inteligență, prestigiu, virtute, forță, grandoare, bogăție, iar argintul înseamnă devotament, corectitudine, puritate, înțelepciune și durată în timp. ... (3) Se folosesc patru culori, a căror importanță
ORDIN nr. 66 din 5 mai 2014 privind conferirea unor distincţii onorifice în Poliţia Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261742_a_263071]
-
14. În acest context, Avocatul Poporului face trimitere la deciziile nr. 1.470/2011 și nr. 543/2013 prin care instanța de contencios constituțional a statuat că, din perspectiva raportării la prevederile Constituției, verifică constituționalitatea textelor legale aplicabile în interpretarea consacrată prin recursurile în interesul legii. Or, până la data emiterii punctului său de vedere, Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a pronunțat printr-un recurs în interesul legii în privința interpretării și aplicării prevederilor art. 5 din Codul penal. 15
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]
-
caracteristică specifică statului de drept, motiv pentru care legiuitorul constituant a statuat în art. 1 alin. (5) că "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie". În materie penală, art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală consacră regula potrivit căreia " Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii." 21. De la această regulă sunt admise două excepții, constând fie în retroactivitatea, fie în ultraactivitatea legii. Aceste excepții se aplică în situațiile
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]
-
judiciară și legislația modernă au impus o a treia soluție juridică, cunoscută sub denumirea de principiul mitior lex, principiu potrivit căruia în cazul situațiilor determinate de succesiunea legilor penale se va aplica legea penală mai favorabilă. Acest principiu a fost consacrat la nivel constituțional în anul 1991, când legiuitorul constituant a statuat prin art. 15 alin. (2) că "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile", iar odată cu revizuirea Legii fundamentale, tot prin art. 15 alin. (2), principiul a
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]
-
de rațiuni a căror sorginte publică este dată atât de reglementările adoptate la nivelul Uniunii Europene pentru realizarea spațiului comun de libertate, securitate și justiție, cât și de noua filosofie penală a statului român. Din această perspectivă, actualul Cod penal consacră o viziune diferită față de vechiul Cod penal: deși au fost preluate majoritatea faptelor penale ce se găseau și în reglementarea anterioară, pedepsele aplicabile au fost semnificativ diminuate. Însă, din analiza de ansamblu a dispozițiilor din noul Cod penal, se poate
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]
-
din 1969 se aplica pedeapsa cea mai grea, care putea fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu era îndestulător, se putea adăuga un spor de până la 5 ani. Tot astfel, în situația prescripției, actualul Cod penal consacră în art. 155 alin. (4) împlinirea termenului de prescripție, indiferent de numărul întreruperilor, dacă s-au depășit cu încă o dată termenele generale prevăzute de art. 154, în timp ce în Codul penal din 1969, anterior modificării operate prin Legea nr. 63/2012
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]