13,997 matches
-
cum ar fi Soft Machine din Regatul Unit începuseră să experimenteze cu jazz fusion-ul. Până la sfârșitul deceniului grupuri precum Deep Purple sau The Nice înregistraseră albume influențate de muzica clasică alături de orchestre: "Concerto for Group and Orchestra" respectiv "Five Bridges". Criticul muzical Piero Scaruffi era de părere că "formațiile care au făcut parte din primul val al rockului progresiv au fost Traffic, Jeff Beck, Family, Jethro Tull și Genesis; în timp ce King Crimson, Yes și Van Der Graaf Generator reprezentau apogeul muzicii
Rock progresiv () [Corola-website/Science/311606_a_312935]
-
o formație importantă având o serie de albume de succes de la mijlocul anilor '70 și până astăzi. Influente dar cu mai puțin succes comercial au fost și grupurile Dixie Dregs din Georgia și Happy The Man din Washington D. C. Criticul muzical Bruce Eder susține că "stricăciunea" din rockul progresiv "a început prin 1976, anul în care Emerson, Lake & Palmer au lansat albumul live "Welcome Back My Friends"". Eder pretinde că albumul a avut un sound slab și lipsă de inspirație
Rock progresiv () [Corola-website/Science/311606_a_312935]
-
anul în care Emerson, Lake & Palmer au lansat albumul live "Welcome Back My Friends"". Eder pretinde că albumul a avut un sound slab și lipsă de inspirație în ceea ce privește prestațiile celor trei membrii ai trupei, toate acestea îndepărtând fanii dar și criticii muzicali de genul progresiv. Tot Eder este cel care spune că "sfârșitul rockului progresiv a venit repede: până în 1977, o nouă generație de ascultători apăruse și părea să fie mai interesată de o muzică pe care să te poți simți
Rock progresiv () [Corola-website/Science/311606_a_312935]
-
studio al lui Dido, intitulat "Safe Trip Home", iar cântecul „Look No Further” a fost lansat ca și single digital gratuit, putând fi descărcat de oricine de pe site-ul oficial al interpretei. "Safe Trip Home" a fost foarte aclamat de către criticii de specialitate, ziarul britanic The Observer caracterizându-l drept o „colecție de cântece pline de maturitate și asprime...un disc în memoria tatălui său, care ar fi fost cu siguranță mândru de realizarea fiicei sale”. Din punct de vedere comercial
Dido () [Corola-website/Science/311622_a_312951]
-
bonus cu cântece specifice sărbătorilor de iarnă. Cea de-a doua variantă specială a fost lansată doar în Australia și Noua Zeelandă, aceasta conținând și extrasele pe single „The Show” și „I'll Stand By You”. Materialul a fost aclamat de criticii de specialitate, "Virgin Media", oferindu-i punctaj maxim și afirmând: „Uită de formula insipidă de muzică pop a [grupului] Pussycat Dolls, dacă ești însetat de muzică pop de calitate, "Chemistry" este combinația câștigătoare”. De pe album au mai fost extrase cântecele
Girls Aloud () [Corola-website/Science/311609_a_312938]
-
concerte de pe acest teritoriu susținute în mai puțin de două luni. Această reușită, a plasat turneul Shakirei pe locul patruzeci în clasamentul celor mai bine cotate serii de recitaluri ale anului 2010 din America de Nord. Recenziile la adresa spectacolului au fost pozitive, criticii de specialitate felicitând concertele și prezența cântăreței, turneul atrăgând o serie de opinii favorabile din partea unor publicații notabile precum "The Los Angeles Times" "The New York Times" sau "The Orlando Sentinel". Turneul a fost televizat pe plan mondial de mai multe ori, iar
Shakira () [Corola-website/Science/311634_a_312963]
-
exprim sentimentele în engleză. Așa că am cumpărat câteva dicționare de rime și am citit poezii de autori ca Leonard Cohen și Walt Whitman”. Primele ei succese comerciale, "Pies Descalzos", "Dónde Están los Ladrones?" și "MTV Unplugged" i-au determinat pe criticii muzicali să o compare cu Alanis Morissette și Sarah McLachlan. "Laundry Service", debutul în limba engleză, conține influențe din muzica andină, tango și Orientul Mijlociu. Primul single al materialului a fost descris de Alex Henderson de la Allmusic astfel: „«Whenever, Wherever» este
Shakira () [Corola-website/Science/311634_a_312963]
-
muzicienei, încorporând elemente ale muzicii R&B, populare în acea perioadă, în contrast cu înregistrările pop-dance care o făcuseră cunoscută, mulți văzând asta ca o încercare de a rămâne în lumina reflectoarelor, după ce proiectul discografic anterior fusese primit cu răceală din partea publicului. Criticii i-au oferit recenzii pozitive, considerându-l unul din cele mai bune cântece din anii 1990 ale Madonnei, fiind clasat pe locul 18 în Pazz & Jop Critics Poll din 1994, NME numindu-l o "nestemată ascunsă" în recenzia pentru "GHV2
Secret (cântec) () [Corola-website/Science/311666_a_312995]
-
țintă<br> 13. Se înfrunta un robotician<br> 14. Se dezvăluie un mobil<br> 15. Se colorează un portret<br> 16. Se oferă o soluție<br> 17. Se ține o sedinta<br> 18. Se dă răspuns la o întrebare<br> Criticul revistei "Galaxy", Floyd C. Gale, a laudat românul ca fiind „un exercitiu interesant de deducție științifică”. Românul a fost adaptat pentru televiziune în cadrul unui episod al celui de-al treilea sezon al serialului britanic "Ouț of the Unknown", Baley fiind
Soarele gol () [Corola-website/Science/311725_a_313054]
-
Chirulescu în "Axioma", III, nr. 4(25), apr. 2002, p. 2. Sunt, în diferite publicații locale, și alte cronici la această carte. Analize ale volumelor "Itinerar caragialien", "Mențiuni caragialiene", "Caragiale și Prahova", "Conexiuni și confluențe" au fost realizate de de criticul literar Constantin Trandafir, în "Pagini literare", II, nr. 14, apr. 2002, și de editorul ultimei ediții critice a operei lui I.L.Caragiale, Constantin Hârlav, în "Axioma", III, nr. 4 (25) apr. 2002. Ambii critici prezintă, în sinteză, contribuția cărților amintite
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
Din această cauză mulți au crezut că este o artistă de culoare, cu toate că dilema a fost rezolvată în momentul lansării unui videoclip cu un buget redus ce o prezenta pe Madonna și prietenii ei dansând și cântând într-un club. Criticii nu au fost impresionați de compoziție, iar comercial, discul single s-a clasat doar în clasamentul dance al revistei "Billboard". Cântecul a fost totuși nominalizat pentru vânzări în cadrul unei reviste, fiind inclusă și o fotografie a Madonnei - prima apariție a
Everybody () [Corola-website/Science/311777_a_313106]
-
Saphira. Când află acest lucru, maleficul regele Ciclul Moștenirea#Cavaleri ai DragonilorGalbatorix să îi prindă, astfel încât Eragon și Saphira sunt nevoiți să fugă din satul natal și să caute ajutorul vardenilor, un grup de rebeli care urmărește detronarea lui Galbatorix. Criticii romanului au subliniat similaritățile cu alte opere cum ar fi "Stăpânul inelelor" și "Războiul stelelor". Cu toate acestea, majoritatea recenziilor cărții au fost elogioase, "Eragon" devenind a treia cea mai vândută carte pentru copii din 2003 și a doua cea
Eragon () [Corola-website/Science/311018_a_312347]
-
împreună. Sesiunile, produse de Ernst, au creat albumul The Devil's Tale (Povestea diavolului). Acesta a fost lansat de Ashphalt Tango Records în 2014 și a demonstrat abilitatea Fanfarei Ciocârlia de a cânta o muzică mai lentă, de atmosferă. Atât criticii și cât și publicul au răspuns pozitiv la apariția The Devil's Tale iar în 2015, după ce Fanfara Ciocârlia a apărut ca formație principală pe scenele de la Womadelaide în Australia și Woman Taranki în Noua Zeelandă, s-au alăturat lui Raso
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
ce fac o femeie frumoasă. Această nouă imagine de femeie dominantă promovată de Madonna, corespundea cu moda tot mai frecventă a femeii dominante din Statele Unite. Deși coloana sonoră a fost primită cu recenzii mixte, „Vogue” a fost considerat de toți criticii ca fiind piesa care iese în evidență. Stephen Thomas Erlewine de la allmusic a lăudat piesa, spunând că are "un ritm acut de muzică house și o melodie memorabilă instant". Michael R. Smith, recenzor al site-ului Daily Vault consideră piesa
Vogue (cântec) () [Corola-website/Science/311086_a_312415]
-
muzicalul de când era copil, Stefani s-a dus pe Broadway pentru a înțelege mai bine tema decât "chiar dacă ești sărac, dacă ai iubire, esti bogat!", ceea ce a dus la versiunea finală a melodiei. "Rich Girl" a primit recenzii mixte de la criticii muzicali. PlayLouder a zis că este "un potențial hit", în timp ce OMH Media, a zis că nu se ridică la nivelul melodiei "Let Me Blow Ya Mind", iar referință la fetele Harajuku "este ciudată". Mulți critici au găsit ironic faptul că
Rich Girl () [Corola-website/Science/311218_a_312547]
-
Stefani & Swizz Beatz pentru cel de-al doilea album solo al artistei, "The Sweet Escape" (2006). Criticile au fost mixte. Un remix featuring artistul reggae Damian Marley a fost produs pentru lansarea melodiei că single. "" a primit recenzii mixte de la criticii muzicali. Slant Magazine a caracterizat melodia ca fiind "contagioasă instant". Totuși NME, a numit melodia ca fiind "un track care se vrea atât de mult să fie un succes în topuri, încât a ajuns să aibă grația unei reclame Pepsi
Now That You Got It () [Corola-website/Science/311234_a_312563]
-
anunță sfârșitul unei tinereți excedată de propriile sale elanuri, de frenezia dionisiacă a exaltării simțurilor. La capătul scurtei sale fericiri, John descoperă adevăratul sentiment care poate da preț și sens unei vieți, în fond, atât de amenințată și de fragilă."" Criticul Ion Negoițescu găsește unele asemănări între acest sfârșit și tragica poveste de dragoste din romanul "Farewell to Arms" ("Adio Arme") al lui Ernest Hemingway. El constată că partea finală a romanului este un prilej pentru îndrăznețe pagini de analiză a
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
cititor neavizat. Aceste exemple arată că în pentru Mihail Fărcășanu nuanțele sunt mai importante decât acțiunea în sine și că el se mulțumește să facă simple aluzii în speranța că cititorii vor putea să deslușească înțelesurile mai adânci ale romanului. Criticul Adrian Anghelescu regăsește în romanul lui Mihail Fărcășanu o oscilație între senzorial și spiritual, oscilație care apare atât în lucrările lui André Gide, unde definește conflictul psihologic, cât și la Mircea Eliade, unde aceste experiențe pot fi privite ca trepte
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
unei spețe de eroi legendari români. Ea provine din „categoria oamenilor tari”, caracterizați prin respectarea datoriilor morale și printr-o voință de neclintit. Pasiunea ce o animă pe Vitoria Lipan, dorința de a-și răzbuna soțul, a fost comparată de criticul Ion Dodu Bălan cu mânia ce-l cuprinse pe Achil Peleianul atunci când află că prietenul său, Patrocle, a fost ucis în luptă de Hector. Dorința Vitoriei de a-și căuta soțul ucis pentru a-l înmormânta creștinește a fost asemănată
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
elemente lirice și epice. Sadoveanu folosește o limbă literară ce derivă din graiul poporului, având forme și nuanțe originale. Stilul romanului este unul solemn, cu propoziții și fraze sentențios-naive cu caracter oral, semănând cu exprimarea dintr-o carte populară veche. Criticul literar Ion Rotaru constata că „artistul nu scrie, ci povestește. Nu neapărat oral, cât mai ales solemn și festiv, stilul este al rapsodului popular. Povestitorul își apleacă urechea pe melodia cuvintelor și propozițiilor, venite parcă dintr-un trecut îndepărtat și
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
impregnată în suflet „o vigoare și o asprime primitivă”, iar perseverența în găsirea și pedepsirea ucigașului bărbatului ei o așază în alături de eroinele tragediilor antice. Mai mulți critici literari au considerat "Baltagul" ca fiind o capodoperă a lui Mihail Sadoveanu. Criticul Ov. S. Crohmălniceanu situa acest roman în „zona operelor capitale ale literaturii noastre și, fără nici o îndoială, ale literaturii mondiale”, în timp ce Izabela Sadoveanu îl considera „un poem epic de o desăvârșire, o sobrietate și o simplicitate antică”. Acest roman sadovenian
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
populară a ridicat un incident sângeros din viața păstorilor la înălțimea eternă a poeziei, tot astfel Mihail Sadoveanu a transfigurat balada într-un poem de atitudine și de largi perspective, expresie armonioasă a geniului său liric și narativ”, scria Perpessicius. Criticul Cornel Regman îl considera „cartea cea mai răscolitoare, și artisticește cea care concentrează toate darurile de rapsod ale scriitorului”. În opinia sa, "Baltagul" semnifică o biruință a valorilor țărănești asupra înnoirilor ireversibile produse în satul românesc. Cu toate acestea, cadrul
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
comunității. „Prin puterea lui de cuprindere și sintetizare a vieții unei întregi colectivități, cu îndeletnicirile, credințele, folclorul și etnografia ei, "Baltagul" este o capodoperă și un fragment de epopee a poporului român, un excepțional poem al naturii”, sintetiza aceste opinii criticul Ion Dodu Bălan. Romanul "Baltagul" a fost tradus în mai multe limbi străine: germană ("Die Axt", Editura Albert Langen/Georg Müller, München, 1936; traducere de Harald Krasser; traducerea a fost editată apoi cu titlul schimbat în "Nechifor Lipans Weib" la
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
și Nunuța Hodoș (baba Maranda). Filmul a fost prezentat în septembrie 1969 la Festivalul Internațional de Film de la Veneția, având premiera absolută la 15 octombrie 1969, la Film Forum de la Brno, și cea românească la 27 octombrie 1969, la București. Criticii de film au evidențiat calitățile filmului (acuratețea imaginii și, parțial, interpretarea), precizând însă că "Baltagul" are „unele carențe de fond, de dramaturgie cinematografică și de înțelegere a structurii filozofice a romanului, mai exact a subtilităților lui filozofice și tipologice”, după cum
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
și, parțial, interpretarea), precizând însă că "Baltagul" are „unele carențe de fond, de dramaturgie cinematografică și de înțelegere a structurii filozofice a romanului, mai exact a subtilităților lui filozofice și tipologice”, după cum scria Ștefan Oprea în volumul "Diorame cinematografice" (1983). Criticul Tudor Caranfil confirma opinia referitoare la lipsurile de structură dramaturgică și de relief psihologic a filmului, afirmând că ecranizarea lui Mircea Mureșan este „lipsită de afinitate sadoveniană”, fiind dominată parțial de „un delir vizual, într-un decupaj dezlânat de ambiție
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]