12,523 matches
-
și socioculturali. Pornind de la conceptul de reprezentare socială, am realizat un studiu având ca scop cunoașterea reprezentării sociale a consumatorului. Cercetarea s-a realizat pe un lot de 211 subiecți, cu vârsta cuprinsă Între 19 și 56 de ani. Pentru culegerea conținutului reprezentării am utilizat metoda rețelei de asociații (Ana Maria Silvana de Rosa, cf. Caluschi, Mariana, 2001, p. 172 și Curelaru, M., 2005). Această tehnică a fost elaborată de A. S. de Rosa În 1993. Rețeaua de asociații, În afara avantajelor oferite
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
polițiști aflați sub acoperire. Cheltuielile sociale directe privind problematica drogurilor În România Însumează anual mai mult de 3 500 000 EUR, din care aproximativ 600 000 EUR au fost alocate de la bugetul de stat. Sursele principale utilizate În procesul de culegere a datelor referitoare la evoluția, tendința consumului de substanțe stupefiante În rândul tinerilor din România, sunt: datele cercetărilor cantitative realizate În România (Albert, 1999; Ráduly - Zörgő, 2001; Paksi & Elekes, Kovács, 2000; ESPAD 1999; Ábrám et al., 2002; Szabó, Bauer, Laki
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
România Jună” din Viena. În același an, Într-un număr din luna august, a fost reprodus și În revista Convorbiri literare. Izvorul de inspirație al celebrului poem Îl constituie un basm românesc intitulat Fata În grădina de aur, dintr-o culegere a unui culegător de folclor german, pe nume Richard Kunisch. Acesta a pretins că l-a cules de undeva de prin părțile Buzăului. Eminescu a citit povestea din culegerea de basme a cărturarului numit mai sus, dar Încercarea de a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un basm românesc intitulat Fata În grădina de aur, dintr-o culegere a unui culegător de folclor german, pe nume Richard Kunisch. Acesta a pretins că l-a cules de undeva de prin părțile Buzăului. Eminescu a citit povestea din culegerea de basme a cărturarului numit mai sus, dar Încercarea de a descoperi izvorul, a dat greș. Basmul cuprinde povestea unei frumoase fete de Împărat, izolată de tatăl ei Într-un castel, ca să rupă contactul cu lumea, deoarece frumusețea ei era
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de muritor care tânjește spre absolut. Poemul are un profund caracter liric, Însă și o structură epică, ambele țesute parcă Într-o atmosferă dramatică. Dramatismul amplifică bogăția lirismului. Epicul din poem rezultă din elementul narativ, preluat din basmul citat, din culegerea „germanului K”. În partea narativă a poemului, se exprimă reflecția filosofică. Există În poem o succesiune de scene ale structurii, momente când dialogul predomină, acest lucru dând creației caracterul dramatic, știindu-se că dramaticul implică deopotrivă și epicul și liricul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dezvoltați servicii sociale?”, 241 de ONG-uri care furnizează servicii vor să implementeze în perioada următoare 522 de noi proiecte la cele deja existente, din care numai 32 (6,1%) cu resurse proprii. Organizațiile care nu furnizau servicii la momentul culegerii datelor (34) și-au propus să dezvolte 67 de proiecte/programe din care numai 4 (6%) pe cont propriu; Tabelul 1. Intenții de viitor ale ONG-urilor pentru dezvoltarea unor noi proiecte sau programe Total Doar pe cont propriu Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la concluzii similare atunci când sunt utilizați de persoane diferite; senzitivi la aspecte de gen - să fie dezagregați pe sexe; senzitivi - să măsoare schimbările importante ale situației măsurate; cost-eficienți - informația obținută să merite costurile financiare și de timp ale procesului de culegere; actuali - să fie cât mai simplu de cules și de analizat suficient de repede; adecvați capabilităților și resurselor comunității/instituției; să folosească seturi de date sau indicatori existenți pe plan local. 3. culegerea datelor: în cadrul unei strategii precum și al unui
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
financiare și de timp ale procesului de culegere; actuali - să fie cât mai simplu de cules și de analizat suficient de repede; adecvați capabilităților și resurselor comunității/instituției; să folosească seturi de date sau indicatori existenți pe plan local. 3. culegerea datelor: în cadrul unei strategii precum și al unui plan, program sau proiect este necesar, în general, să se măsoare progresul în termeni de: folosirea input-urilor interne (financiare, de personal etc.), progresul rezultatelor și desfășurarea procesului; 4. aranjamente instituționale: depind de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nr. 78/2004 și H.G. nr. 1703/200). Pentru această monitorizare, relevanța unei acțiuni instituționale a fost stabilită prin raportare la obiectivele strategice PNAinc. Planul Național Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale stabilește cinci obiective strategice, detaliate pe 49 subobiective. Culegerea datelor a luat în calcul acțiunile desfășurate la nivelul fiecărui subobiectiv strategic în parte. Astfel, fiecare instituție guvernamentală selectată pentru monitorizare a furnizat date despre analize ale situației, strategii, planuri de acțiune, programe și proiecte, precum și inițiative legislative cu privire la fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pot fi găsite pe Internet. Fiecare instituție tinde să se concentreze asupra propriilor strategii sau a Programului de Guvernare și acordă puțină atenție coordonării cu alte instituții în vederea atingerii unor obiective mai generale, precum sărăcia și incluziunea socială. Mai mult, culegerea datelor pentru studiul de monitorizare a fost dificilă în cadrul acelor ministere care au în responsabilitate mai multe departamente cu sarcini distincte, ce nu necesită în mod normal strategii sau planuri de acțiune comune (cum ar fi Direcția de Transporturi și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
doar două erau de găsit în octombrie 2004. Unele planuri sunt declarate „document secret”, precum cele elaborate de MAI, Departamentul de Ordine și Siguranță Publică. Lipsa de coordonare între diferitele planuri de acțiune a fost extrem de evidentă în perioada de culegere a datelor. Spre exemplu, multe dintre instituțiile monitorizate nu erau conștiente de implicarea în implementarea obiectivelor PNAinc și, tocmai de aceea, au tratat cu o oarecare indiferență monitorizarea CASPIS. Cu câteva excepții, toate planurile de acțiune includ obiective specifice, care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aceste praguri. Grupările utilizate de INSSE de-a lungul timpului nu permit identificarea unor astfel de praguri decât în limite aproximative. Prin urmare, pragurile utilizate sunt cele pentru care grupările existente au furnizat niveluri comparabile. ∗ În eforturile de ajustare a culegerii și înregistrării datelor cu caracter social și economic în acord cu schimbările produse în economie, INSSE a schimbat metodologia de culegere a acestor date de două ori în intervalul 1989-2003. Diferențe majore de culegere a datelor au intervenit la prima
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Prin urmare, pragurile utilizate sunt cele pentru care grupările existente au furnizat niveluri comparabile. ∗ În eforturile de ajustare a culegerii și înregistrării datelor cu caracter social și economic în acord cu schimbările produse în economie, INSSE a schimbat metodologia de culegere a acestor date de două ori în intervalul 1989-2003. Diferențe majore de culegere a datelor au intervenit la prima schimbare, în 1995, dat fiind faptul că metodologia anterioară nu mai răspundea contextului social și economic de la mijlocul anilor ’90. A
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comparabile. ∗ În eforturile de ajustare a culegerii și înregistrării datelor cu caracter social și economic în acord cu schimbările produse în economie, INSSE a schimbat metodologia de culegere a acestor date de două ori în intervalul 1989-2003. Diferențe majore de culegere a datelor au intervenit la prima schimbare, în 1995, dat fiind faptul că metodologia anterioară nu mai răspundea contextului social și economic de la mijlocul anilor ’90. A doua schimbare este mai degrabă o perfecționare a metodologiei decât o schimbare propriu-zisă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de incluziune socială utilizați de UE; 3) Briciu, Vlad, 2004, Sistemul de indicatori de incluziune socială. Varianta completă a raportului de cercetare se află pe www.caspis.ro. Schimbările la nivelul unor instituții care au avut loc în perioada dintre culegerea datelor și realizarea raportului nu au fost analizate în raport. Manuela Sofia Stănculescu (coord.), Ileana Neamțu, Ioana-Alexandra Dușa, Ruxandra Pupăzescu, Codrin Scutaru și Laura Stoica. În această privință, MS are în responsabilitate monitorizarea calității apei potabile și informarea populației cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pază imediat cu cel puțin 300 Jandarmi și ceva arme automate cu personalul necesar și cu muniția trebuincioasă. Să ni se aducă la reședință toate răspândirile ce avem (70 jandarmi și 2 Căpitani aflați la Vadu Rașcu ca punct de culegere al prizonierilor, 30 Jandarmi la Deva pentru paza unor prizonieri la lucrările de C.F.R.). 3. Să se doteze lagărul atât cu un mijloc ușor și rapid de comunicație cât și cu cel puțin două autocamioane strict necesare pentru o cât
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se culeagă și centralizeze datele necesare. În acest scop, se propune în anexele de la partea finală a Studiului de față, proiectele de ordine și instrucțiuni ce urmează a fi adresate organelor cărora le revine întocmirea și executarea lucrărilor ce decurg. Culegerea și centralizarea acestor date va înfățișa bilanțul acțiunii de românizare economică întreprinsă cu începere de la 6 Septembrie 1940, cu activul și pasivul său. Până atunci, pe temeiul indiciilor vădite și experienței altor state, se pot face următoarele constatări: 1/. Acțiunea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care i-a înregistrat va preda circumscripției respective și inventarele ridicate dela evrei de bunurile lăsate în locuințe. 5. Pentru dezinfectarea localurilor de operații, comisiunile de recenzie vor cere petrolul și benzina necesară dela Dl. Prefect al Județ. 6. Pentru culegerea și înmormântarea morților evrei, Primăria va pune o căruță de transport la dispoziția comitetului evreiesc. Jandarmii cu muncitori adunați din ghetou, vor săpa o groapă comună la locul ce li se va indica de serviciul sanitar, pentru înmormântarea cadavrelor găsite
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
d-lor Dr. Edouard Chapuisat 1445 și De Traz1446, în ce privește persoana lor. Din informațiile pe care le avem, rezultă însă că scopul real al acestei vizite este nu în legătură cu prizonierii de răsboiu, ci cu regimul aplicat Evreilor în România și culegerea de date statistice asupra deportărilor în Transnistria. Față de această situație, cu onoare vă rugăm a aprecia dacă o asemenea vizită poate fi oportună. SUBȘEFUL MARELUI STAT MAJOR General, ss. I. Arhip Șeful secției 2-a Colonel, ss. C. Ionescu AMAE
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
McMillan, 1992; Thomas, 1998), considerăm că are cel puțin două neajunsuri: nu include o serie de metode și tehnici de cercetare larg utilizate în practică (de exemplu, ancheta prin intermediul chestionarului sau al interviului și testul) și nu distinge metodele de culegere a datelor de cele de prelucrare a informațiilor (de exemplu, observația sistematică și metoda corelațională). Rotariu și Iluț (1997) acceptă ca metode propriu-zise și incontestabile în științele socioumane doar observația și experimentul, la care adaugă alte trei „variante ale observației
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
socioumane se justifică prin caracterul foarte particular al acestei metode atunci cînd este aplicată realităților socioumane, în afara sferei fenomenelor fizice și naturale. Considerăm că elementul cel mai important al unei clasificări a metodelor de cercetare constă în diferențierea metodelor de culegere a datelor, a metodelor de prelucrare și de organizare a informației. O precizare suplimentară se impune cu privire la aria de cuprindere a acestui capitol: el va acoperi prin conținutul său doar metodele, tehnicile și instrumentele de culegere a datelor. Excepție face
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în diferențierea metodelor de culegere a datelor, a metodelor de prelucrare și de organizare a informației. O precizare suplimentară se impune cu privire la aria de cuprindere a acestui capitol: el va acoperi prin conținutul său doar metodele, tehnicile și instrumentele de culegere a datelor. Excepție face analiza de conținut, o metodă de prelucrare a datelor calitative care va fi descrisă succint într-un subcapitol următor. Clasificarea de lucru pe care o propunem în prezentarea metodelor de culegere a datelor combină criterii ale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
metodele, tehnicile și instrumentele de culegere a datelor. Excepție face analiza de conținut, o metodă de prelucrare a datelor calitative care va fi descrisă succint într-un subcapitol următor. Clasificarea de lucru pe care o propunem în prezentarea metodelor de culegere a datelor combină criterii ale clasificărilor amintite anterior, fără a uza însă de dimensiunea cantitativ/calitativ ce ar segmenta prezentarea unor metode și tehnici. Astfel, principalele categorii de metode și tehnici de culegere/colectare a informațiilor pot fi clasificate după cum
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
care o propunem în prezentarea metodelor de culegere a datelor combină criterii ale clasificărilor amintite anterior, fără a uza însă de dimensiunea cantitativ/calitativ ce ar segmenta prezentarea unor metode și tehnici. Astfel, principalele categorii de metode și tehnici de culegere/colectare a informațiilor pot fi clasificate după cum urmează: a)Metoda istorică și tehnicile sale. b)Metode descriptive: -metode centrate pe analiza conduitei: observația, studiul de caz; -metode centrate pe colaborarea persoanei: ancheta realizată prin intermediul chestionarului sau interviului; -metode și tehnici
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
lucrări pedagogice, documente legislative, produse curriculare), dar și studiul de caz sau interviul (pentru a afla poziția unor actori educaționali în privința reprezentării elementului intercultural în spațiul educațional). În acest fel, interviul și studiul de caz capătă noi valențe, servind la culegerea de date într-o cercetare istorică. -Influența climatului educațional din clasă asupra performanțelor școlare poate fi o temă de cercetare descriptivă, realizată prin metode cum ar fi observația și ancheta. Ea poate fi însă realizată și prin metode experimentale, alegerea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]