12,957 matches
-
pofta trupeasc], invidia și neliniștea, Buddha a acordat un loc important reacțiilor emoționale pozitive și creative, având o puternic] relevant] moral], ca de exemplu compasiunea, generozitatea și recunoștință. Analiza să arăt] c] exist] o gam] larg] și variat] de reacții emoționale care intensific] și extind sensibilitatea noastr] moral]. Leg]tură dintre psihologia moral] și etic] reprezint] o tr]s]tur] definitorie a sistemului budist și poate fi considerat] că etic] a virtuții (vezi capitolul 21, „Teoria virtuții”). vi. Etică social] budist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vom face o incursiune în întreaga istorie a civilizației chineze, urmând epoca budist] și neoconfucianismul. Diferențele dintre etică occidental] și cea chinez] sunt profunde și cuprinz]toare. Conform psihologiei noastre de origine greac], eul prezint] o structur] dual]: rațional] și emoțional]. Din acest motiv, procesele mintale sunt explicate la nivel de raționament și dorinț]. Concepția noastr] cu privire la moral] face referire la capacitatea de gandire a omului. Gânditorii chinezi percep acțiunea uman] în mod diferit; în viziunea lor, aceasta nu este motivat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de natur] biblic]. Exemplele se reg]sesc la Coloseni (3,18 - 4,1), Efeseni (5,12 - 6,9), 1 Petru (2,2 - 3,12; 5,1 - 5), Țiț (2,1 - 3,2) și 1 Timotei (2,1 - 6,19). Tonul emoțional, cât și conținutul fâț] de primele scrisori difer]; se pune accentul pe pietate și perseverent], iar iubirea devine o virtute într-o list] cu alte virtuți. Nu exist] motive pentru a nu fi de acord că normele de conduit] s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
crește fermitatea credințelor morale (acordurile contractuale trebuie s] fie explicite și formulate public), le poate face mai vii (v]lul ignorantei este expresia vie a cerinței morale de a ne pune în locul altora) și poate conferi o inc]rc]tur] emoțional] anagajamentului nostru fâț] de ele (v]lul ignorantei confer] o inc]rc]tur] emoțional] afirmației potrivit c]reia am accepta un anumit principiu indiferent de modul în care ne-ar afecta). În aceste feluri și nu numai, instrumentul contractual imprim
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate face mai vii (v]lul ignorantei este expresia vie a cerinței morale de a ne pune în locul altora) și poate conferi o inc]rc]tur] emoțional] anagajamentului nostru fâț] de ele (v]lul ignorantei confer] o inc]rc]tur] emoțional] afirmației potrivit c]reia am accepta un anumit principiu indiferent de modul în care ne-ar afecta). În aceste feluri și nu numai, instrumentul contractual imprim] imparțialitate principiilor esențiale ale moralei, f]r] a le putea ap]ra ins]. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rbatului în cadrul familiei. Familia burghez] a fost conceput] pe bazele netransmisibile ale capitalismului: câștigul privat. Deoarece femeile burgheze erau excluse într-o societate capitalist] de la activitatea în sfera public], acestea erau constrânse s] se lege financiar de b]rbat. Atașamentul emoțional și personal aparent în joc în cadrul sexului marital se reduce în fapt la o serie de interacțiuni comerciale în care este vorba despre beneficii contractuale reciproce importante. În consecinț], retorica produselor p]trunde chiar si in sanctitatea vieții interioare, private
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]spunde unora dintre criticile enunțate mai devreme. Baza contractual] a interacțiunii sexuale reiese din acordul voluntar bazat pe aștept]rile îndeplinirii nevoilor și dorințelor reciproce. Deși sentimente importante de intimitate sunt puse în joc, iar acestea presupun vulnerabilit]ți emoționale speciale, aceasta nu dovedește c] sexul nu este contractual, ci confirm] mai degrabă faptul c], adeseori, cele mai importante acorduri pe care le încheiem sunt contractele sexuale. Mai mult decât atât, deși este adev]rât c] întâlnirile sexuale nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
încerca acest lucru. Dup] cum sugera teoreticiana feminist] Marți Kheel, „în societatea nostr] modern] și complex], este posibil s] nu resimțim niciodat] impactul deciziilor noastre morale. Totuși, putem încerca, în m]sura în care este posibil, s] resimțim la nivel emoțional cunoașterea acestui fapt” (Kheel, 1985). Exist] diferite principii filosofice care pot modela felul în care trebuie s] trat]m animalele, ins] un lucru este foarte clar: nu putem continua s] trat]m animalele așa cum o facem acum. Suntem foarte rar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
susținut c] atacul aerian asupra bazelor rachetelor din Cuba, o soluție favorizat] de Acheson, va fi opusul lui Pearl Harbour. În spiritul lui caracteristic, Acheson a interpretat argumentul că pe o simpl] confuzie și o parte dintr-un r]spuns „emoțional sau intuitiv” (Acheson, 1965, pp. 197-198). Cu toate acestea, dac] considerațiile morale nu erau irelevante, în mod surprinz]tor ele nu erau atât de importante în comparație cu alți factori de natur] evident politic] sau chiar personal], cum era nevoia că președintele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
am fi „liniștiți, calmi și cu mintea adunat]” (pentru a folosi o expresie informal]). Și totuși, se pare c] în mod normal consider]m c] dac] nu suntem liniștiți, calmi și cu mintea adunat] putem avea tot soiul de izbucniri emoționale iraționale. A avea acele dorințe pe care le-am simți dac] am fi liniștiți, calmi și cu mintea adunat] pare a fi un ideal rațional independent. Cand esti liniștit, calm și cu mintea adunat] nu îți dorești s] îneci copilul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de zi cu zi ș.a.; b) toate schimbările sunt fundamentale, interogând înseși modul de funcționare a societății; c) sunt extrem de rapide, bruște și imprevizibile; d) reprezintă cea mai proeminentă "paradă" a schimbării, și de aceea sunt memorabile; e) generează reacții emoționale și intelectuale deosebite în rândul participanților și martorilor: entuziasm, optimism, speranță ș.a. (Sztompka, 1993:301). Căderea regimului comunist din România în decembrie 1989 a luat cea mai revoluționară formă din estul Europei: diviziunea în organizarea de stat a fost aproape
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
limba, miturile, religia nu ar exista. Acestea sunt spune el creații sociale, care pot să apară sau sunt posibile numai într-o comunitate de spirit. Spiritul colectiv își are sursa într-o serie de evenimente particulare de natură mentală sau emoțională fenomene psihologice, cum le numește comune tuturor indivizilor. Pe de o parte, perspectiva lui Wundt asupra spiritului colectiv poate fi înțeleasă ca derivând din concepția naturalistă a lui Herder, pentru care societățile sunt naturale, unice, entități sui generis vezi Ozkirimli
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
conceptul de "grup primar" grup caracterizat prin strânsă asociere, cooperare și interacțiune directă sau față în față -, introduce următoarea idee: drept consecință a relațiilor "primare" care au loc într-un grup, se dezvoltă un sentiment prin care indivizii se identifică emoțional cu acesta: "sentimentul de noi"20 (we-ness). Indivizii nu se identifică cu unul sau altul din membrii componenți ai grupului ci cu unitatea grupului, cu întregul său. "Grupul primar", care este văzut de Cooley ca instituție socială, deci ca tip
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
înțelese ca suprastructură, preexistentă, deterministă, ca esență identificabilă în toți membrii unei entități sociale; ca idee consecventă sau subînțeleasă acesteia este ideea de caracter diacronic. Identificăm apoi ideea genezei biologice și culturale și ideea importanței legăturilor de tip afectiv sau emoțional. Fără îndoială, toate aceste elemente se suprapun asumpțiilor esențialiste asupra identității așa cum le-am indicat la începutul prezentării despre acest curent -, dar concepțiile sunt departe de a fi atât de "naive" sau "vulgare" pe cât cred unii. În ansamblu 30 ele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vorbi despre inefabilitatea legăturii este neștiințific. Cu alte cuvinte, dimensiunea afectivă a identității, așa cum e văzută de primordialiști, este dacă nu imposibil, cel puțin foarte greu de studiat conform rigorilor științelor sociale. Primordialismul, spun cei doi, "sugerează că aceste legături emoționale, afective nu sunt născute în interacțiune socială, ci se găsesc cumva implicit în înseși relațiile (de rudenie sau etnice) existente. Acest fapt conduce la o mistificare a emoțiilor, la o desocializare a fenomenului" (Eller și Coughlan, 1993:192). Pentru o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
obiectiv și "transcendent" spre un subiectiv determinat contextual, adică spre ideea de categorizare; sau, cu alte cuvinte, identitatea, din subiect, devine obiect al manipulării de către indivizi sau grupuri. De asemenea, se observă o trecere de la interesul pentru trăirea afectivă sau emoțională către cogniție sau rațiune. Însă, cu toate că se accentuează ideea că elementele culturale sau biologice nu sunt suficiente pentru a face diferența și se subliniază importanța percepțiilor, atribuirilor sau intereselor contextuale, cultura cu tot ceea ce înseamnă ea (valori, mituri, memorii, tradiții
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fragmente vechi (din copilărie) și noi de identificare. Identificarea colectivă are pentru noi același sens, de proces prin care un actor social individual își asumă (produce și reproduce) anumite "fragmente" sau caracteristici pe care le recunoaște (atât rațional, cât și emoțional) ca fiind similare cu ale altora. Cu toate că, aparent, în această conceptualizare actorul social pare a juca o poziție dominantă în raport cu "structura", așa cum a arătat și Jenkins (1994), auto- și hetero- definirea sunt de fapt două puncte ale aceluiași continuum. Definirea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
au apărut. Acest fapt ne-a permis să încercăm să ne distanțăm de teoriile particulare și să căutăm, în toate, axele paradigmatice implicite sau explicite. O altă deschidere ar fi faptul că valențele expresiei nu sunt încărcate nici afectiv sau emoțional, nici ideologic, ceea ce înseamnă că biasurile teoretice sau empirice pot fi diminuate sau pot fi mai ușor identificate. În fine, un al treilea element ar fi faptul că, prin modul în care e enunțată aria de referință (sociocultural), se postulează
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
20 de numere ale revistei apar între 1860 și 1890. 11 În 1873. 12 Ea însăși suficientă pentru a sugera interdisciplinaritatea temei. 13 La nivel individual, Wundt consideră că "nici un fenomen psihic nu este doar suma senzațiilor sau a elementelor emoționale componente. Invariabil, acesta este ceva nou, ce depășește suma părților care îl compun [...] Toate fenomenele psihice sunt așadar produse ale unor sinteze creative" (Häeberlin, 1980:230). 14 Ideea spiritului popoarelor este destul de răspândită în epocă, de altfel; o regăsim și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vedere neașteptata răsturnare ce l-a marcat, nu fără efecte răscolitoare în existența zilnică. De ce, atunci, dispunerea textelor periodice într-o cursivitate zilnică n-ar suna ca un jurnal? Fie el și intim. Și probabil chiar așa sună. Pentru că implicarea emoțională în evenimentele ce s-au succedat, implacabil, după 1989 e, în definitiv, asumarea unei subiectivități înrudite cu a jurnalului. Poate ceva mai ternă, nu și mai neimportantă în condiția pictorului ce se vrea în descendența unor Pallady, Tonitza, Șirato, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
l-am și asigurat imediat că, în buna mea intenție, n-am vrut decît să contribui la augmentarea legendei sale. Bine, bine, dar cum... a căzut replica maestrului. Cu dicția aceea inconfundabilă, ușor poticnită atunci cînd ilustrul om era marcat emoțional. Ar fi putut în stilul atît de la modă atunci printre bucureșteni să răspundă pipărat argumentului meu, dar n-a făcut-o. Ca unul ce venea din cealaltă Românie, a crezut că e suficient dar atît: bine, bine, dar cum... Copilul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mult despre cît s-a anemiat, în ultima jumătate de secol, fibra comună. Penibila scenă televizată, în care părinții gimnastei (și ea juxtapusă în imagine, dar aflată la antipozi) "erau alături" de odraslă, dă întreaga măsură a ținutei acestui popor emoțional. Un cunoscut fior pe șira spinării am simțit în momentul în care, alături de mama bocind ca furată în iarmaroc, tatăl o îmbărbăta pe fiica gimnastă cu ton de torționar: măi, tată, știi parola, spune-o! Vă imaginați astfel de spectacole
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lor! Am reacționat pe loc, necontrolat: Da? dar cei doi frați ai mei, morți în același război, în stepa rusă, și ale căror morminte au fost arate...? Atît. Dacă, incitat de moment, pornirea mea vindicativă își avusese oarecum justificarea, una emoțională, evident, din unghiul logicii istoriei (dacă o fi existînd așa ceva), fusese oricum irelevantă: și nefericiții flăcăi ruși și la fel de nefericiții mei frați rămîneau victimele unei abominabile sorți, iar idiosincraziile mele nediferențiat-antirusești (unele de-a dreptul ridicole, atunci cînd interlocutor îmi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
decisiv se transferă dincoace, între virginele pînze? Greu de explicat. Prefer să las totul în insondabila zonă a subconștientului. Acolo unde se află și celălalt transfer de energii, declanșat de așezarea, de-o viață, în fotoliul Filarmonicii. Ce indescriptibil comprimat emoțional s-a consumat recent, într-o inegalabilă vineri, cînd părăsind stadionul, unde zece mii de oameni au explodat în clipa golului victorios, am ajuns imediat în venerabila sală gotică, realmente zguduită de tumultul aplauzelor din finalul pianului rahmaninovian pe o temă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ale bășcăliosului pișpirică din sinistra mea redacție de început, atunci totul e-n regulă. Bimba, măi! 11 octombrie Pictorul cu papion la braț cu desculții lumii? Ce glumă! Dau, în atelier, peste frumoasa revistă Atelier din Chișinău. Din 2000. Refac, emoțional, primul impact cu numărul ce-mi era dedicat. Evident, gestul elegant al basarabenilor pentru fratele lor ieșean într-ale picturii, dar... Interviul ce mi se lua era ilustrat, hélas, cu silueta-mi ostentativ elegantă: costum, papion. Iar titlul paginii, vag
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]