14,680 matches
-
și oase. Suntem semnificativ 'celălalt' unul pentru altul prin diferența specifică, si însemnam în carne și oase o infecție urâtă de dezvoltare, numită iubire."[7] Direcțiile și metodele noului teatru Scopul utopic al lui Meyerhold era că acele așa-numite "experimente ale bucuriei" să devină standard pentru toți, iar teatrul să se integreze în viața de zi cu zi. Consilierul lui literar, Ivan Aksyonov, avea să explice faptul că "urma să se renunțe la spectacolul de teatru în favoarea unei piese libere
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
să explice faptul că "urma să se renunțe la spectacolul de teatru în favoarea unei piese libere cu muncitori în pauza care-și petrec o parte din timpul liber într-un joc improvizat lângă locul de muncă părăsit pentru moment."[8] Experimentele inițiale ale lui Meyerhold cu circul, commedia dell'arte și cu forme populare de teatru s-au întrepătruns cu marxismul și cu estetică de avantgardă a constructivismului și futurismului. Rolul teatrului a crescut în importantă în Uniunea Sovietică în anii
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
tehnic că miracolele tehnologiei," în timp ce teatrul că mașinărie profita de acest "simbol reprezentativ al vieții moderne"<a title="" href="# ftn13">[13]</a>și al luptei sovietice pentru construirea unei forme coerențe de socialism științific. Spectacolele și reacțiile Rezultatele concrete ale experimentelor lui Meyerhold au fost două producții prezentate publicului în 1922, Încornoratul magnific de Fernand Crommelynck și Moartea lui Tarelkin de Sukhovo-Kobylin, două farse grotești cu deznodământuri amare. Artiștii constructiviști Lyubov Popova și Varvară Stepanova au realizat recuzita și "mașinile de
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
Popova și Varvară Stepanova au realizat recuzita și "mașinile de jucat," plasate pe scenă.[14]</a> În timpul spectacolelor, actorii foloseau și mutau construcțiile imense îmbrăcați în salopete de muncă, făcând acrobații și coordonându-se exact în lupta cu adversarul mecanic. Experimentele biomecanice din aceste două producții nu au avut succesul scontat și nu s-au potrivit "sarcinilor actuale ale societății sovietice."[15] Folosind estetici utilitariste de producție în care recuzita era numită "construcții" iar jocul actoricesc biomecanic "laborator al Omului Nou
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
laborator al Omului Nou," Meyerhold caută de fapt o teorie de legitimare politică. O caracteristică esențială a avantgardei rusești era utilitatea socială a oricărei întreprinderi artistice, principiu respectat cu sfințenie de Meyerhold, dublat de o amânare modernista a recunoașterii eșecului experimentului și de proiecții utopice despre viitoarea societate fără clase ce va putea beneficia de viziunile avantgardei. Următorul spectacol al lui Meyerhold, Pământul în fierbere al lui Tretyakov, a avut loc pe 23 februarie 1923 pentru a sărbători cinci ani de la
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
role of theatre în the Soviet Union grew stronger în the 1920s, being perceived aș an efficient propagandă tool (în the situation of a large population unable to read and with no talking pictures invented). Meyerhold used this opportunity to experiment his own Theatrical October</i>. Bolsheviks conceptualized theatre aș a political laboratory: social experiments, designs and analyses could be first tested on stage. The new theatrical worker could emerge only through radical transformations: “The psychological make-up of the actor will
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
political legitimating theory. A major characteristic of the Russian avant-garde was the socially useful function of any artistic endeavor. And it was dogmatically respected by Meyerhold, together with a modernist deferral în the face of the actual failure of the experiment, a utopian projection into the future when a classless communist society could benefit from the avant-garde visions. Meyerhold’s next performance, Tretyakov’s The Earth în Turmoil, from 23 February 1923, în celebration of the fifth anniversary of the founding
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
de a le stimula credulitatea sevește intereselor opresorilor, care nu țin nici la expunerea modului în care funcționează lumea, nici la transformarea ei. Opresorii se folosesc de „umanitarism” pentru a menține o situație avantajoasă. Ei reacționează aproape instinctual împotriva oricărui experiment educațional care stimulează capacitățile critice și care nu se mulțumește cu o abordare parțială a realității, ci caută întotdeauna legăturile care unesc problemele una de cealaltă. Astfel, interesul opresorilor este de fapt „schimbarea conștiinței celor oprimați, nu a situației care
Pedagogia oprimaților (fragment) () [Corola-website/Science/295692_a_297021]
-
ca pe o mafie decât că pe artă. Crezi că arta are potențialul de a crește conștiința civică și politica a adolescenților?</b> Lecțiile din educația vizuală fiind mult mai degajate, fără presiunea examenelor, pretându-se la modalități ludice, la experiment și însușirea prin creativitate a cunoștințelor, sunt capabile, într-o măsură mai mare decât celelalte materii, chiar decât cultură civică, de a trezi o conștiință politică, daca nu pe moment, poate pe viitor, ca niște semințe. [caption id="attachment 1036" align
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
am propus teme care să-i scoată din sfera tradițională cu care erau obișnuiți (încondeiatul ouălor, Crăciunul, Paștele). Aceste teme noi au funcționat că exerciții de creație și gândire la sfere care nu intrau în preocupările vârstei lor. Unul dintre experimente a fost Școală Activistă, care a început cu două luni înaintea protestelor din ianuarie 2012, simțind tensiunea din contextul social. Școală activistă</b> este un proiect mai larg, în cadrul căruia am dezvoltat mai multe teme: <b>Organismele modificate genetic</b
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
de dragoste, nu o poveste cu tema dată). Delirul lui Dan Sociu din <b>Combinația</b> e și el o explozie aproape de frustrare într-un ocean de lipsă de priză la realitate. În exasperarea lipsei de priză la realitate, apar experimente precum <b>Combinația</b>, în care omul îți varsă în cap un delir retoric uluitor că forma de alarmă. Când oamenii se apucă să bage în vena <i>fantasy</i>-uri și floricele-pe-câmpii, o fac dintr-un exces de realitate
Unde-s marginalii în literatura nouă? () [Corola-website/Science/295732_a_297061]
-
a și inspirat în același timp; ne-a insuflat încredere în artiști și în faptul că ei se pot auto-explora și se pot autodepăși. În prezent aceștia sunt mult mai dispuși să învețe lucruri noi. Această întreagă călătorie pare un experiment, nu neapărat unul stilistic, ci unul pe artiști. Swaang-geet ne-a ajutat să ne extindem că interpreți și să înțelegem gramatică unică a formei operatice. Cuvintele dintr-un cântec și cuvintele din versurile operatice funcționează foarte diferit. Probabil că ne-
Recâștigarea poporului – un eseu reflexiv () [Corola-website/Science/295710_a_297039]
-
să înțelegem gramatică unică a formei operatice. Cuvintele dintr-un cântec și cuvintele din versurile operatice funcționează foarte diferit. Probabil că ne-ar fi trebuit ani întregi să ne dăm seama de această diferență dacă nu am fi făcut acest experiment cu nautanki. Sunt sigur că asta va influența abordarea noastră asupra noțiunii de text și de vers în viitor. [caption id="attachment 1116" align="aligncenter" width="289"] Publicul nostru tânăr[/caption] În mod tradițional, copiii au fost publicul secundar în spectacolele
Recâștigarea poporului – un eseu reflexiv () [Corola-website/Science/295710_a_297039]
-
form hâș been challenging and inspiring at the same time. It hâș instilled belief în the artists that they can explore and go beyond. And they are now more eager to learn new things. This entire journey seems like an experiment, not în the form but more an experiment on the artists. Swaang-geet hâș helped uș extend ourselves aș performers and understand the unique grammar of an operatic form. Words în a song and words în operatic verse work șo very
Recâștigarea poporului – un eseu reflexiv () [Corola-website/Science/295710_a_297039]
-
same time. It hâș instilled belief în the artists that they can explore and go beyond. And they are now more eager to learn new things. This entire journey seems like an experiment, not în the form but more an experiment on the artists. Swaang-geet hâș helped uș extend ourselves aș performers and understand the unique grammar of an operatic form. Words în a song and words în operatic verse work șo very differently. It would probably have taken uș years
Recâștigarea poporului – un eseu reflexiv () [Corola-website/Science/295710_a_297039]
-
și o mai mare presiune ideologică: noile elite culturale consideră că „problema independenților“ este exagerată și că statutul lor internațional este irelevant, iar vocile lor - prea zgomotoase. Adesea, oficialii culturali cu putere politică descriu teatrul independent ca fiind bazat pe „experimente făcute în subsoluri în fața a 50 de oameni“. Unii dintre ideologii actualei conduceri sunt de părere că scena teatrală independentă ar trebuie să se susțină singură pe piață. Așa cum spune Béla Pintér, unul dintre cei mai importanți regizori de teatru
„Guvernul anterior ne-a dat bani, guvernul actual ne oferă subiecte“: Estetici și politici în artele spectacolului din Ungaria () [Corola-website/Science/295765_a_297094]
-
atât de bun e o dovadă de orbire impardonabilă. [caption id="attachment 1486" align="aligncenter" width="550"] Proiectul „Noul spectator” (ÚJ NÉZŐ), inițiat de Árpád Schilling[/caption] Pe de altă parte însă, Schilling ajunsese la o nouă etapă în căutările și experimentele sale artistice: își pierduse interesul față de actorii profesioniști, marionetele lui perfecte, și începuse să caute ceva mai brut, în ceea ce privește atât publicul, cât și colaboratorii. Formele de teatru burghez - indiferent de cât de experimentale fuseseră spectacolele lui anterioare - deveniseră prea formale
„Guvernul anterior ne-a dat bani, guvernul actual ne oferă subiecte“: Estetici și politici în artele spectacolului din Ungaria () [Corola-website/Science/295765_a_297094]
-
cunoscut-o pentru prima dată pe Nina Cassian din volumele Memoria că zestre. Din notele de jurnal împrăștiate peste jumătate de secol, mi-am construit-o drept un fel de ideal feminist-poetic. Nina Cassian îmi părea o femeie liberă, deschisă experimentului (fie el poetic, politic sau amoros), o femeie dedicată meseriei și muncii sale (poate singura femeie despre care să fi aflat că își umplea tot timpul cu scris-citit-ul atât de prezent în viață intelectualilor bărbați) și nu în ultimul rând
Nina Cassian: despre cum să trăiești idealul nobil al comunismului () [Corola-website/Science/295776_a_297105]
-
Necleevici, Lidia Fonea, Margareta Eschenazy, Rashelle Iacob, Wili Sachter, Marius Armașu, asist. Bălan Ioana, dr. Anghel Steliana și alții. *Portret Pompiliu Sterian, photo credit Cristian Vasile ATELIER 030202" este un spațiu de artă contemporană dedicat tinerilor artiști vizuali interesați de experiment, concept vizual și noile media. atelier 030202.blogspot.ro Producător: Asociația AVmotional Parteneri: Galeria Atelier 030202, Centrul de Arta Comunitară Vârsta 4, Teatrul de Comedie Proiect cultural finanțat de: ARCUB și Primăria Municipiului București Sponsor: Murfatlar Parteneri media: Observatul Cultural
catch me if you can // fotografie și instalații multimedia interactive // proiect inițiat de dilmana yordanova, realizat împreună cu rezidenți ai căminului Moses rosen () [Corola-website/Science/295791_a_297120]
-
în favoarea unei munci oneste și (sper) relevante pentru societatea românească. Primul proiect de cercetare concretizat printr-o expoziție pe tema discriminării l-am inițiat în 2010 și finalizat în 2011, împreună cu Simona Vilău. SilenceKills/ro/discrimination.files a fost un experiment, determinat de o masă rotundă cu discuții libere pe care am organizat-o la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” în 2010. Împreună cu artiști tineri, în urma întâlnirilor cu supraviețuitori ai Ho-locaustului sau cercetători ai unor teme care investighează abuzuri
De la experiența personală la arta politică şi activism anti-discriminare LGBT () [Corola-website/Science/295794_a_297123]
-
să vorbim despre noi, poate e timpul să creăm împreună, în echipă, poate e timpul să abordăm teme sociale prin experiențe personale, poate e timpul să facem asta și la case mai mari, nu numai în zone independente și de experiment”. Se poate vorbi în cazul spectacolelor invocate mai sus de o trăsătură definitorie a modului de lucru propus: redefinirea distribuției ierarhice a rolurilor de creație, din perspectiva unei comunități de practică în care aportul colectiv este mai important decât viziunea
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
9 din 10 și de ce vi s-a părut important să creați un spectacol care să aibă în centru dramaturgia motivațională?</i></b> 9 din 10 e produs de Asociația Reciproca în colaborare cu spațiul Reactor, centru de cercetare și experiment. E un spectacol tip <i>devised</i>, regizat de Leta Popescu. Scenariul, coordonat de dramaturgul Ana Cucu Popescu, e colectiv, și a fost scris pe baza improvizațiilor actrițelor (Oana Hodade, Lucia Mărneanu, Oana Mardare). Am vrut să facem un spectacol
„Am fost bine conservați în teatrul instituționalizat, cu regizori vizionari și actori executanți” () [Corola-website/Science/295790_a_297119]
-
li s-a acordat formă de protecție le interzice să meargă în țara de origine, obținerea cetățeniei române reprezintă mai mult decât un act simbolic, cu trecerea anilor, devenind o primă necesitate. Prin obținerea cetățeniei, ei devin membri ai unui experiment colectiv, definit prin intermediul unor mărci identitare naționale. Însă aceștia poartă cu sine experiență solitara a refugiului, marcată de locul și cultură pe care le-au lăsat în spate și de imposibilitatea asimilării totale la acest nou context. “<i>Acum au
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
liga imensă a Uniunii Sovietice; e și perioada în care are loc expoziția-manifest în aer deschis Rugina din 1985, “primul antipod al artei oficiale” (Octavian Eșanu). - perioadă fondării statului național actual, a războiului din Transnistria, a marilor jafuri, dar și experimente, si a pierderii unei generații întregi, în anii 1990; e și perioada în care explodează cariera lui Marat Guelman[1], plecat din Chișinău, la Moscova, în timp ce la Chișinău se înființează Centrul Soros de Artă Contemporană, iar Marc Verlan[2]</a
Cultura independentă şi întoarcerea la lucrurile însele: câteva reflecţii din Moldova () [Corola-website/Science/295808_a_297137]
-
Poate că, paradoxal, spiritul critic e prea monologic? În duratele propuse pentru o fragmentare imanenta a tranziției, se evidențiază de fiecare dată anumite dualități complementare sau direcții opuse, care au menținut împreună dualitatea comunicării: naționalism ideologizant/criticism; jafuri și crime/experimente în liberarea absolută; pluriculturalitate/moldovenism; colonizare/autonomie maximă. O intrebare relevanță pentru inițiativele independente nu ar fi doar care sunt forțele oprimante și rezistentele, ideologiile dominante ale momentului și istoriile ascunse, ci care e dualitatea momentului actual de tranziție? Și
Cultura independentă şi întoarcerea la lucrurile însele: câteva reflecţii din Moldova () [Corola-website/Science/295808_a_297137]