14,044 matches
-
a dat un picior în fund că vreo săptămână m-a durut noada. Nu puteai întreba nimic, trebuia să-ți vezi de treabă că altfel era jale mare. La proces ne-au judecat, mi-aduc aminte că ningea afară, era frig, ne-au dus pe toți la tribunal, ne-au băgat pe toți într-o boxă, și au tot citit și tot au vorbit... Procesul C. I.: Procesul cât a durat? S. M.: Vreo câteva ceasuri. C. I.: Cu cine mai erați
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aceleași haine. Zeghe ne-au dat abia la Canal. În arestul Securității aveam hainele mele. Eu aveam o hăiniță pe mine, o pereche de cizme, o pereche de pantaloni și-o cămașă și altceva nimic. Dar n-am suferit de frig, chiar iarna, pentru că erau foarte mulți în celulă și erau din ăia vechi, arestați mai demult, de la Nereju, Năruja, Paltin, Herăstrău și toți erau ciobani și toți aveau sumane din ăstea mari și te înveleai și tu pe margine. Era
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mulți ofițeri care au fost arestați la Roman și duși direct la închisoare direct de pe front, că erau considerați trădători de țară pentru că au luptat împotriva rușilor. V-am spus, am crezut că nu mai ies din Fortul Jilava: era frig pe culoare, în celule mureai de căldură, geamurile erau acoperite cu obloane, nu vedeai nimic. Am fost martor și am văzut că fiecare voia să meargă la geam să vadă o păsărică, ceva, un gândac acolo să se uite să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
făceam roșii, și ăla stătea în turelă cu automatul: "Freacă, freacă, că trag în tine!" Sau frecai cărămida pe aleea de cărămidă, ca să devină roșie, să aibă pe unde trece sergentul sau... Practic nu mai am ce spune, domnule: foame, frig, frică și muncă. C. I.: Și bătaie și umilințe! Păcat că nu mai vreți să vă reamintiți: se vor pierde definitiv experiențele acestea ale dumneavoastră! Cât ați stat la penitenciarul din Iași? D. B.: Am plecat în 18 iunie 1959 din
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o să veniți pe la mine, să întrebați soția ce-mi place mie cel mai mult să mănânc. Că dacă spun cuiva nu mă poate crede. Eu, după ani de zile, încă mănânc arpacaș, este obligatoriu! Din închisoare am rămas cu foame, frig și frică. Am ieșit din pușcărie cu o frică intrată în reflex. De exemplu, odată conduceam mașina și, la ieșirea din Vaslui, m-au tras pe dreapta niște milițieni de la circulație. Am coborât, am luat poziția de drepți și mi-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
relațiile cu nomenclatura de partid. La Miroslava era fermă serioasă, 2200 de animale, aveam oameni mulți la lucru, 33 de tractoriști. Era responsabilitate mare, mi-era frică ca nu cumva vreo hotărâre de-a mea să fie greșită. Apăi, cât frig am tras eu, ca să nu mă dea afară, să nu-mi caute vreo chichiță, vă puteți imagina?! Că dacă mie nu-mi veneau 3-4 mulgători luam aparatele de muls și mulgeam eu, că mai lipseau mulgătorii, erau nunți, erau cumătrii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din Eși am fost în acea zi și altele. La toate aceste întrebări eu, zgâlțâind din dinți, cu mare greutate, încet, încet, dam câte un răspuns, poftorind (repetând) cuvântul de două sau de trei ori, întocmai ca cei degerați de frig, și după ce hatmanul a putut înțelege că eu sunt din Basarabia și în acea zi am fost la polcovnicul de miliție anume Teodorică Balș, a cărui moșii din Basarabia le am în posesie, au cerut să-i arăt pașaportul. Eu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din pricina proastei organizații administrative și militare a țării, beciurile și aresturile polițienești erau ticsite de răufăcători de tot soiul, pe care, pentru a-i mai desbăra de năravul lor sau a-i mai... rări, îi lăsau să piară de foame, frig sau de bătăi, în fundul beciurilor în care erau trântiți, și numai la puțini din ei li se făcea cinstea de a fi... spânzurați, după o judecată sumară; aceștia erau negreșit aceia din hoți care, își căpătaseră o faimă mai mare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
său și a libertății, să îmbrățișeze frumoasa meserie de călău, ce stătea vacantă. Mai toți refuzară; unul singur primi: acesta fu Gavril Buzatu, un țigănoi colos la trup, slut la față și cu o privire fioroasă de te vâra în friguri la cea dintâi ațintire. La 18 aprilie 1839, Gavril debută în noua lui meserie, punând ștreangul în gâtul tovarășului și a prietenului său Ion Chetrariu. O dată cu întâia sa operație de curățire a societății de un criminal, spăimântător, Gavril țiganul își
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
gol, căci poți căpăta dureri mari de cap și deseori chiar o boală foarte primejdioasă numită insolațiune, care uneori te duce la mormânt. Când ești ostenit și asudat, să nu bei apă rece îndată și cu lăcomie, căci poți căpăta friguri și alte boli grele"685. Un alt material redactat de părintele Tocănel (el a scris pe parcursul anilor aceste rubrici cu sfaturi practice) îi informa pe gospodarii din satele catolice că pentru a ridica locuințe noi, trebuiau să respecte regulamentul pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
totuși acest vis ne este descris, e drept cu oarecare ironie, de către Flaubert în Sfântul Iulian cel Primitor, arătându-l pe Sfântul Iulian primind, după ce a trecut prin multe aventuri, pe cel căruia îi este foame, îi este sete și frig și oferindu-i ca sacrificiu trupul său gol pentru a încălzi lepra celui care se dovedește fi Hristos. Hristos sau diavolul, Flaubert a ezitat, de altfel. Fiindcă în ciorne Flaubert valorifică prezența unui diavol licențios ca o umbră purtată, diavol
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ostile, elemente neospitaliere în acest loc în care rândunelele își fac cuiburile în crăpăturile crenelurilor. În interior domnesc curățenia, protecția, căldura, abundența, bogăția, hrana, ordinea și regularitatea, sănătatea și pofta de mâncare, munca și pietatea. În odăi tapiseriile apărau de frig; scrinurile gemeau de rufărie, buțile cu vin se îngrămădeau în pivnițe, iar sipetele de stejar trosneau de greutatea sacilor cu arginți"378*. Nașterea lui Iulian prilejuiește o sărbătoare care ține trei zile și care sporește această tradițională vocație ospitalieră. Se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
peisaj cu totul diferit de blânda Normandie, un peisaj neospitalier prin excelență, făcut din pietriș, pietre, drumuri cu gropi, greu de străbătut. Nu e primăvară și vremea nu e blândă: e jumătatea lui octombrie, zăpada s-a așternut, e un frig glacial după opt luni de secetă care i-au cufundat pe locuitorii ținutului algerian în mizerie. Îndepărtarea, singurătatea îl obligă pe învățătorul de țară la o viață aspră de călugăr, în acest "ținut unde e greu să trăiești". În ciuda situației
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
plimbat prin Indii" și simțind "un fel de beatitudine fizică, rezultat al acordului perfect al organelor", condiție optimă pentru a fi receptiv la mesajul cărții pe își propune să o parcurgă. Cu mintea destinsă, în timp ce afară se înstăpânesc zăpada și frigul, în acest culcuș semnificând interiorizarea și modificarea sensibilității, el este gata să urmeze aripile visării, cu una de umbră și alta de lumină, însuflețită de slaba lumină lăptoasă și blândă într-o "lampă ajustată într-un cornet de vechi porțelan
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
deteriorați, acest mecanism nu mai intervine și se instalează staza venoasă. Aceste reflexe vasomotorii sunt active numai la nivelul venelor superficiale, fiind absente în venele profunde. Tonusul venos este stimulat de diverși factori (Golledge, Quigley, 2003, Jeanneret et al., 2007): frigul (dușul rece, compresele reci); ortostatism; mișcarea fizică; respirația profundă. Căldura reduce vasoconstricția și favorizează vasodilatația. În acest sens acționează expunerea la soare, băile calde, ședințele de băi termale cu ape calde, sauna, plaja pe nisipul cald, consumul de alcool, etc.
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de ritualuri era un eveniment spiritual: ...era soție de la un preot care a ținut slujba și am știut când sunt sărbătorile... când veneam schimbu’ doi de la mină și vedeam stelele pe cer, plângeam... era până la 35, 40 de grade de frig, lacrimile s-au uscat, s-a-nghețat la obraz și ne-ntrebam: „caru’ asta mare, vede și a noastră casă dragă?”. Mulți deportați își amintesc că li se dădea liber de Crăciun sau în Ajun și primeau chiar porții suplimentare de mâncare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
evreii din lagărul din Edineț, foarte bolnavi, scheletici, mai mult morți decât vii, despre care își amintesc mai mulți supraviețuitori cu care am făcut interviuri, a văzut cum înnebunește un om pe care îl cunoști, farmacistul Garai, păduchi, tifos exantematic, frig, foamete („și iarăși ajung la un capitol foarte obișnuit și foarte des discutat aici: mâncarea”), restricții peste restricții, moartea bunicilor lăsați într-un fel de azil, lipsa WC-urilor (“în starea closetelor se cunoaște gradul de cultură” - dacă e așa
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
rău, credeam că nu poate fi mai rău, dar azi îmi dau seama c-ar fi fost mai bine să ne fi omorât atunci pe toți, la noi în casă, decât să ne fi trimis în pustiu, să murim de frig și foame, căci acesta e scopul ce-l urmăresc cei ce ne-au trimis aici. Ar fi fost mai uman. Dar se vede că ne e dat să ne zvârcolim în spasme, și nu un minut, ca la zid, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de milioane de kilometri de Soare și face înconjurul acestuia în 88 de zile. Cum această planetă este situată aprope de Soare și se învârtește lent în jurul axei sale ziua este foarte cald (până la 400° C), iar noaptea este foarte frig. Absența atmosferei a făcut ca, pe parcursul a miliarde de ani, să fie lovit de mici corpuri care circulau în spațiu. Suprafața planetei este acoperită de numeroase cratere și se aseamănă destul de mult cu cea a Lunii. Doar 40-45% din suprafața
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
destulă forță în execuție va folosi fluturași cu o viteza mai mică. Viteza cu care zboară fluturașul este afectată de asemenea de starea vremii, de altitudine și de temperatura. Când este foarte cald, fluturașul va zbura mai repede. Când este frig, fluturașul se va deplasa mai încet. Dacă se joacă într-o sală dotată cu aer condiționat se folosește un fluturaș puțin mai rapid. Dacă se joacă la mare altitudine se va folosi un fluturaș mai lent. Pentru a testa viteza
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
astfel consumul de oxigen. Căldura care a provocat transpirație intensă și deshidratare a intensificat dezechilibrul umidității În corp, determinând o asfixiere lentă. Această situație poate fi comparată cu starea de otrăvire lentă cu bioxid de carbon În minele de cărbuni. Frigul prelungește În mod considerabil perioada de sufocare, pe când căldura și agitația din vagon au accelerat procesul. Tulburările spirituale, psihoza colectivă, autosugestia, demența sufletului și a simțirilor, halucinațiile și „inversarea de sentimente” (cum ar fi laudele aduse lui Hitler XE "Hitler
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
putut să se fi Îmbolnăvit din cauza faptului că după debarcarea lor din tren au fost parte Îmbăiați, hainele li s’a ars și goi sau foarte sumar Îmbrăcați au rămas În curtea companiei sanitare o zi și o noapte În frig”77. Cine a fost răspunzător de „nerămânerea” la Roman XE "Roman" a bolnavilor și muribunzilor, și de ce n-au fost internați? Nu se poate pune o astfel de Întrebare, deoarece În caz contrar trebuia recunoscut faptul că a existat o
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Cartiere Întregi din sudul orașului erau un fel de mahalale - cu străzi nepavate, fără electricitate, fără apă curentă, cu camere joase și igrasioase, În care atât maturii, cât și copiii sufereau de boli provocate de hrana neadecvată și insuficientă, de frig, de lipsa de Îngrijire medicală ș.a. Legislația și măsurile antisemite inițiate de guvernul Goga XE "Goga, Octavian" -Cuza XE "Cuza, Alexandru C." au dat o lovitură grea acestei populații. „Este de nedescris foametea și mizeria În mahalalele evreiești”, a scris
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
mici. Comunitatea a deschis special pentru ei un fel de infirmerie pentru a-i trata numai pe ei. „Nimeni nu poate să-și dea seama de zilele grele prin care au trecut muncitorii evrei lucrând până la prăbușire, În ploaie și frig, bătuți groaznic de zbirii lui Ifrim XE "Ifrim" .” Comunitatea i-a tratat deoarece toți s-au Îmbolnăvit - În special de pneumonie. „Le-am dat bani și Îmbrăcăminte.” Hahamu XE "Hahamu" a Încercat să ușureze situația muncitorilor evrei cu „metode locale
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
invitat corul "Madrigal", m-au invitat pe mine și pe colegul meu Florin Croitoru, un violonist foarte important. Ce vreau să vă spun cu asta: eu am amintiri foarte frumoase din punct de vedere artistic. Îmi aduc aminte că era frig, am început să cîștig bănuți cântând la televiziune, mă duceam în studioul din strada Pangratti și, mulțumită camerelor de luat vederi, microfoanelor și înregistrărilor, am fost ajutată, mi s-a oferit ocazia de a fi pe scenă foarte des. Acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]