12,450 matches
-
Germania; DK=Danemarca, E=Spania, F=Franța, H=Elveția, I=Italia, NL= Țările de Jos și UK= Regatul Unit. 1. Dintre toți europeenii, germanii sunt cei care consumă cea mai multă bere. Această tendință a fost intensificată de reunificarea Germaniei: germanii din Vest au băut 143,3 litri pe locuitor în 1989, în timp ce germanii din Est erau primii în ceea ce privește consumul european de bere cu 145,7 litri. 79 Dispozitiv de apărare construit de-a lungul granițelor Imperiului roman, alcătuit dintr-un
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de Jos și UK= Regatul Unit. 1. Dintre toți europeenii, germanii sunt cei care consumă cea mai multă bere. Această tendință a fost intensificată de reunificarea Germaniei: germanii din Vest au băut 143,3 litri pe locuitor în 1989, în timp ce germanii din Est erau primii în ceea ce privește consumul european de bere cu 145,7 litri. 79 Dispozitiv de apărare construit de-a lungul granițelor Imperiului roman, alcătuit dintr-un zid continuu de piatră sau dintr-un val de pământ. (n.trad.) 80
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
notați, declarăm că pământul luat de la dl. Butnaru, funcționar din Iași, este din localitățile următoare: Valea Munciugului, Grozăvești sticlărie, Măgura Cașinului sticlărie proprie și cimitirul eroilor de la Cașin, locul unde au avut loc cele mai crâncene lupte în războiul între germani, unguri și români.” I. Butnaru, P. Plopeanu Onești, T. MocanuRăjula, I. Gh. Buzatu D. R. Cașin, Osudveanu Grozăvești ȚĂRÂNA de la PRUNARI unde s-a dat cumplita șarjă a cavaleriei române, pierind cu toții până la unul. (scrisoare) „Pământul era chiar dintr-un
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
al unei epoci este lăsat să putrezească în mod inutil”. V. își propune să mobilizeze tânărul intelectual împotriva răului social, să stimuleze cercetarea, creația, atitudinea protestatară, să descopere „adevăratul Banat, adevărata Timișoara”, să afirme un climat de prietenie între români, germani, maghiari. Chiar numărul inaugural salută apariția volumului Rumänische Dichter de Frányo Zoltán, „antologie completă și absolut reprezentativă pentru poezia românească modernă”. Întâia serie a revistei este politică; informația e corectă, tonul ponderat. Numerele din ianuarie-februarie și martie-aprilie 1935 sunt consacrate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290658_a_291987]
-
care simbolismul literar le-a tezaurizat ulterior ca un propriu al lui. Un mod de a face diferența ar fi utilizarea acestor circumscrieri tematice sesizabile într-o continuitate care precizează afinități structurale între pictura prerafaeliților britanici, Secession-ul vienez, cel german, pictura simboliștilor scandinavi, precum Edvard Munch, a celor adunați în jurul expozițiilor rozacrucianului Joséphin Péladan, a grupului Les XX în Belgia, sau cea a pictorilor de sensibilitate simbolistă din estul Europei, spre exemplu cei de la Tinerimea Artistică în România. Din punct
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
imaginea acestui vesel carusel, în timp ce un al patrulea, un copil-faun, cântă din nai. De remarcat aici este prezența mitologiei greco-latine prin intermediul acestui faun-copil, ceea ce indică ca și la Kimon Loghi insuficienta decantare a influențelor modelului simbolist vest-european, în special cel german. Un alt studiu intitulat, Ielele, le înfățișează, cu o singură excepție, într-o ipostază de exuberanță copilărească cu mâinile întinse spre privitor ca și cum ar vrea să-l atingă. Însă, într-un plan secund, una din iele pare să fi făcut
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cât și a tematicii fin de siècle în contextul tradiției propriei sale culturi și în descendența romantismului, relevă capacitatea de sinteză a unui pictor ca Jacek Malczewski, bucurându-se de recunoaștere atât în spațiul cultural francez, cât și în cel german, prima expoziție individuală având loc în 1903, la Societatea Amicilor Artelor Frumoase, la Cracovia. Malczewski devine, în 1897, membru fondator al "Towarzystwo Artystów Polskich "Sztuka"" (Societatea Artiștilor Polonezi "Art"), dar va expune și alături de alte grupuri, precum grupul ZERO, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
293 Idem, Anul V, nr. 178, duminică, 4 mai 1924. 294 Idem, Anul V, nr. 177, duminică, 27 aprilie 1924. 295 Idem, Anul V, nr. 176, duminică, 20 aprilie 1924. 296 Annette Dorgerloh, "The Melancholy of Everything Finished. Portraiture in German Symbolism", în Kingdom of the Soul. Symbolist art in Germany 1870-1920, Ingrid Ehrhardt și Simon Reynolds (eds.), Prestel, Munich, Londra, New York, 2000, p. 263. 297 F. Șirato, "Expoziția Societății "Arta Română"" I, 1919, în Prospecțiuni plastice, Editura de Stat pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Scott (Anglia) Manzoni, Leopardi (Italia), Puskin, Lermontov (Rusia). Literatura romantica a descoperit sursele de inspirație și de expresie În operele sociologice sau filozofice ale lui J.J.Rousseau, Kant, Shelling. Romantismul târziu a fost dominat de influența ideilor metafizice ale filosofilor germani Hegel, Schopenhauer, Nietzsche, Kierkegaard si alții. În literatura română pot fi evidențiate trei etape ale sincronizării cu romantismul european: preromantismul, romantismul si postromantismul, faze ilustrate de opera unor cunoscuți scriitori. Romantismul a fost precedat de o formula literară de tranziție
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
meditație pe seama condiției umane. În centrul atenției se află omul supus unui destin tragic, tinzând să-l depășească. O explicație este dată de poet Într-o notă de pe prima filă a ms 2275: „În descrierea unui voiaj În Țările române, germanul K. (Kunisch) povestește legenda Luceafărului. Aceasta este povestea. Iar Înțelesul alegoric ce i-am dat este că, dacă geniul nu cunoaște nici moarte și numele lui scapă de noaptea uitării, pe de altă parte, Însă, pe pământ, nu e capabil
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
muritor care tânjește spre absolut. Poemul are un profund caracter liric, Însă și o structură epică, ambele țesute parcă Într-o atmosferă dramatică. Dramatismul amplifică bogăția lirismului. Epicul din poem rezultă din elementul narativ, preluat din basmul citat, din culegerea „germanului K”. În partea narativă a poemului, se exprimă reflecția filosofică. Există În poem o succesiune de scene ale structurii, momente când dialogul predomină, acest lucru dând creației caracterul dramatic, știindu-se că dramaticul implică deopotrivă și epicul și liricul.. Caracterul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
complex metaforic: floare - om - stea, prezent În orația de nuntă, În lirica orală, În genere. Întregul poem este metaforic. Dacă luăm În considerație afirmația lui Mihai Eminescu de pe fila manuscrisului 2275, conchidem că: „În descrierea unui voiaj prin Țările Române, germanul K povestește legenda luceafărului. Aceasta este povestea. Iar Înțelesul alegoric ce iam dat este că, dacă geniul nu cunoaște moarte și numele lui scapă de simpla uitare, pe de altă parte, Însă, pe pământ, nu e capabil a ferici pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
on 1999-2000 Values Survey, Siglo XXI Editores, Mexico City. Korpi, Walter, 1980, „Social Policy and Distributional Conflict in the Capitalist Democracies: A Preliminary Comparative Framework”, West European Politics, vol. 3 (1), pp. 296-316. Krisch, Henry, 1982, „Political Legitimation in the German Democratic Republic”, în T.H. Rigby, Ferenc Feher (coord.), Political Legitimation in Communist States (pp. 101-115), Macmillan Press in association with St. Anthony’s College, Oxford. Lewis, Alan, 1982, The Psychology of Taxation, Martin Robertson, Oxford. Lillbacka, Ralf, 1999, The Legitimacy
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
considerând exclusiv frecvența declarată a întâlnirilor cu prietenii, fără a diferi totuși semnificativ de Rusia, Lituania, Ungaria și Polonia. Doar unul din trei români (34%) declară că își întâlnește prietenii măcar o dată pe săptămână, față de 46% dintre cehi, 49% dintre germani, 58% dintre francezi, 62% dintre italieni, 66-67% dintre suedezi, spanioli și olandezi, 70% dintre turci sau 72% dintre englezi. Același diferențe tind să fie reproduse și în ce privește frecvența întâlnirii colegilor de serviciu sau a colegilor din asociațiile în care indivizii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în cadrul unor politici active de încurajare a migrației din partea statelor de destinație (Germania, Ungaria, Israel) și au marcat stadiul final al unor mișcări inițiate în perioada comunistă sau chiar anterior (în special în cazul Germaniei și al Israelului). Deplasările etnicilor germani către statul-națiune reprezintă partea cea mai consistentă a acestei migrații. Către Germania, în primii trei ani de după 1989 s-au înregistrat cca 140 000 de plecări (Diminescu, 2003, p. 4) dintre care 111 150 numai în 1990 (Michalon, 2003, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau fost coleg de școală care se afla în Germania. Migrația etnică permisese sau permitea încă plecări legale, cu facilități speciale de încadrare în societatea germană. Cetățeanul român își putea pune în aplicare planul de migrație recurgând la ajutorul etnicului german, migrant legal în Germania. Fiecare nou individ plecat utilizând o anumită strategie adaugă un „nod de expansiune” în rețeaua astfel creată (el este prietenul, fostul coleg de școală, cunoscutul altcuiva) și aducea propriile-i resurse de inventivitate. Cererea pentru un
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mâncare și nu încap decât 10.000, iar dacă se duc prin sate, mai contaminează și satele cu tifos exantematic. 10.000 să-i duc la Alexandrovska, iar restul pe malul Bugului sau să-i trecem chiar peste Bug. Dar germanii refuză să-i primească. Mareșal I. Antonescu: Această chestiune se tratează la Berlin. Germanii vor să-i ducă pe toți jidanii din Europa în Rusia și să-i așeze într-o anumită regiune. Dar până la execuțiune este timp. Ce facem
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
contaminează și satele cu tifos exantematic. 10.000 să-i duc la Alexandrovska, iar restul pe malul Bugului sau să-i trecem chiar peste Bug. Dar germanii refuză să-i primească. Mareșal I. Antonescu: Această chestiune se tratează la Berlin. Germanii vor să-i ducă pe toți jidanii din Europa în Rusia și să-i așeze într-o anumită regiune. Dar până la execuțiune este timp. Ce facem în acest timp cu ei? Așteptăm ce se decide la Berlin? Așteptăm o deciziune
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mult timp negată, uneori cu o vehemență demnă de o cauză mai bună. De regulă, în cazul unor asemenea excese, responsabilitatea a fost atribuită în mod invariabil fie legionarilor, fie doar unor "elemente declasate" din cadrul Armatei sau în majoritatea cazurilor germanilor, exemplul tipic în acest sens constituindu-l maniera în care a fost prezentat pogromul de la Iași (29-30 iunie 1941). Documentele de arhivă descoperite de noi și incluse în prezentul volum relevă într-o manieră indubitabilă responsabilitatea armatei române în privința tragediei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
data aceasta Germania va fi sdrobită de forțele rusești, că soarta României este pecetluită și tot regimul sovietic va triumfa. Unul din acești evrei, enumerați mai sus, într'o zi lansase svonul că Rusia nu va mai fi atacată de Germani, că concentrările nu se mai fac din cauză că aceste două mari puteri au căzut de acord și că tot Germanii au cerut Rusiei aplanarea conflictelor, de frică. Se precizează că asemenea svonuri evreii le lansează numai după ce ies dela sinagoge, unde
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
triumfa. Unul din acești evrei, enumerați mai sus, într'o zi lansase svonul că Rusia nu va mai fi atacată de Germani, că concentrările nu se mai fac din cauză că aceste două mari puteri au căzut de acord și că tot Germanii au cerut Rusiei aplanarea conflictelor, de frică. Se precizează că asemenea svonuri evreii le lansează numai după ce ies dela sinagoge, unde probabil agenții lor de propagandă le aduc la cunoștință toate aceste știri prinse prin postul de radio Londra. Din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1. Inf. BULETIN INFORMATIV din 24 Iunie 1941 ora 18 1. Dela agenți În cercurile evreiești din Bacău se afirmă că succesul trupelor germano-române în nordul Bucovinei a fost de scurtă durată. Astfel armata sovietică a respins din Cernăuți pe germani, care au fost siliți să se retragă. Înaintarea rusă ar continua și din această cauză comandamentul armatei române nu dă nici un fel de comunicat asupra mersului operațiilor. Dacă începerea ostilităților germano-rusă a provocat în primul moment consternare și dezorientare în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
atitudine ostilă față de D-l General Ion Antonescu, căci Germania nu sprijină și nici nu va sprijini niciodată pe legionarii ce nu sunt alături de Conducător. 1. Dela refugiați În ziua de 22 Iunie a.c. au sosit la Rădăuți primii răniți germani de pe front. Printre aceștia se afla și un rănit român. Rănile, la majoritatea soldaților, erau provenite din cauza minelor. Toți răniții au fost internați în spitale. DIN ORDIN ȘEFUL DE STAT MAJOR C. 4 TERIT. Colonel, S. Caracaș 147 Șeful Biroului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
au fost prinși. Doi din ei sunt doi ingineri evrei dela Calea Ferată, care anul trecut s'au repatriat în Basarabia. În spitalele din Iași sunt aproximativ 150 răniți români de pe front, iar la Spitalul Notre Dames sunt 14 yperitați germani. La unele fabrici evreiești lucrătorii evrei ar fi arborat steagul roșu, iar populația evreiască a simpatizat cu acțiunea comunistă aplaudând. Poliția a luat măsuri de arestarea acestor indivizi. Îndată ce primim rapoarte detaliate, vom raporta imediat întreaga desfășurare și pagubele înregistrate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
contra acestor fel de indivizi. Toți cetățenii, atât de la orașe cât și de la sate, sunt profund indignați de această stare de lucruri. Ucrainienii iredentiști speculează aceste chestiuni și spun sătenilor că românii nu pot face nimic în Basarabia fără voia germanilor și că românii vor trebui să plece, deoarece Germania a luat sub protecția sa Statul Ucrainean din care va face parte Județul Hotin și Nordul Bucovinei. Credem că este absolut necesar să se înființeze un lagăr în care să fie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]