13,682 matches
-
Makalu au avut loc de abia în anul 1970. Prima ascensiune românească a vârfului Makalu a fost facută pe 12 mai 2008 de catre Alex Găvan, trecându-și astfel în palmares al treilea vârf de peste opt mii de metri. Clima este montană foarte aspră. Temperatura medie din octombrie până în decembrie, la altitudini de peste 4000 de metri este -10 °C.
Makalu () [Corola-website/Science/306458_a_307787]
-
sunt o grupă montană a Munților Apuseni, aparținând lanțului muntos al Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf este Dâmbău (1.369 m). Munții sunt dispuși între Valea Ampoiului la sud și la nord Valea Racilor sau Turenilor, nordul lor fiind dispus în județul Cluj
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
in prezent. În ciuda faptului că au înălțimi sub 1.400 m, ci apar destul de impunători, mai ales când sunt priviți din Culoarul Mureșului, de unde-și dezvăluie un profil crenelat, cu acel aer de atrăgătoare sălbăticie. Munții Trăscăului reprezintă o unitate montană care compensează lipsa urmelor glaciare, a piscurilor semețe, cu alte valențe — cu nimic mai prejos ca importanță — dintre care am aminti microrelieful periglaciar, bine reprezentat aici. Atracția turistică pe care o exercită acest masiv constă, poate, tocmai din neașteptata lor
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
metamorfice — se face într-o armonie peisagistică desăvârsita. Călătorul ajuns în împărăția de culmi, de creste sau platouri, întrerupte neașteptat de văi prăpăstioase, întâlnește, la tot pasul, priveliști de o frumusețe aparte. În timp ce în nordul și in sudul acestei uriități montane așezările apar doar pe văi și în cadrul depresiunilor, in partea centrală a Munților Trăscăului satele și cătunele urcă până sus pe coama lor, risipindu-se pe crestele munților. Natura a înzestrat spațiul carpatic al Trăscăului cu numeroase locuri interesante nu
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
Huda lui Papară, Poarta Zmeilor, Bisericuța, Liliecilor, marea dolină Vânătara, o serie de defilee ca cele ale Arieșului, Iarei, Hășdatelor etc., pentru a nu aminti decât câteva dintre ele. Existența unei rețele optime de drumuri — situate fie la periferia perimetrului montan al Trăscăului, fie direcționate spre inima acestuia, unele dintre ele reușind să-l traverseze — la care se adaugă un adevărat păienjeniș de poteci facilitează accesul spre cele mai îndepărtate și izolate puncte de interes turistic. Noi drumuri în curs de
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
Orașul Așgabat este situat într-o oază, la poalele munților Kopetdag, între Deșertul Karakum și zona munților Kopetdag, la 250 de kilometri de al doilea cel mai mare oraș din Iran, Mashhad. Orașul Așgabat este situat pe coordonatele geografice: Lanțul montan Kopetdag se află la circa 25 de kilometri spre sud, iar limita nordică a orașului atinge deșertul Kara-Kum. De aceea, Așgabat are un climat arid cu veri calde și uscate și ierni blânde și scurte. Temperaturile verii pot ușor atinge
Așgabat () [Corola-website/Science/305834_a_307163]
-
cursul superior și seaca în cel inferior, unde debușează în mlaștini și sărături. Lacurile sărate mari punctează zone joase ale unora în depresiunile interne, cum sunt: Lacul Namek, Nahtegan, Task. Vegetația este dominată de stepe uscate, formațiuni deșertice și xerofile montane. Pădurile sunt prezente doar pe unii versanți exteriori ai munților (Elbrus, Kopet Dag, Suleiman). În deserturile argiloase, cele mai frecvente sunt pelicanul și saxul. Fauna este adaptată condițiilor locale de mediu. Elemente tropicale: tigrul, leopardul, antilopa, șacalul, gazela, mangusta, reptile
Geografia Iranului () [Corola-website/Science/305979_a_307308]
-
Năstase (17 ianuarie 2002 - 19 iunie 2003). După desființarea ministerului în urma restructurării guvernului, a devenit secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului (2003-2004). În calitate de ministru al mediului, Lificiu s-a opus proiectului mineritului cu cianuri de la Roșia Montană. Ulterior a declarat: Nu m-am lăsat influențat și n-am plecat niciodată urechea la șoaptele lui Frank Timiș! Îmi amintesc că l-am cunoscut când a venit la minister în audiență. Ținându-mi calea pe hol, s-a aplecat
Petru Lificiu () [Corola-website/Science/305284_a_306613]
-
statului face că acesta să prezinte patru zone distincte ecologic, geografic, geofizic și geomorfologic, zona Sierra Madre Occidental, Sierras y Valles paralelos, deșertul sonoran și zona costala a Golfului California. Dintre acestea, zona "deșertului Sonoră", respectiv zona muntoasă a lanțului montan "Sierra Madre Occidental" acoperă majoritatea suprafeței statului. Râul Colorado, care izvorește din statul american Colorado străbate extremitatea să nord-vestică, după care se varsă în "Golful California". Climatul este uscat și atinge temperaturi extreme. <br>
Sonora () [Corola-website/Science/305296_a_306625]
-
Banat); lucrarea a trecut pe plan secund calitățile de peisagist și portretist ale pictorului. O carieră artistică fără mari suișuri și coborâșuri demonstrează și activitatea pictorului Ion Isac. Peisagist prin excelență, el a fost rapsodul zonelor natale (Casă din Ciclova Montană, Case la Domașnea, Vedere spre Ciclova, Căpițe de fân etc.). Exceptând câteva lagune de mici dimensiuni (Veneția) și marine reușite, realizate în zona porturilor române (Mișcare în port) se prezenta cu mai puțin noroc în peisajele surprinse pe riviera italiană
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
Câmpeni, dar acesta nu a apărut nici aici. Prietenii lui Iancu au spus că e bolnav, ca să îl scuze în fața guvernatorului, iar seara au încercat să îl convingă pe Avram să se întâlnească cu împăratul a doua zi, la Roșia Montană. Abia acum a declarat Iancu că nu are de gând să se întâlnească cu Franz Josef. Povestea cum că Iancu ar fi mers seara la împărat și că ar fi iscat scandal, fiind alungat de santinele, e falsă, și nu
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
cu funeralii naționale la [[13 septembrie]] în [[Panteonul Moților]] de la [[Țebea, Hunedoara|Țebea]], jud. Hunedoara, lângă "[[Gorunul lui Horea]]". La slujba de înmormântare au slujit 36 preoți, în frunte cu protopopii Mihălțanu (ortodox) din [[Brad]] și Balint (unit) din [[Roșia Montană, Alba|Roșia Montană]]. În fruntea convoiului funerar pășeau foștii comandanți militari ai românilor, care se mai aflau în viață: Simion Balint, Axente Sever, Mihai Andreica, Nicolae Corcheș și Clemente Aiudeanu. Pentru a anunța moartea sa, clopotele au tras în munți
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
la [[13 septembrie]] în [[Panteonul Moților]] de la [[Țebea, Hunedoara|Țebea]], jud. Hunedoara, lângă "[[Gorunul lui Horea]]". La slujba de înmormântare au slujit 36 preoți, în frunte cu protopopii Mihălțanu (ortodox) din [[Brad]] și Balint (unit) din [[Roșia Montană, Alba|Roșia Montană]]. În fruntea convoiului funerar pășeau foștii comandanți militari ai românilor, care se mai aflau în viață: Simion Balint, Axente Sever, Mihai Andreica, Nicolae Corcheș și Clemente Aiudeanu. Pentru a anunța moartea sa, clopotele au tras în munți timp de trei
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
Început în 1957 și terminat în 1965, Tunelul Mont Blanc, cu o lungime de leagă cele două orașe și constituie una din cele mai importante rute de transport transalpin. În Masivul Mont Blanc sunt foarte populare alpinismul, schiul și turismul montan. Prima escaladare a vârfului Mont Blanc a fost făcută pe 8 August 1786, de către Jacques Balmat și Michel Paccard; prima femeie care a atins vârful a fost Marie Paradis în 1808. Prima ascensiune atestată a vârfului Mont Blanc, realizată de
Mont Blanc () [Corola-website/Science/301499_a_302828]
-
sub forma unui vast amfiteatru cu deschiderea către nord, spre lunca largă a Oltului și Podișul Hârtibaciului. Relieful colinar format din dealurile submontane perșano-făgărășene, cu altitudini cuprinse între 500 și 800 m și adânc fragmentat de acțiunea freatică a râurilor montane, sugerează o anfiladă de contraforturi naturale, care dispar treptat la nord-est de Valea Veneției. Această unitate se află în legătură cu alte câteva subunități distincte de relief, compuse, de la est spre vest, din dealurile Perșanilor, central-făgăreșene, Măgurei și Blidăriei. Acest sistem este
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
păstrate până în prezent datează din secolul al XIV-lea, probabil pe locul fortificației din lemn ridicate de Cavalerii Teutoni la începutul sec. al XIII-lea. controla prin poziția sa strategică accesul în Transilvania dinspre Valea Râșnoavei. Dată fiind importanța trecătorilor montane spre teritoriile sud-carpatice, drumul Branului a fost supravegheat militar și după alungarea cavalerilor teutoni, regalitatea maghiară încredințând fortificația de la Râșnov cavalerilor ordinului Sfintei Cruci. Aceștia au fost subordonați fie comitelui secuilor, fie voievodului Transilvaniei. Până la mutarea vămii de la Rucăr la
Cetatea Râșnov () [Corola-website/Science/313040_a_314369]
-
tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și habitat cu Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, reptile, amfibieni, pești
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
minoris); Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și habitat cu Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, reptile, amfibieni, pești, păsări); dintre care unele
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
bogate în specii pe substraturi silicioase; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și habitat cu Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, reptile, amfibieni, pești, păsări); dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE" (anexa I-a
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
officinalis"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și habitat cu Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, reptile, amfibieni, pești, păsări); dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
21 mai 1992 (anexa I-a)); printre care: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), moșișoare ("Liparis loeselii"), clopțelul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), orhideea piramidă ("Anacamptis pyramidalis"), orhideea fantomă ("Epipogium aphyllum"), angelică ("Angelica archangelica"), arnică ("Arnica montana"), breabăn ("Cardamine glanduligera"), dioc ("Centaurea phrygia"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), căpșuniță roșie ("Cephalanthera rubra"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), pălămidă ("Cirsium decussatum"), crăpușnic ("Cirsium furiens"), orhidee (cu specii de: "Coeloglossum viride, Dactylorhiza cordigera, Dactylorhiza incarnata, Epipactis purpurata, Gymnadenia conopsea, Gymnadenia odoratissima
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
Cea mai mare parte a comitatului a fost parte a fostului Comitat Pah-Ute, care a aparținut Teritoriului Arizona înainte ca Nevada să devivă stat al Uniunii. Comitatul a fost denumit după William Andrews Clark, un magnat al cuprului din statul Montana și apoi un senator al Senatului Statelor Unite ale Americii. Clark a fost un element esențial al construcției căii ferate cunoscută sub numele care unea orașele Los Angeles din California cu Salt Lake City din Utah. Linia ferată, trecând prin comitatul Clark, a
Comitatul Clark, Nevada () [Corola-website/Science/313184_a_314513]
-
până în decembrie, când el este acoperit complet cu păr. Puii devin independenți abia în vara anului următor. Vombații trăiesc în păduri, savane și stepe și, în general, în ținuturile înierbate din zonele de joasă altitudine (câmpii) și cele deluroase și montane. Sunt răspândiți în sud-estul Australiei, Tasmania și Insula Flinders din strâmtoarea Bass. Numărul vombaților în ultimii ani a scăzut foarte mult din cauza stârpirii lor directe de către om. Pentru că produceau pagube în recolte, omul i-a distrus; apoi mulți vombați au
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
vârfurile "Căprăreasa" și "Caprifoiul" se văd: culmea teșita de origine calcaroasa a "Brădișorului", casele răzlețe ale cătunelor sau satelor Grohotele, Cornățel, Serbaia, Porcurea și Tarnița, coloanele poliedrice de bazalt ale Detunatelor, Dealu Mare, peste care trece șoseaua Zlatna - Abrud, Roșia Montană, Abrudul, Câmpeniul, chiar cetatea Devei spre sud și culmile Masivului Retezat.
Muntele Vulcan (arie protejată) () [Corola-website/Science/314550_a_315879]