15,863 matches
-
pas înainte către mântuire, către victorie. O suferință nu-l va descuraja pe legionar, ci îi va oțeli, îi va căli sufletul. Cei ce-am suferit și cei care vor mai suferi, vor fi adevărați eroi ai luptei legionare. Binecuvântarea Patriei se va întinde asupra lor și asupra familiei lor.” (Corneliu Zelea Codreanu, Cărticica Șefului de Cuib, punctul 55) JURĂMÂNTUL CADRELOR LEGIONARE Iubiți camarazi, „Ori de câte ori am fost în fața unei jertfe legionare, mi-am spus: ce îngrozitor ar fi ca pe sfânta
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de apărare al Sarmisegetuzei care apoi a căzut definitiv.” Ion Moța, Corneliu Georgescu Ce spune istoria despre lupta lui Decebal (Istoria Românilor de Floru, pag. 38-39)? „Disperarea și furia, ura și cruzimea dacilor, se unea cu vitejia care apăra pământul patriei și nu-i lăsa cuceritorului decât grămadă de cenușă și de ruine. Pe columna lui Traian se văd femei dace cum chinuiesc prizonierii romani. Pe unii îi țin legați de mâini și de picioare, goi, și-i ard cu facle
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Corneliu Zelea Codreanu după care i-a încredimțat acestuia săcușorul cu țărână. După aceea Corneliu Zelea Codreanu a luat legământul lui Ion Moța și celorlalți. Acest legământ a constat din cinci întrebări și răspunsuri, anume: 1. Înțelegi că pentru dreptatea patriei primejduite să înfrângi toate dorințele și interesele personale? Răspunsul: Da! 2. Recunoscând că stăpânirea jidanilor asupra noastră ne aduce pieirea sufletească și națională, te legi frate cu noi și să lupți pentru apărarea, curățirea și dezrobirea pământului strămoșesc? Răspuns: Da
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fost prezidată de către cel mai bătrân dintre legionarii prezenți, d-l Cristache Solomon de la Focșani. Consfătuirea a ținut până la ora 6,30 după care s-a dat citire următorului comunicat: 1. Legiunea afirmă că mai presus de interesele personale stă Patria cu toate nevoile ei. 2. În slujba acestei Patrii încălcate de străini, toți copiii pământului românesc trebuie să alerge cu sufletul și cu brațul lor. 3. Legiunea se îndreaptă către tot cel ce se simte soldat, chemându-l sub drapelul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
d-l Cristache Solomon de la Focșani. Consfătuirea a ținut până la ora 6,30 după care s-a dat citire următorului comunicat: 1. Legiunea afirmă că mai presus de interesele personale stă Patria cu toate nevoile ei. 2. În slujba acestei Patrii încălcate de străini, toți copiii pământului românesc trebuie să alerge cu sufletul și cu brațul lor. 3. Legiunea se îndreaptă către tot cel ce se simte soldat, chemându-l sub drapelul ei întru apărarea pământului strămoșesc. 4. România a românilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mugesc. Oligarhia și anarhia comunistă a fost înlocuită cu cea parlamentară și a rămas mai presus de lege. Nici o confruntare cu alte păreri. Nici un interes pentru frații noștri lăsați în stăpânire străină, care zi de zi își pierd continuitatea cu patria mamă. Vezi ungurii, inclusiv cei de la Budapesta, care pentru toate sărbătorile lor șiau mutat sediul în România, hăulind și voind descompunerea Statului Român Național. Parlamentul a fost transformat într-o instituție antisocială, în vechea mare adunare de altădată în care
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
grele bătălii pe care le-au purtat ostașii crucii cu lupii beznelor, lipsiți de lumina cerului, rătăcitori în noapte ca într-o afundă pădure fără cărări, turmentați de noi cuceriri pământești. Câte crime înfiorătoare, câte răni fără leac au adus Patriei și Neamului, ucigându-i pe legionari și veșnic osândindu-i, politicienii de ieri, carliștii, antonescienii apoi comuniștii, fiare cu ochi întunecați de ură, azi o lume moartă, nedorită, rămasă undeva departe, întrun afund de ocean îmbăiat în sânge și crime
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
noastră pentru Hristos și Neam. Noi nu am făcut niciun compromis nici cu Moscova, nici cu Berlinul, nici cu stalinismul, nici cu hitlerismul, nu am colaborat cu ei. Noi am servit cauza neamului nostru și nu am îngenunchiat nimănui independența patriei noastre. Întorceți-vă, deci, la adevăr, cei atrofiați cu mintea și renunțați la atitudinea retrogradă și ucigașe, și renunțați la războiul de exterminare a legionarilor. Întorceți-vă la demnitatea de altădată a părinților noștri creștini sărmani. Oare nu mai dispuneți de niciun
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ar trebui să numesc astfel discursul către tineret al Patriarhului Miron Cristea în care acesta condamnă în cuvinte grele Mișcarea Legionară a tineretului. Biserica ortodoxă ia atitudine fățiș ostilă tinerimii românești. E dureros, e extrem de dureros!... Să lupți pentru Biserica Patriei tale la marginea lumii creștine. Focul care arde bisericile de alături își întinde para până la noi. Luptăm, jertfim, cădem, ne țâșnește sângele din piepturi să ne apărăm bisericile... și Biserica ne condamnă ca periculoși ai Neamului, ca rătăciți, ca străini
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
legionarii lui Iisus”(Cântecul eroilor MoțaMarin). Doamne învrednicește! TERORISM ȘI CRIMĂ Până unde? Până când? Legionarii nu au cultivat și nu au practicat terorismul și crima politică. Arma noastră a fost ruga, lupta și martiriul. „Camarazi, noi slujim lui Dumnezeu și patriei. După legile lui Dumnezeu, care nu pot fi nici răstălmăcite, nici modificate, viața nu-i a noastră și răzbunarea nu-i act creștinesc. De aceea, orice picătură de sânge, din orice motiv și-n orice împrejurare am vărsa-o, fapta
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Dar înțelegi că sunt necesare, sunt de neînlăturat. Când viața unui popor este amenințată, când se cutează asupra credinței, moralei, civilizației, când Dumnezeu e lovit și huiduit, națiunea îi pusă în stare de legitimă apărare, nu omori, ci lupți pentru Patrie, pentru credință, pentru Dumnezeu.” (Neculai Totu, Însemnări de pe front). În câteva cazuri, am fost puși în situația grea și nedorită de a ne apăra cu sabia. Altfel nu am mai fi existat. Ne-am apărat cu sabia, conștienți că săvârșim
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
părăsească câmpul de bătălie. El reprezintă neamul și istoria lui și are o misiune încredințată lui de Dumnezeu. El s-a angajat liber, voluntar și nelimitat în această luptă de a sluji Neamului și lui Hristos. El veghează la destinul Patriei scrutând orizontul pentru ziua de mâine. El apără linia de viață a neamului și strălucirea lui în marea familie a popoarelor lumii dar nu oricum, prin terorism și crimă. După tragedia prin care am trecut până și după 23 august
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
legionarii au îndurat monstruozități unice. Am dat morți fără de număr, am dat valori spirituale și culturale, am fost surghiuniți în propria țară, am fost alungati și exilați pe pământuri străine. Unora le-a fost dat să moară acolo cu istoria Patriei în inimă și în suflet, cu Crucea lui Hristos la piept. Orice om lucid la minte și de bunăcredință de se va învrednici să citească cartea Căpitanului, Pentru legionari, Cărticica Șefului de Cuib, Circulare și Însemnări de la Jilava, va cunoaște
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Domnilor Miniștri, Fără ostentație și cu tot respectul, supunem atenției și în mod deosebit conștiinței dumneavoastră de români, probele și mărturiile din acest dosar, cerând să faceți dreptate legionarilor și morților acestora. În numele celor care-și cer dreptate, Partidul „Pentru Patrie” Președinte Dr. ing. Constantin Iulian Document 11.24 extras din dosar pag. 370 Petru C. BACIU, supraviețuitor al prigoanei couminste declară: „Fratele de Cruce ION BULIMAN, din grupul F.D.C. 47 Bacău, arestat în ziua de 15 mai 1948, este bătut
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
care tot străinul poate cumpăra nelimitat pământ românesc și slujesc pe străin, în loc să slujească pe cei care i-au ales, mințindu-ne cu slogane perfide, împingându ne în mlaștina pieirii. Moartea unui neam începe cu deposedarea de pământ, care înseamnă Patrie. Mintea celor care ne conduc azi e puțină, și o folosesc, cât o au, pentru jefuire și distrugere a tot ce a mai rămas din vechiul nostru patrimoniu național. Comunismul a distrus și dărâmat tot ceea ce a fost național, creștin
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
patimă, de sunt așa corecți? Treptat mi s-au lămurit și celelalte nebuloase. Legionarii nu au fost niște criminali. Iată ce le spunea Corneliu Zelea Codreanu despre violență și orice fel de ripostă necreștină: „Camarazi, noi slujim lui Dumnezeu și patriei. După legile lui Dumnezeu, care nu pot fi răstălmăcite, nici modificate, viața nu-i a noastră și răzbunarea nu-i act creștinesc. De aceea, orice picătură de sânge, din orice motiv și în orice împrejurare am vărsa-o, fapta noastră
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
puteau inventaria în SUA peste 1000 de programe diferite pentru dezvoltarea creativității. După anul 1960 creatologia va trece granițele SUA, instalându-se în toate țările civilizate ale globului. Franța a avut, la început, o atitudine generală de expectativă. Ea este patria inventicii disciplină care studiază sistematic procesul elaborării invenției și condițiile stimulării realizării de invenții. În anul 1970 apare lucrarea ”L'INVENTIQUE Nouvelles méthodes de créativité ” a autorilor Kaufmann A., Fustier Michel și Drevet A., care preia o parte din metodele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
6; Aurel C. Popovici, Idei anarhice, „Sămănătorul”, 1908, 19; Octavian Goga, Adevărul, LU, 1908, 11-12; Ibrăileanu, Opere, IV, 123-125; C. Sp. Hasnaș, „Trei luni pe câmpul de război”, FLR, 1915, 42; Petronius [Al. Ciura], „Trei luni pe câmpul de război”, „Patria”, 1919, 62; A. P. Bănuț, Cum a răsărit „Luceafărul”, „Patria”, 1934, 20; Radu Brateș, „Amintiri de la «Luceafărul»”, GR, 1936, 12; Adrian Maniu, „Amintiri de la «Luceafărul»”, U, 1936, 285; Virgil Carianopol, „Amintiri de la «Luceafărul»”, DEP, 1936, 2 722; Teodor Murășanu, Doi memorialiști
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
Octavian Goga, Adevărul, LU, 1908, 11-12; Ibrăileanu, Opere, IV, 123-125; C. Sp. Hasnaș, „Trei luni pe câmpul de război”, FLR, 1915, 42; Petronius [Al. Ciura], „Trei luni pe câmpul de război”, „Patria”, 1919, 62; A. P. Bănuț, Cum a răsărit „Luceafărul”, „Patria”, 1934, 20; Radu Brateș, „Amintiri de la «Luceafărul»”, GR, 1936, 12; Adrian Maniu, „Amintiri de la «Luceafărul»”, U, 1936, 285; Virgil Carianopol, „Amintiri de la «Luceafărul»”, DEP, 1936, 2 722; Teodor Murășanu, Doi memorialiști: Oct. C. Tăslăuanu și A. P. Bănuț, PLI, 1939, 6
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
Cernăuți, absolvind în 1940. În 1942 termină cursurile Școlii de Ofițeri de Infanterie de la București. Va lupta pe frontul de Vest, în calitate de comandant de companie. După 1944 lucrează ca redactor în presa militară, fiind, între altele, corespondent special la „Apărarea patriei” și redactor-șef la „Viața militară”. A făcut parte, un timp, din Consiliul Uniunii Scriitorilor. Primele versuri îi apar în „Freamătul literar” (1935), iar producția lirică de început o strânge în placheta Tăceri pentru apă vie, ieșită de sub tipar în
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
aduce împreună lirica începuturilor și versificările activiste, angajate, în felul lui Mihai Beniuc. Cartea surprinde prin structură, fiind organizată în cicluri care poartă ca titluri indicații muzicale (Andante, Allegretto). Invocate ambițios în prefață, temele ar fi „permanențele trăirii omenești: dragostea, patria, locurile natale, războiul, bucuria, moartea”. Sugestii romantice, simboliste, moderniste, folclorice etc. dau un caracter eclectic acestei producții în care autorul cultivă nu o dată locuri comune, dar având orgoliul unui deschizător de drumuri. Totul e văzut la modul animist, alegorizant, antropomorfic
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
purtând amprenta comandamentelor comuniste. Un suflu liric autentic se simte, totuși, în Jurnal de front, care pornește de la experiența trăită în timpul celui de-al doilea război mondial. Ca romancier, T. evocă mai ales realitatea frontului, viața militară, confruntările cu „dușmanii patriei”, care transformă orice orfan în erou (Băiatul și luna, 1965). Personajele sunt liniare, lipsite de viață, maniheist pozitive sau negative, iar comportamentul lor trebuie să justifice această demarcație rigidă. Romanul Împlinire (1966), structurat în trei volume: Fata din inima țării
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
desființarea moșiilor. Dramaturgia lui T. pleacă de la aceleași realități ca și romanele, iar lipsa de vitalitate a pieselor se explică prin prezența aceluiași schematism în construcția personajelor și în previzibilitatea deznodământului: binele învinge răul, eroismul luptătorilor marchează victoria asupra dușmanilor patriei sau a celor ostili ideologiei de partid. Scrierile Când zâmbesc scriitorii și artiștii (I-II, 1967-1970), Nimeni n-a murit de râs (1978) ș.a. sunt agreabile la lectură și selectează episoade comice din viața unor actori, regizori, scriitori: Mihail Sadoveanu
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
București, 1967; Când zâmbesc scriitorii și artiștii, vol. I, București, 1967, vol. II: Întoarcerea argonauților, București, 1970; Interludiu, București, 1967; Insula liniștită, București, 1968; Vox maris, București, 1968; Enigmatica Solveig, București, 1969; Plecat-am nouă din Vaslui, București, 1969; Pro patria, București, 1970; Balada comunistului fără nume, București, 1971; Cântarea cântărilor mele, București, 1971; Hai să râdem împreună, București, 1971; Misiunile căpitanului Dan, București, 1972; Prefață la inima mea, pref. Florin Mihăilescu, București, 1972; Secretul documentului „X”, București, 1972; Veghe pentru
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
fără nume, București, 1971; Cântarea cântărilor mele, București, 1971; Hai să râdem împreună, București, 1971; Misiunile căpitanului Dan, București, 1972; Prefață la inima mea, pref. Florin Mihăilescu, București, 1972; Secretul documentului „X”, București, 1972; Veghe pentru toate ceasurile, București, 1972; Patriei, cântările mele, îngr. și pref. Aurel Martin, București, 1974; Nimeni n-a murit de râs, îngr. Ștefania Tăutu, Iași, 1978; Iubirea mea, pământul românesc, îngr. Elena Grozea, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1979; Cornul de aur, îngr. și pref. Niculae
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]