19,447 matches
-
o imagine (...), imaginile seamănă senzațiilor, deși sunt lipsite de materie"82. În acest sens, obiectul imaginii este perceput cu ajutorul organelor de simț și rămâne la nivelul acestora, fără a depinde de prezența obiectelor sensibile, de realul lucrurilor, fiecare organ de simț putând avea o reprezentare a sensibilului și în absența materiei. La rândul ei, imaginea este legată de imaginație 83, în sensul în care cea de-a doua este considerată a fi facultatea prin care se produce o anumită imagine, fiind
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nu există fără a fi percepută, tot așa, nu se poate vorbi despre obiecte în afara procesului perceptiv. Disputând cu John Locke problema generalizării obiectelor și implicit a calității secundare și primare, Berkeley denunță disocierea dintre realitate și mesaj la nivelul simțurilor, întrucât consideră că toate calitățile sunt relative la subiect, "a cărui percepție este în mod spontan ideație: ideea este lucrul perceput în spirit. Separată de imaginea interioară, întotdeauna particulară (...), ideea nu mai este decât un cuvânt, numele care constituie o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
decât un cuvânt, numele care constituie o generalitate abstractă"89. Motivul pentru care filosoful englez respinge excesiva generalizare a conceptelor este legat de faptul că el consideră că natura reală a lucrurilor stă în expresia sensibilă, susținând că, în absența simțurilor, individul nu ar putea să gândească, iar cunoașterea i-ar rămâne inaccesibilă 90. Problema imaginii care derivă din experiențele anterioare este amplu dezbătută de Edmund Husserl care o abordează din perspectiva necesității experienței naturale de a se transforma în experiență
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
bine cunoscute față de noi obiectele cele mai apropiate de sensibilitate, iar prin obiectele absolut anterioare și mai bine cunoscute în ordinea naturii acele care sunt mai îndepărtate de simțire. Tocmai cele mai universale cauze sunt și cele mai îndepărtate de simțuri, pe când cauzele particulare sunt cele mai apropiate de simțuri, și astfel ele sunt opuse unele altora"224. De fapt, așa cum individualul are în esența lui generalul, așa și imaginea are în esența ei arhetipul, ca substanță primă care desemnează subiectul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sensibilitate, iar prin obiectele absolut anterioare și mai bine cunoscute în ordinea naturii acele care sunt mai îndepărtate de simțire. Tocmai cele mai universale cauze sunt și cele mai îndepărtate de simțuri, pe când cauzele particulare sunt cele mai apropiate de simțuri, și astfel ele sunt opuse unele altora"224. De fapt, așa cum individualul are în esența lui generalul, așa și imaginea are în esența ei arhetipul, ca substanță primă care desemnează subiectul ce urmează să dobândească atributele prin procesul de cunoaștere
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
evitând termenul timp primordial, tocmai pentru a sublinia capacitatea producțiilor mitice și a manifestărilor magice de a se transforma în funcție de condițiile istorice și de nevoile sociale. Autorii explică mitul făcând apel la psihologie, considerând că la baza creațiilor mitice stă simțul psihologic comun 271, prin capacitățile sale de intuiție mitul apropiindu-se de gândirea reflexivă. Gabriel Segre 272 valorifică studiile lui R. Barthes și ale lui E. Morin pentru a sublinia faptul că este foarte greu, dacă nu imposibil, să se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a acestor calități sau o reprezentare a lor"386. Deși perspectiva lui Leerssen este tributară literaturii comparate, autorul discută despre fenomene care exced spațiul acestei discipline, punctând faptul că există stereotipuri și convenții care evocă idei general acceptate, intrate în simțul comun 387. După aceeași logică putem considera că este structurată identitatea, alteritatea și reprezentările stereotipale despre acestea, care conduc către adevărate structuri care predefinesc procesul auto-imaginii și a imaginii celuilalt. Dacă se pune problema unor elemente moștenite, acestea sunt legate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
privi sclavii care era în acord cu continuarea sclaviei"533. Din acest punct de vedere, în opinia lui Lippmann, Aristotel folosește stereotipul perfect care precede utilizarea rațiunii, fiind o formă de percepție care impune un anumit caracter datelor primite de la simțuri înainte ca acestea să ajungă la rațiune 534. Allport separă stereotipul de categorie și datorită felului cum privește procesul categorizării, despre care afirmă că susține gândirea umană, fiind fundamentul pentru orice prejudecată. Deși într-un studiu despre atitudini Allport lega
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Această ființă învață să vadă cu mintea vaste porțiuni ale lumii pe care nu le-ar putea niciodată vedea, atinge, mirosi, auzi sau ține minte. Treptat, își construiește în mintea sa o imagine demnă de încredere a lumii care scapă simțurilor sale"539. Mai mult decât atât, deși societatea contemporană oferă numeroase mijloace de accesare a informației și de înțelegere și cunoaștere a realității, individul pare să se piardă în cadrul acestei procesări, apelând la generalizări abuzive, selectând acele informații care se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre exterioritate, traducere de Marius Lazurca, Iași, Editura Polirom, 1999. Lévi-Strauss, Claude, Structural Antropology, New York, Basic Books, 1963. Lévi-Strauss, Claude, The elementary structures of kinship, Boston, Beacon Press, 1969. Lindstrom, Martin, Branduri senzoriale. Construiți branduri puternice folosind toate cele 5 simțuri, traducere de Mihaela Sofonea, București, Editura Publica, 2005. Lindzey, G., Aronson, E. (eds.), Handbook of social psychology (vol. I), New York, Random House, 1985. Linville, Patricia W., The complexity-extremity effect and age-based stereotyping în "Journal of Personality and Social Psychology", 1982
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
From Image to Experience, în Lynn R. Kahle, Chung-Hyun Kim, Creating Images and the Psychology of Marketing Communication, Mahwah, New Jersey, Lawrence Elbarum Associates Publishers, 2006, p. 79. 26 Martin Lindstrom, Branduri senzoriale. Construiți branduri puternice folosind toate cele 5 simțuri, traducere de Mihaela Sofonea, București, Editura Publica, 2005, p. 24. 27 Giovanni Sartori, Homo Videns. Imbecilizarea prin televiziune și post-gândirea, traducere de Mihai Elin, București, Editura Humanitas, 2006, p. 12. 28 Ibidem, p. 34. 29 Ibidem, p. 46. 30 Ibidem
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
obiectelor proprii este întotdeauna adevărată și este prezentă la toate viețuitoarele, pe când gândirea poate fi și falsă și nu există la viețuitoarele lipsite de rațiune. Dar imaginația diferă și de simțire, și de gândire, deși ea nu se naște în lipsa simțurilor, iar fără ea nu există înțelegere (...) Ea înseamnă a crea ceva dinaintea ochilor, asemeni celor care își rânduiesc în minte și își produc reprezentări în cadrul actelor menmonice." (Aristotel, op.cit., III, 3, 427a 29 b23. 84 Ibidem, III, 3, 427b 24
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
corelate inseparabile. Pentru el lumea este sens: ea este în mod esențial expresia activității lui Dumnezeu, care îi conferă semnificație. Natura are o limbă pe care Dumnezeu o vorbește cu noi, și al cărei vocabular elementar poate fi înțeles de simțurile noastre; dimpotrivă, abstracțiunile ne îndepărtează de natură. Dacă nu le înțelegem ca ceea ce sunt ele în realitate, atunci ele au un efect derealizant. Astfel, ceea ce ne propune Berkeley este o hermeneutică." (Ibidem, p. 57). 91 "De la Locke încoace, și încă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de Vlad Cucu-Oancea, București, Editura comunicare.ro, 2004. 153 Manfred Beller, Perception, image, imagology, în Manfred Beller, Joep Leerssen, op. cit., p. 4. 154 "Operele literare demonstrează fără echivoc modul în care caracterizările naționale sunt rezultatul unor influențe dispersate la nivelul simțului comun, mai degrabă decât observații empirice sau aprecieri ale stărilor de fapt. Din acest punct de vedere, sursele pe baza cărora are loc studiul imagologic sunt subiective și schematizate retoric. Tocmai această subiectivitate și natura lor schematică și retorică nu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Fii sigur! Când jalea și dorul... te copleșesc... Domnul... care e bun și drept, te va ierta... (Ochii viperei) Cunoscând toate fațetele vieții, poetul ne-ajută Vă-nțelegem că suferința nu ar trebui să ne transforme și să ne mutileze simțurile: „De ce, o, Doamne, zorii noi îmi par străini, Născuți din întuneric mincinos?...” (întrebare naivă) Lecturând volumul Cântecul lebedei (Editura gunimea, Iași, 2011), cu certitudine putem afirma că poetul Dumitru Vacariu are forța și inteligența de a se detașa de fiorul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Iubesc / eterna primăvară / din voi...” II. Istorie literară Capcanele istoriei „Ce greu este să te mântui în ființă!” (Emil Cioran) Istoria este precum o torță, menită să lumineze trecutul. E nevoie însă de cercetare minuțioasă a documentelor, de abilitate, de simț practic, pentru ca informațiile culese, prin comparație, să fie astfel filtrate, pentru a nu fi înlănțuit în labirintul subiectivității. Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930-1950 este un studiu complex, nu doar pentru că se apelează la 130 de personaje, nu pentru că
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
p. 67) Interesantă rămâne și-o altă temă, frica. (p. 92) Dar pentru a o percepe, în context istoric, firește, vom apela (conchizând) la judecata unui filosof: “Dacă frica ne ajută să ne definim sentimentul spațiului, moartea ne dă adevăratul simț al dimensiunii noastre temporale...” 10 și-n acest sens, invitația de a lectura Capcanele istoriei unei perioade atât de complexe și atât de complicate, este generoasă și imperioasă. Ion D. Sîrbu - un „atlet al lucidității” în eventualitatea creării unui Muzeu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ale universului, „tainele Marii 5ăspântii” (gocul de smarald), devenind, astfel, un căOător „în 167 lumea cu patru dimensiuni” .8 Creația sa ficțională se impune a fi lecturată în „relație directă” cu textele filosofice ale sale, înnobilată fiind de un subtil simț al poeticului: „Raza de foc ce-și are-n ochii mei izvor / Atins-a a ta grațioasă umbră. / Spre inima-mi s-alergi grăbit cu dor, / Tu, cel în care viața mea s-adumbră... ” (gocul de smarald) <notelist> 1. Ioan Petru
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
buni au dovedit inteligență matematică și spațială. Elevii care au dezvoltat acest tip de inteligență sunt adeseori etichetați ca având deficiențe de atenție. V.2.5. Inteligența kinestezică implică gândirea În mișcări și folosirea corpul În moduri abile și complicate, simțul coordonării În mișcări ale Întregului corp și ale mâinilor, În manipularea obiectelor. O au dansatorii, sculptorii, sportivii și pot fi abilități motorii de finețe sau ample. Actoria este mai mult kinestezică și mai puțin lingvistică (pentru a-l Înțelege pe
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
Ni s-a spus că omul este cea mai evoluată ființă din Univers, dar poate că realitatea nu este nici p e d eparte așa. Ni s a spus că Universul este ceea ce percepem noi , dar poate că cele 5 simțuri ale omului reprezintă d oar o mică parte dintr un întreg mult mai complex. Oamenii se rezumă la un mod de gândire limitat și asta pentru că în concepția în care au fost crescuți, singura certitudine este viața materială în care
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
se vede, că el este ceva mult mai complex. Ceva mult mai profund și mai misterios. N aș putea spune de unde îmi venea această idee. Apoi, în școală am fost educat în spiritul materialist dialectic. Nimic nu se găsește în afara simțuri lor noastre, nimic nu există dacă nu se vede. În consecință corpul om enesc nu este altceva decât substanțe și reacții chimice pe care știința le descoperă și le explică. Nimic mai mult! Eu însă îmi amintesc și de alte
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
de canale de radio, televiziune, telefo nie , internet și tot felul de semnale trimise de diverse surse. Dacă av em un aparat de recepție, atunci ne putem convinge de existe nța acestui câmp informațional. În absența unui astfel de aparat, simțurile nu ne ajută în nici un fel În aceste condiții ne putem da seama că până la descoperirea acestor radiații, oamenii pur și s imp lu nu știau că există așa ceva. Din acest punct de vedere ei erau ca și orbi. Cu toții
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
radiografie, d ar în afara unui bâzâit ușor datorat aparaturii ( la cele n oi nici măcar atât), corpul nostru nu simte în nici un fel radiațiil e. Se știe că în doze mari radiațiile Röntghen (ca și cele descoperite ulterior) sânt periculoase, iar simțurile noastre nu ne pot aj uta în nici un fel în fața acestei primejdii. Dacă avem în față un fir de metal, nu putem ști da că este străbătut de curent decât prin efectele sale. La fel se pune problema în cazul
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
fel în fața acestei primejdii. Dacă avem în față un fir de metal, nu putem ști da că este străbătut de curent decât prin efectele sale. La fel se pune problema în cazul câmpului magnetic, de exemplu. În general cele 5 simțuri ale omului nu pot detecta câmpurile energetice sau informaționale existen te în natură. În afara unui spectru redus din radiația electr oma gnetică (spectrul vizibil sau căldura), pentru celelalte radiații sau câmpuri, simțurile noastre sunt insensibile. Existența unui univers inaccesibil simțurilor
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
câmpului magnetic, de exemplu. În general cele 5 simțuri ale omului nu pot detecta câmpurile energetice sau informaționale existen te în natură. În afara unui spectru redus din radiația electr oma gnetică (spectrul vizibil sau căldura), pentru celelalte radiații sau câmpuri, simțurile noastre sunt insensibile. Existența unui univers inaccesibil simțurilor n oas tre, este un lucru dovedit. Iar dacă sunt atâtea fenomene demonstrate, dar care nu sunt percepute de simțurile noastre, oare câte lucruri se mai petrec în acest univers paralel pentru
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]