12,660 matches
-
în privința dobânzilor acordate la credite, a siguranței băncilor. În anul 2001 a fost ales ca membru corespondent al Academiei Române, devenind în anul 2006 membru titular al acestui prestigios for științific al României. În prezent este și președintele Secției de Economie, Sociologie și Științe Juridice a Academiei Române. este căsătorit și are doi copii. Mugur Isărescu a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Craiova (octombrie 2003), al Universității din Pitești (decembrie 2006), al Universității "George Bacovia" din Bacău (august 2007
Mugur Isărescu () [Corola-website/Science/297337_a_298666]
-
9 septembrie 1991), al cărui nume apare uneori și în variantele Henry H. Stahl sau H. H. Stahl, a fost un antropolog cultural, etnograf, istoric social, memorialist, sociolog rural român, reprezentant de frunte al Școlii monografice, autor prestigios în domeniile sociologiei rurale, antropologiei culturale, istoriei sociale, teoriei etnografice și memorialisticii. Adept al cercetărilor empirice, fundamentate teoretic și metodologic, al înțelegerii procesuale și raționale, a culturii și societății. Provine dintr-o familie cu strămoși veniți din Alsacia și din Elveția francofonă, a
Henri H. Stahl () [Corola-website/Science/297571_a_298900]
-
scriitoarei Henriette Yvonne Stahl. A fost căsătorit cu o cunoscută pictoriță, "Margareta Stahl". După ce și-a luat doctoratul, a devenit interesat de lucrările lui Dimitrie Gusti, devenind unul din cei mai proeminenți colaboratori ai acestuia. Se alătură echipei catedrei de Sociologie, Etică și Politică a Facultății de Litere și Filozofie din București al cărei titular era Dimitrie Gusti. În prima etapă i-a asistat pe Dimitrie Gusti și pe Gheorghe Vlădescu-Răcoasa în realizarea unei vaste acțiuni interdisciplinare de scriere a monografiilor
Henri H. Stahl () [Corola-website/Science/297571_a_298900]
-
l-a părăsit, invocând un conflict de opinii politice. În anul 1938, contrar spiritului generației sale, s-a declarat antifascist. După al Doilea Război Mondial și instaurarea regimului comunist, Stahl a fost implicat în proiecte ce aveau intenția să reînvie sociologia. A reușit abia după 1960, când a început să lucreze împreună cu echipa lui Miron Constantinescu la "Bibliotheca Historica Romaniae", inițiată de Academia Română. Din anul 1974 a devenit membru corespondent al Academiei Române iar în anul 1990 a fost ales membru titular
Henri H. Stahl () [Corola-website/Science/297571_a_298900]
-
a frecventat simultan și cursurile de la Filosofie, de care a rămas apoi atașat până la sfârșit. În ianuarie 1901, după trecerea examenului de licență cu subiectul "Influența lui Kant asupra lui August Compte", a plecat la Sorbona, în vederea obținerii doctoratului în sociologie. Atât la "École des Hautes Études Morales et Sociales", cât și la "Collége de France" a avut privilegiul să audieze cursurile unor profesori de incontestabilă valoare știintifică, precum Emile Durkheim, Gabriel Tarde, Henri Bergson, Théodule Armand Ribot. În 1904, la
Dumitru Drăghicescu () [Corola-website/Science/297573_a_298902]
-
să audieze cursurile unor profesori de incontestabilă valoare știintifică, precum Emile Durkheim, Gabriel Tarde, Henri Bergson, Théodule Armand Ribot. În 1904, la 17 mai, îsi susține teza de doctorat sub conducerea lui Durkheim, fiind primul român titrat la Paris în sociologie. Întors în tară, a suplinit sporadic în învățământul secundar, funcționând la diferite catedre de limbă franceză, pentru ca în aprilie 1905 să fie numit conferențiar la catedra de sociologie a Universității din Bucuresti, unde a funcționat până în anul 1910. Între 1916
Dumitru Drăghicescu () [Corola-website/Science/297573_a_298902]
-
doctorat sub conducerea lui Durkheim, fiind primul român titrat la Paris în sociologie. Întors în tară, a suplinit sporadic în învățământul secundar, funcționând la diferite catedre de limbă franceză, pentru ca în aprilie 1905 să fie numit conferențiar la catedra de sociologie a Universității din Bucuresti, unde a funcționat până în anul 1910. Între 1916 - 1918 s-a aflat la Paris, pentru a promova interesele României în occident și pentru a convinge străinătatea de dreptul inalienabil al poporului român la unitate națională deplină
Dumitru Drăghicescu () [Corola-website/Science/297573_a_298902]
-
filosofie din București, pe care o termină în vara lui 1946, cu o licență "Magna cum laude". Printre profesorii din acea perioadă se remarcă: Mircea Florian, Tudor Vianu, Mihai Ralea, Mircea Vulcănescu, scurt timp și D. Gusti la catedră de sociologie. A fost ultimul an în care se mai predase "filosofia idealista". Începând cu anul următor, 1947, în facultate avea să fie introdus marxism-leninismul, cu urmările lui nefaste. Autorul insistă asupra acestei "rupturi" nefericite de tradiția românească strălucită, în gândire și
Constantin Țoiu () [Corola-website/Science/297593_a_298922]
-
1993). Jean Baudrillard, Michel Foucault, și apoi Roland Barthes (în operele sale mai târzii, post-structuraliste) sunt de asemenea nume de referință în teoria postmodernă. Postmodernismul are drept aliați apropiați mai multe discipline academice contemporane, mai ales pe cele din câmpul sociologiei. Multe din ideile sale provin din domeniile feminismului sau a teoriei post coloniale. Alții identifică mișcările anti-establishment și de underground din anii șaizeci ai secolului XX ca primele manifestări ale nașterii postmodernismului. Căutându-i rădăcinile, unii i le identifică în
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
îmbracă singură toate aspectele mișcării postmoderne, dar reflectă sau împrumută câteva din ideile sale centrale. Postmodernismul are manifestări în multe discipline academice sau ne-academice cum ar fi câmpul filosofiei, teologiei, dar și în artă, arhitectură, film, televiziune, muzică, teatru, sociologie, modă, tehnologie, literatură, și comunicații sunt puternic influențate de ideile și tendințele postmoderne. Crucial pentru negarea acestor speranțe a fost folosirea unchiurilor non-ortogonale la clădiri în operele lui Frank Gehry, iar schimbarea în domeniul artistic ar putea fi exemplificată prin
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
primare (în satul natal), gimnaziale (la Tecuci), liceale (la Brăila), unde își afirmă înclinația pentru literatură și o orientare politică social-democrată. Intelectual autodidact, poliglot, cu preocupări multidisciplinare umaniste în literatură (franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă, de unde a efectuat traduceri), filozofie, sociologie, antropologie, astronomie, istoria artei, finalizate cu comentarii literare, articole, studii, note, recenzii pertinente și incisive. A efectuat documentare specializată, achiziționând cărți și publicații de la diverse edituri de marcă din România, Italia, Franța, Anglia și Germania. Și-a asigurat singur existența
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
sincron cu cel european, avangardist și care precede pe confrații literari, Al. Macedonski, și urmat de Mircea Demetriade, Al. Obedenaru, Traian Demetrescu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, G. Bacovia, N. Davidescu și gălățenii Alfred Moșoiu și Eugeniu Ștefănescu-Est. Articolele literare, de sociologie, economie, estetică, filozofie, istorie, artă, substanțiale și sintetice: din „Noul curent literar” (în „Literatorul”, 1899), „Poezia nouă” și „Transformarea liricii” (în „România Jună”, 1900), îl situează pe cântărețul și cavalerul „Fecioarei în alb”, comilitonul „Solilor păcii” și doritorul parfumului „Trandafirilor
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
nuova") și unul de Ugo Foscolo ("I Sepolcri"); titlurile cărților comandate în străinătate denotă o uriașă sete de cunoaștere, acoperind o foarte amplă gamă de interes, de la literatură la filozofie, de la matematică la psihologie, de la critică la istoria artei, de la sociologie la istorie, fiind la curent cu tot ceea ce însemna cultura contemporană. - 1898 - scrisese, cum reiese din cercetările făcute de Nicolae Davidescu, „o dramă în 3 acte intitulată „Păcatul strămoșesc” care urma să fie, după cum anunța „Lumea Nouă” din 18 Fevruarie
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Fecioara în alb" (cuprinde ciclurile „Fecioara în alb”, „Când vioarele tăcură”, „Moartea visurilor”) care va vedea lumina zilei la Tipografia Lucrătorilor Asociați Marinescu & Șerban din București; 1902 - secretar al Asociației Generale a Presei 1902 - Scrie studiile sociologice „Morfologia socială” și „Sociologia veche și sociologia nouă” în „Economia Națională”; 1902 - locuiește într-o cameră mică și umedă, de pe strada Sfinții Apostoli, unde „citea și scria”, fapt consemnat de C. Demetrescu în "Un nume fatal", p. 24, apud Ștefan Petică, "Scrieri", Ed. Minerva
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
cuprinde ciclurile „Fecioara în alb”, „Când vioarele tăcură”, „Moartea visurilor”) care va vedea lumina zilei la Tipografia Lucrătorilor Asociați Marinescu & Șerban din București; 1902 - secretar al Asociației Generale a Presei 1902 - Scrie studiile sociologice „Morfologia socială” și „Sociologia veche și sociologia nouă” în „Economia Națională”; 1902 - locuiește într-o cameră mică și umedă, de pe strada Sfinții Apostoli, unde „citea și scria”, fapt consemnat de C. Demetrescu în "Un nume fatal", p. 24, apud Ștefan Petică, "Scrieri", Ed. Minerva, București, p. 197
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Sămănătorul”, II, nr. 34, 24 august 1903, ulterior apărută la Institutul de arte grafice „Eminescu” din București; 1903 - Ilarie Chendi îl vizitează când Petică este deja bolnav: „cu pieptul încovoiat de tuse, dar cu mintea senină, scria studii frumoase de sociologie.” (Il. Chendi, "Freamătul", p.51, apud Ștefan Petică, "Scrieri", ed. îngrijită de Zina Molcuț, Ed. Minerva, București, p. 197); 1903 - părăsește postul de bibliotecar la Ministerul Domeniilor din București și, bolnav fiind de tuberculoză, se întoarce în satul natal, la
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
națională”, XXVII, nr. 4, aprilie 1903. "Dr. V. Babeș: Über Pellagra in Rumänien", semnat Șt. P., în „Economia națională”, XXVII, nr. 8, august 1903. "L. Colescu: Population de la Roumanie", semnat Șt. P., în „Economia națională”, XXVII, nr. 8, august 1903. SOCIOLOGIE: "Morfologia socială - Metoda anchetelor economice, I," semnat St. Petică, în „Economia Națională”, XXVI, nr. 8, august 1902. "Morfologia socială - Metoda anchetelor economice, I," semnat St. Petică, în „Economia Națională”, XXVI, nr. 9, septembrie 1902. "Morfologia socială - Metoda anchetelor economice, I
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Națională”, XXVI, nr. 8, august 1902. "Morfologia socială - Metoda anchetelor economice, I," semnat St. Petică, în „Economia Națională”, XXVI, nr. 9, septembrie 1902. "Morfologia socială - Metoda anchetelor economice, I," semnat St. Petică, în „Economia Națională”, XXVI, nr. 10, octombrie 1902. "Sociologia veche și sociologia nouă, "semnat St. Petică, în „Economia Națională”, V, VI, VII, 1903. "Protecționismul englez, I," semnat St. Petică, în „Economia națională”, XXVII, nr. 9, septembrie 1903. "Protecționismul englez, II," semnat St. Petică, în „Economia națională”, XXVII, nr. 11
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
8, august 1902. "Morfologia socială - Metoda anchetelor economice, I," semnat St. Petică, în „Economia Națională”, XXVI, nr. 9, septembrie 1902. "Morfologia socială - Metoda anchetelor economice, I," semnat St. Petică, în „Economia Națională”, XXVI, nr. 10, octombrie 1902. "Sociologia veche și sociologia nouă, "semnat St. Petică, în „Economia Națională”, V, VI, VII, 1903. "Protecționismul englez, I," semnat St. Petică, în „Economia națională”, XXVII, nr. 9, septembrie 1903. "Protecționismul englez, II," semnat St. Petică, în „Economia națională”, XXVII, nr. 11, noiembrie 1903. ARTICOLE
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Caton, II, nr. 202, 3 iulie 1900. "Simpaticul," semnat Caton, II, nr. 204, 5 iulie 1900. "George Vernescu", semnat Caton, II, nr. 205, 6 iulie 1900. "Ploaie de gândaci", semnat Caton, II, nr. 207, 8 iulie 1900. "Spiritul analitic în sociologie (I)," II, nr. 208, 9 iulie 1900. "Majoritatea taxelor vamale," semnat Step, II, nr. 208, 9 iulie 1900. "Spiritul analitic în sociologie (II)," II, nr. 209, 10 iulie 1900. "Pribegie," semnat M. Pall, II, nr. 209, 10 iulie 1900. "Parveniții
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
205, 6 iulie 1900. "Ploaie de gândaci", semnat Caton, II, nr. 207, 8 iulie 1900. "Spiritul analitic în sociologie (I)," II, nr. 208, 9 iulie 1900. "Majoritatea taxelor vamale," semnat Step, II, nr. 208, 9 iulie 1900. "Spiritul analitic în sociologie (II)," II, nr. 209, 10 iulie 1900. "Pribegie," semnat M. Pall, II, nr. 209, 10 iulie 1900. "Parveniții," semnat Caton, II, nr. 209, 10 iulie 1900. "Criticul," fără semnătură, II, nr. 211, 12 iulie 1900. "Visătorul," II, semnat Caton, II
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
d-lui Sturza", semnat St. Petică, I, nr. 9, 28 februarie 1902. "Versuri noi, "semnat St. Petică, I, nr. 11, 2 martie 1902. Economia națională "Morfologia socială", XXVI, nr. 8, 9, 10, august, septembrie, octombrie 1902, pp. 373-381, 438-446, 503-510. "Sociologia veche și sociologia nouă", I, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 5, mai 1903. "Sociologia veche și sociologia nouă", II, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 6, iunie 1903. "Sociologia
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
semnat St. Petică, I, nr. 9, 28 februarie 1902. "Versuri noi, "semnat St. Petică, I, nr. 11, 2 martie 1902. Economia națională "Morfologia socială", XXVI, nr. 8, 9, 10, august, septembrie, octombrie 1902, pp. 373-381, 438-446, 503-510. "Sociologia veche și sociologia nouă", I, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 5, mai 1903. "Sociologia veche și sociologia nouă", II, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 6, iunie 1903. "Sociologia veche și sociologia
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
2 martie 1902. Economia națională "Morfologia socială", XXVI, nr. 8, 9, 10, august, septembrie, octombrie 1902, pp. 373-381, 438-446, 503-510. "Sociologia veche și sociologia nouă", I, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 5, mai 1903. "Sociologia veche și sociologia nouă", II, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 6, iunie 1903. "Sociologia veche și sociologia nouă", III, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 7, iulie 1903. Românul
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Economia națională "Morfologia socială", XXVI, nr. 8, 9, 10, august, septembrie, octombrie 1902, pp. 373-381, 438-446, 503-510. "Sociologia veche și sociologia nouă", I, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 5, mai 1903. "Sociologia veche și sociologia nouă", II, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 6, iunie 1903. "Sociologia veche și sociologia nouă", III, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 7, iulie 1903. Românul "Serenade demonice", I
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]