12,603 matches
-
elevilor care provin din clasele sociale defavorizate, care trăiesc În marile orașe. Apare, mai ales, În familiile haotice. Bloomquist și Schnell, 2002, oferă următoarea definiție comportamentului agresiv: producerea unor daune sau prejudicierea uneia sau mai multor persoane. Conform Dicționarului de Sociologie (1993) agresivitatea reprezintă un „comportament verbal sau acțional, ofensiv, orientat spre umilirea, minimalizarea și chiar suprimarea fizică a celorlalți”. Agresivitatea are diverse definiții, putând fi abordată din perspectivă psihologică, sociologică, religioasă etc. S-a generalizat credința că agresivitatea are doar
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
mai mari, arată predilecție celor care îi provoacă reacții mai vii și mai semnificative pentru propria viziune teoretică, acordând o atenție la fel de susținută și spiritelor constructive, și celor analitice. A treia carte, Scena literaturii (1987), cu subtitlul Elemente pentru o sociologie a culturii românești, deconspira o aspirație ce se putea deja distinge din exercițiul aplicat al cronicarului. Autorul își mărturisise anterior aderenta teoretică la orientarea sociologului francez Pierre Bourdieu, printr-o importantă antologie de scrieri ale acestuia, traduse sub titlul Economia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
aderenta teoretică la orientarea sociologului francez Pierre Bourdieu, printr-o importantă antologie de scrieri ale acestuia, traduse sub titlul Economia bunurilor simbolice (1986), completată în 1988 și în 1991 prin două culegeri de studii transpuse în românește, Cercetări contemporane de sociologia culturii și Sociologia percepției artistice, unde contribuția privilegiată a lui Bourdieu e însoțită oportun de aceea a altor remarcabili exegeți ai domeniului. Scenă literaturii se impune prin notă de modernitate nu numai a informației, dar și a stilului de abordare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
orientarea sociologului francez Pierre Bourdieu, printr-o importantă antologie de scrieri ale acestuia, traduse sub titlul Economia bunurilor simbolice (1986), completată în 1988 și în 1991 prin două culegeri de studii transpuse în românește, Cercetări contemporane de sociologia culturii și Sociologia percepției artistice, unde contribuția privilegiată a lui Bourdieu e însoțită oportun de aceea a altor remarcabili exegeți ai domeniului. Scenă literaturii se impune prin notă de modernitate nu numai a informației, dar și a stilului de abordare a problemelor, emancipata
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
proiectând liniile unui vast șantier, cartea stă, totuși, încă prea mult sub presiunea propriilor ei izvoare și dă aspectul unei încărcături oarecum baroce, uneori eteroclite. SCRIERI: Ibrăileanu. Românul criticului, București, 1981; Reflexe condiționate, București, 1983; Scenă literaturii. Elemente pentru o sociologie a culturii românești, București, 1987; Leș Métamorphoses de l’agit-prop. Leș institutions de contrôle des intellectuels par leș partis communistes et leurs transformations après 1989: le cas des écoles de părți, I-II, Lille, 1998. Traduceri: Paul Bourdieu, Economia bunurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
Métamorphoses de l’agit-prop. Leș institutions de contrôle des intellectuels par leș partis communistes et leurs transformations après 1989: le cas des écoles de părți, I-II, Lille, 1998. Traduceri: Paul Bourdieu, Economia bunurilor simbolice, București, 1986; Cercetări contemporane de sociologia culturii, București, 1988; Sociologia percepției artistice, București, 1991. Repere bibliografice: Călinescu, Biblioteci, 175-178; Florin Faifer, „Ibrăileanu. Românul criticului”, TBR, 1983, 241; Nicolae Manolescu, „Reflexe condiționate”, RL, 1983, 37; Gh. Grigurcu, „Reflexe condiționate”, F, 1984, 1; Vasile Chifor, „Reflexe condiționate”, VR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
Leș institutions de contrôle des intellectuels par leș partis communistes et leurs transformations après 1989: le cas des écoles de părți, I-II, Lille, 1998. Traduceri: Paul Bourdieu, Economia bunurilor simbolice, București, 1986; Cercetări contemporane de sociologia culturii, București, 1988; Sociologia percepției artistice, București, 1991. Repere bibliografice: Călinescu, Biblioteci, 175-178; Florin Faifer, „Ibrăileanu. Românul criticului”, TBR, 1983, 241; Nicolae Manolescu, „Reflexe condiționate”, RL, 1983, 37; Gh. Grigurcu, „Reflexe condiționate”, F, 1984, 1; Vasile Chifor, „Reflexe condiționate”, VR, 1985, 12; Piru, Critici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
serie de strategii, de intervenții astfel Încât copiii să beneficieze de șanse În vederea adaptării și familiarizării cerințelor vieții sociale din comunitate. Transpunerea În practică a integrării copiilor cu cerințe speciale necesită un sistem Închegat de acțiuni din domenii diverse: psihologie, pedagogie, sociologie, asistență socială, medicală, juridică etc. Educația incluzivă nu este o sarcină numai pentru profesori, ci necesită schimbări la diferite nivele ale Învățământului. Modul În care profesorii realizează incluziunea În clasă depinde, În mare măsură, de atitudinea lui față de copiii cu
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2151]
-
D. D. Roșca, Europeanul Bărnuțiu, Sibiu, 1944; Radu Pantazi, Simion Bărnuțiu. Opera și gândirea, București, 1967; Ist. lit., II, 562-566; Ion Iliescu, Geneza ideilor estetice în cultura românească (sec. XVI-XIX), Timișoara, 1972, 265-284; George Em. Marica, Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, I, Cluj-Napoca, 1977, passim; Dicț. lit. 1900, 92-94; Corneliu Albu, Simion Bărnuțiu, București, 1985; Dicț. scriit. rom., I, 245-247; Ioan Oprea, Terminologia filosofică românească modernă, București, 1996, 41-46. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
tome 25, nr. 3-4, 2007, (ISI). 3. Root Wolpe P., The triumph of autonomy in American bioethics: a sociological view, în: De Vries R., Subedi J., (eds.), Bioethics and society, New Jersey, Prentice Hall, 1998. 4. Rotariu Traian, Demografie și sociologia populației. Fenomene demografice, Iași, Editura Polirom, 2003. 5. *Anuarul Statistic al României 2009, cap. 2, Populație, București, Institutul Național de Statistică, București, 2010. 6. *http://dictionar.romedic.ro Capitolul 6 MIJLOACE DE CONTRACEPȚIE 6.1. Cunoașterea mijloacelor de contracepție Subiecții
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
purtătoare și transmițătoare de valori" din perioada 2002-2003, am determinat valorile, atitudinile, modurile de a gândi și de a simți ale tinerilor privind probleme experimentate și neexperimentate legate de familie și funcțiile ei (realizator dr. Cornelia Rada în cadrul Institutului de Sociologie, Academia Română). Pe un eșantion de 305 de elevi și studenți din București, am abordat problema percepției tinerilor privind gravitatea unor abateri de la conduita de rol marital, semnalate statistic drept principale cauze ale divorțului. În relațiile dintre parteneri, cele mai condamnate
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
intervalul de fertilitate convențional stabilit este 15-49 ani. La femei capacitatea reproductivă încetează la menopauză, la bărbați practic niciodată, însă stabilirea acestor limite convenționale se bazează pe faptul că după aceste vârste sterilitatea ajunge foarte mare (Rotariu Traian, Demografie și sociologia populației. Fenomene demografice, Iași, Editura Polirom, 2003). Bibliografie 1. Angelescu N., (coord.), Tratat de patologie chirurgicală, vol. I și II, București, Editura Medicală, 2001. 2. Beck W.W.Jr., Obstetrică și ginecologie, ediția în limba română sub red. Vlădăreanu R.
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
percepțiilor). Metoda a fost și este mult apreciată în Franța, unde a apărut și primul program de calculator pentru această analiză. În prezent analiza de corespondență este utilizată în toată lumea, cu aplicație în diverse domenii de cercetare cum ar fi sociologia, biologia, medicina, dreptul, marketing-ul etc. În continuare prezentăm rezultatele analizei de corespondență efectuate în programul SPSS [14]. Din cele 4 metode de standardizare sau normalizare disponibile în SPSS am ales metoda de normalizare simetrică, una din cele mai folosite
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
7. Impactul nivelului PIB asupra mortalității infantile [18, pp.711-717]. PIB, componenta economică a dezvoltării umane, reflectă în ultimă instanță nivelul de trai și este cel mai puternic predictor al stării de sănătate a unei națiuni. Studiile din domeniul demografiei, sociologiei, medicinei și al altor discipline au pus în evidență inegalitățile de șanse sociale pe care le generează un PIB pe cap de locuitor mic. Pentru măsurarea dezvoltării umane, în completarea altor indicatori economici, din anul 1990 se folosește Indicele dezvoltării
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
-a; 5) Bulgaria și România cu situația cea mai dificilă. Corelații asemănătoare am găsit între speranța de viață și PIB/locuitor (PIB/locuitor este ridicat și valoarea speranței de viață, este ridicată), ca și în alte studii din domeniul demografiei, sociologiei, medicinei și al altor discipline care au pus în evidență inegalitățile de șanse sociale pe care le generează un PIB/locuitor mic. Studiile OMS și UNICEF au semnalat că mortalitatea infantilă corelează cu distrofia (malnutriția proteino-calorică) în peste 30% din
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cu precădere în familiile cu mulți copii, care au riscul cel mai ridicat de a trăi în sărăcie [10, p. 206]. Figura 87. Corelația dintre rata mortalității infantile și PIB/locuitor Bibliografie 1. Bădescu Ilie, Dungaciu Dan, Baltasiu Radu, Istoria sociologiei, volumul II, Teorii contemporane, București, Editura Eminescu, 1996. 2. Bădescu Ilie, Dungaciu Dan, Sociologia și geopolitica frontierei, București, Editura Floare albastră, vol. 1, 1995. 3. Bădescu Ilie, Teoria latentelor difuze, București, Editura ISOGEP-EUXIN, 1997. 4. Bălăceanu-Stolnici Constantin, Șerbănescu Laura, Dorian
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
a trăi în sărăcie [10, p. 206]. Figura 87. Corelația dintre rata mortalității infantile și PIB/locuitor Bibliografie 1. Bădescu Ilie, Dungaciu Dan, Baltasiu Radu, Istoria sociologiei, volumul II, Teorii contemporane, București, Editura Eminescu, 1996. 2. Bădescu Ilie, Dungaciu Dan, Sociologia și geopolitica frontierei, București, Editura Floare albastră, vol. 1, 1995. 3. Bădescu Ilie, Teoria latentelor difuze, București, Editura ISOGEP-EUXIN, 1997. 4. Bălăceanu-Stolnici Constantin, Șerbănescu Laura, Dorian Igna Ioan, Symptoms of loneliness in late life, International conference on gerontology, Arad, 2006
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Școalelor, 1944. 6. Bulgaru Mircea, Populație și dezvoltare economică, București, Ed. Politică, 1974. 7. Cacioppo John, Tassinary Louis, Berntson Gary (eds), Handbook of Psychophysiology, Cambridge University Press, 2007. 8. Ferreol Gilles, " Se poate vorbi de o criză a familiei?", în Sociologie românească, anul V, nr. 5, Editura Academiei Române, București, 1994. 9. George Vic., The Demand for Welfare, în George Vic., Peter Taylor-Gooby (coord.) European Welfare Policy, St. Martin's Press, New York, 1996. 10. Georgescu Adrian, Hrana și calitatea nutriției, în Politici
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Impactul medico-social al nivelului PIB asupra speranței de viață și a mortalității infantile în România, Revista medico-chirurgicală a Societății de Medici Naturaliști, Iași, Medicină preventivă, articole originale, Iași, vol. 110, nr. 3, 2006, pp.711-717. 19. Rotariu Traian, Demografie și sociologia populație. Fenomene demografice, Iași, Editura Polirom, 2003. 20. Toffler Alvin, Familiile viitorului, în Al treilea val, București, Editura Politică, 1983. 21. Toffler Alvin, Șocul viitorului, București, Editura Antet și Lucman [1972], 2000. 22. Trebici Vladimir, Mică enciclopedie de demografie, București
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
grupa < 20. 13.3. Impactul nivelului PIB asupra mortalității infantile PIB, componenta economică a dezvoltării umane, reflectă în ultimă instanță nivelul de trai și este cel mai puternic predictor al stării de sănătate a unei națiuni. Studiile din domeniul demografiei, sociologiei, medicinei și al altor discipline au pus în evidență inegalitățile de șanse sociale pe care le generează un PIB/locuitor mic. Am supus analizei 11 țări constituite în 4 categorii: 3 țări vechi membre ale UE (Franța, Italia, Suedia), 3
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
red.), Tratat de patologie chirurgicală, vol. I și II, București, Editura Medicală, 2001. 5. Banu G., Tratat de medicină socială, Medicina socială ca știință, Eugenia, Demografia, vol. I, București, Casa Școalelor, 1944. 6. Bădescu Ilie, Dungaciu Dan, Baltasiu Radu, Istoria sociologiei, volumul II, Teorii contemporane, București, Editura Eminescu, 1996. 7. Bădescu Ilie, Dungaciu Dan, Sociologia și geopolitica frontierei, București, Editura Floare albastră, vol. 1, 1995. 8. Bădescu Ilie, Teoria latentelor difuze, București, Editura ISOGEP-EUXIN, 1997. 9. Bălăceanu-Stolnici Constantin, Rada Cornelia, Coordinates
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Banu G., Tratat de medicină socială, Medicina socială ca știință, Eugenia, Demografia, vol. I, București, Casa Școalelor, 1944. 6. Bădescu Ilie, Dungaciu Dan, Baltasiu Radu, Istoria sociologiei, volumul II, Teorii contemporane, București, Editura Eminescu, 1996. 7. Bădescu Ilie, Dungaciu Dan, Sociologia și geopolitica frontierei, București, Editura Floare albastră, vol. 1, 1995. 8. Bădescu Ilie, Teoria latentelor difuze, București, Editura ISOGEP-EUXIN, 1997. 9. Bălăceanu-Stolnici Constantin, Rada Cornelia, Coordinates of the sexual behaviour at the third age, International conference in gerontology, în Gerontology
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
the Bootstrap, CRC Press, 1993. 19. Faris Robert E. L., Book Review, Modern Public Opinion. William Albig, American Journal of Sociology, vol. 63, nr. 1, 1957, p. 106. 20. Ferreol Gilles, Se poate vorbi de o criză a familiei?, în Sociologie Românească, anul V, nr. 5, Editura Academiei Române, București, 1994. 21. George Vic., The Demand for Welfare, în George Vic., Peter Taylor-Gooby (coord.), European Welfare Policy, St. Martin's Press, New York, 1996. 22. Georgescu Adrian, Hrana și calitatea nutriției, în Politici
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
R, Subedi J., (eds.), Bioethics and society, New Jersey, Prentice Hall, 1998. 70. Rost Jürgen, Langeheine Rolf, Applications of Latent Trait and Latent Class Models in the Social Sciences, Münster, New York, München, Berlin: Waxmann, 1997. 71. Rotariu Traian, Demografie și sociologia populației. Fenomene demografice, Iași, Editura Polirom, 2003. 72. Sabine Landau, Brian S. Everitt, A Handbook of Statistical Analyses using SPSS, Chapman & Hall/CRC Press LLC, 2004. 73. Săhleanu V., Măicănescu-Georgescu M., Introducere în sexologia masculină, București, Editura Medicală, 1966. 74
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Sticla de lampă reunește texte eterogene - scurte eseuri, mai ales memorialistice, unele pe teme minore (fluturi, flori, riduri), literare sau morale (Dizidenții apostați sau Manierismul neputinței, denunțând „falsul” autorilor de parabole din anii ’60-’70), portrete (Telefonul, Redactorul), pagini de sociologie a literaturii. Eseistica lui V. se distinge prin aceeași discreție elegantă, de un lirism tandru când e vorba de evocarea copilăriei (Sticla de lampă), sau de o ironie destinsă în textele despre moravurile mai vechi ori mai noi ale scriitorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]