12,662 matches
-
Ghica Vodă. Actuala stemă a municipiului Bălți a fost adoptată în anul 2006. În iarna anului 2005 primarul municipiului, Vasile Panciuc, a lansat propunerea Comisiei Naționale de Heraldică de a reveni asupra stemei, de a o definitiva conform normelor. Proiectele stemelor și drapelelor, desenate de arhitectul dr. Sergius Ciocanu, au fost incluse în ordinea de zi a ședinței extraordinare a Consiliului Municipiului Bălți din 30 martie 2006, unde au trezit lungi dezbateri, solicitându-se refacerea lor. Proiectele definitivate ale stemei și
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Proiectele stemelor și drapelelor, desenate de arhitectul dr. Sergius Ciocanu, au fost incluse în ordinea de zi a ședinței extraordinare a Consiliului Municipiului Bălți din 30 martie 2006, unde au trezit lungi dezbateri, solicitându-se refacerea lor. Proiectele definitivate ale stemei și drapelului au fost aprobate în ședința extraordinară a Consiliului Municipiului Bălți din 7 aprilie 2006, cu 20 de voturi pro și 3 contra. Tot atunci s-a aprobat și Regulamentul de utilizare a simbolurilor. Comisia Națională de Heraldică a
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
atunci s-a aprobat și Regulamentul de utilizare a simbolurilor. Comisia Națională de Heraldică a aprobat cele două simboluri bălțene fără observații în ședința din 20 aprilie 2006. În ziua de 22 mai 2006, în cadrul festivităților prilejuite de Hramul orașului, stema și drapelul municipiului au apărut în public în toată splendoarea, prin sute de drapele afișate, panouri, suvenire, plicuri poștale etc. Noua stemă a municipiului Bălți reprezintă Explicația noilor simboluri este următoarea: Scutul dungat de douăsprezece piese de argint și albastru
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
în ședința din 20 aprilie 2006. În ziua de 22 mai 2006, în cadrul festivităților prilejuite de Hramul orașului, stema și drapelul municipiului au apărut în public în toată splendoarea, prin sute de drapele afișate, panouri, suvenire, plicuri poștale etc. Noua stemă a municipiului Bălți reprezintă Explicația noilor simboluri este următoarea: Scutul dungat de douăsprezece piese de argint și albastru, simbolizează prin procedeul armelor grăitoare denumirea orașului, care reprezintă forma de plural a substantivului comun „baltă”. În heraldică, argintul este smalțul apei
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
simboluri este următoarea: Scutul dungat de douăsprezece piese de argint și albastru, simbolizează prin procedeul armelor grăitoare denumirea orașului, care reprezintă forma de plural a substantivului comun „baltă”. În heraldică, argintul este smalțul apei, iar albastrul culoarea cerului, în această stemă - a cerului reflectat în oglinda apei. Arcașul, mobila principală a scutului heraldic, este păstrat din prima stemă municipală, aprobată la 31 iulie 1930. În stema de la 1930 arcașul simboliza „vechea strajă ostășească și luptele din această regiune a Moldovei”. Semnificația
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
denumirea orașului, care reprezintă forma de plural a substantivului comun „baltă”. În heraldică, argintul este smalțul apei, iar albastrul culoarea cerului, în această stemă - a cerului reflectat în oglinda apei. Arcașul, mobila principală a scutului heraldic, este păstrat din prima stemă municipală, aprobată la 31 iulie 1930. În stema de la 1930 arcașul simboliza „vechea strajă ostășească și luptele din această regiune a Moldovei”. Semnificația nu s-a schimbat nici în stema nouă. În noul blazon arcașul a fost îmbrăcat în straie
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
substantivului comun „baltă”. În heraldică, argintul este smalțul apei, iar albastrul culoarea cerului, în această stemă - a cerului reflectat în oglinda apei. Arcașul, mobila principală a scutului heraldic, este păstrat din prima stemă municipală, aprobată la 31 iulie 1930. În stema de la 1930 arcașul simboliza „vechea strajă ostășească și luptele din această regiune a Moldovei”. Semnificația nu s-a schimbat nici în stema nouă. În noul blazon arcașul a fost îmbrăcat în straie și armură ca un arcaș din armata moldovenească
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Arcașul, mobila principală a scutului heraldic, este păstrat din prima stemă municipală, aprobată la 31 iulie 1930. În stema de la 1930 arcașul simboliza „vechea strajă ostășească și luptele din această regiune a Moldovei”. Semnificația nu s-a schimbat nici în stema nouă. În noul blazon arcașul a fost îmbrăcat în straie și armură ca un arcaș din armata moldovenească din timpul lui Ștefan cel Mare. Coroana murală de argint cu șapte turnuri care timbrează scutul heraldic semnifică statutul de municipiu vechi
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
îmbrăcat în straie și armură ca un arcaș din armata moldovenească din timpul lui Ștefan cel Mare. Coroana murală de argint cu șapte turnuri care timbrează scutul heraldic semnifică statutul de municipiu vechi pe care îl are orașul Bălți. Suporții stemei - doi cai de argint afrontați - simbolizează unitățile administrativ- teritoriale istorice din care a făcut parte localitatea. Calul din dextra se referă la ținutul istoric Iași, cu capitala la Iași, a cărui stemă a fost un cal trecând. Calul din senestra
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
vechi pe care îl are orașul Bălți. Suporții stemei - doi cai de argint afrontați - simbolizează unitățile administrativ- teritoriale istorice din care a făcut parte localitatea. Calul din dextra se referă la ținutul istoric Iași, cu capitala la Iași, a cărui stemă a fost un cal trecând. Calul din senestra se referă la ținutul/județul basarabean Iași/Bălți, a cărui reședință a fost întotdeauna la Bălți. Concomitent a fost elaborat și adoptat noul drapel al municipiului Bălți, care este de fapt și
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
drapel al municipiului Bălți, care este de fapt și primul în istoria sa, reprezintă: o pânză dreptunghiulară (1 x 2), tăiată alb și albastru și purtând în mijloc un scut heraldic (înalt de 1/2 din înălțimea a pânzei) cu stema mică a municipiului Bălți: dungat de douăsprezece piese, alb și albastru, peste care broșează un arcaș în picioare, cu fața și mâinile de carnație, purtând straie și încălțări roșii, armură galbenă, spadă la șold și tolbă cu săgeți în spate
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
substantivul "monetar", cu cele două senuri, „persoană” și „inventar al banilor”, adjectivul "monetar" / "monetară", din sintagmele "sistem monetar" / "emisiune monetară", substantivul "monetărie", verbele "a monetiza" / "a demonetiza" sunt considerate corecte. Fața monedei are de obicei o imagine, care poate fi stema țării emitente, capul/bustul unui monarh sau denumirea sau simbolul altei autorități emitente și se numește "avers", sau colocvial "cap". Partea cealaltă se numește "revers" sau colocvial "pajură". În numismatică, pastila monetară se numește "flan", iar diferitele metale sau aliaje
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
triburile numite "Iașii sau Iazygii" care locuiau temporar în regiune în secolul XII. denumire de origine slavă probabil compus din "Mara" (origine traco-dacică: "stâncă", înrudit cu „mal”) și "Mureș" (vezi mai jos) posibil de la maghiarul "méhed", prisacă, stupină. Pe vechea stemă a județului erau reprezentate mai multe albine. după râul Mureș, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de "Maris" după orașul Piatra Neamț, "neamț" cu sensul de „german”, teutonii construind o fortificație în zonă după râul Olt, cunoscut încă pe vremea
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
au fost recunoscute. Ultimele urme ale jurisdicției Episcopatului de Cora au fost abolite în 1526. Teritoriile cantonului au devenit parte din Republica Elvețiană, dar "aliatul perpetuu" al Elveției devine canton elvețian abia în 1803. Constituția cantonului este dată în 1892. Stemele celor trei ligi originare formează astăzi stema Cantonului Grisunilor. Locuitorii cantonului sunt celebri pentru o delicatesă culinară - carne uscată de vită numită în germană "Bündnerfleisch". Agricultura și turismul sunt pilonii economiei cantonale. Agricultura se bazează pe silvicultură și pe pășunatul
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
Episcopatului de Cora au fost abolite în 1526. Teritoriile cantonului au devenit parte din Republica Elvețiană, dar "aliatul perpetuu" al Elveției devine canton elvețian abia în 1803. Constituția cantonului este dată în 1892. Stemele celor trei ligi originare formează astăzi stema Cantonului Grisunilor. Locuitorii cantonului sunt celebri pentru o delicatesă culinară - carne uscată de vită numită în germană "Bündnerfleisch". Agricultura și turismul sunt pilonii economiei cantonale. Agricultura se bazează pe silvicultură și pe pășunatul estival în munte, în special de oi
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
Habsburg (negru-galben) erau folosite în Cisleithania. A nu se confunda Cisleithania cu Arhiducatul Austriei unde, pe lângă steagul Casei de Habsburg, mai era folosit și steagul istoric al arhiducatului (roșu-alb-roșu). Jumătatea maghiară a monarhiei avea ca steag un tricolor roșu-alb-verde afișând stema Ungariei. Din 1867 până în 1915, vulturul bicefal al dinastiei de Habsburg-Lorena (al „Casei de Austria“) a fost principalul simbol al instituțiilor comune (k. u. k.) ale Austro-Ungariei; el reprezenta dinastia cu mult înainte de instituirea Dublei Monarhii și simboliza rangul imperial
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
Austria“) a fost principalul simbol al instituțiilor comune (k. u. k.) ale Austro-Ungariei; el reprezenta dinastia cu mult înainte de instituirea Dublei Monarhii și simboliza rangul imperial. Cum vulturul bicefal simboliza în același timp jumătatea imperială (austriacă) a monarhiei, Cisleithania, această stemă a constituit un motiv constant de insatisfacție pentru politicienii maghiari, care erau reprezentanți ai jumătății regale a monarhiei (Transleithania). Din această cauză, în 1915 a fost introdusă o nouă stemă comună, care era o combinație a stemelor în egală măsură
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
în același timp jumătatea imperială (austriacă) a monarhiei, Cisleithania, această stemă a constituit un motiv constant de insatisfacție pentru politicienii maghiari, care erau reprezentanți ai jumătății regale a monarhiei (Transleithania). Din această cauză, în 1915 a fost introdusă o nouă stemă comună, care era o combinație a stemelor în egală măsură legitime ale celor două jumătăți ale monarhiei și a micii steme a Casei de Austria. Deviza "indivisibiliter ac inseparabiliter" („indivizibl și inseparabil“) trebuia să evoce solidaritatea celor două state în cadrul
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
monarhiei, Cisleithania, această stemă a constituit un motiv constant de insatisfacție pentru politicienii maghiari, care erau reprezentanți ai jumătății regale a monarhiei (Transleithania). Din această cauză, în 1915 a fost introdusă o nouă stemă comună, care era o combinație a stemelor în egală măsură legitime ale celor două jumătăți ale monarhiei și a micii steme a Casei de Austria. Deviza "indivisibiliter ac inseparabiliter" („indivizibl și inseparabil“) trebuia să evoce solidaritatea celor două state în cadrul uniunii reale a monarhie. Stema mijlocie a
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
care erau reprezentanți ai jumătății regale a monarhiei (Transleithania). Din această cauză, în 1915 a fost introdusă o nouă stemă comună, care era o combinație a stemelor în egală măsură legitime ale celor două jumătăți ale monarhiei și a micii steme a Casei de Austria. Deviza "indivisibiliter ac inseparabiliter" („indivizibl și inseparabil“) trebuia să evoce solidaritatea celor două state în cadrul uniunii reale a monarhie. Stema mijlocie a jumătății austriece a monarhiei înfățișează vulturul bicefal încoronat cu coroana imperială și având pe
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
combinație a stemelor în egală măsură legitime ale celor două jumătăți ale monarhiei și a micii steme a Casei de Austria. Deviza "indivisibiliter ac inseparabiliter" („indivizibl și inseparabil“) trebuia să evoce solidaritatea celor două state în cadrul uniunii reale a monarhie. Stema mijlocie a jumătății austriece a monarhiei înfățișează vulturul bicefal încoronat cu coroana imperială și având pe piept un scut cuprinzând stemele Cisleithaniei. Scutul stemei mijlocii este superpozat de coroana imperială a Habsburgilor și este susținut de doi grifoni. Scutul stemei
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
Deviza "indivisibiliter ac inseparabiliter" („indivizibl și inseparabil“) trebuia să evoce solidaritatea celor două state în cadrul uniunii reale a monarhie. Stema mijlocie a jumătății austriece a monarhiei înfățișează vulturul bicefal încoronat cu coroana imperială și având pe piept un scut cuprinzând stemele Cisleithaniei. Scutul stemei mijlocii este superpozat de coroana imperială a Habsburgilor și este susținut de doi grifoni. Scutul stemei jumătății maghiare a monarhiei este superpozat de Coroana Sfântului Ștefan și este flancat de doi îngeri îmbrăcați în alb. Rădăcinile Austro-Ungariei
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
inseparabiliter" („indivizibl și inseparabil“) trebuia să evoce solidaritatea celor două state în cadrul uniunii reale a monarhie. Stema mijlocie a jumătății austriece a monarhiei înfățișează vulturul bicefal încoronat cu coroana imperială și având pe piept un scut cuprinzând stemele Cisleithaniei. Scutul stemei mijlocii este superpozat de coroana imperială a Habsburgilor și este susținut de doi grifoni. Scutul stemei jumătății maghiare a monarhiei este superpozat de Coroana Sfântului Ștefan și este flancat de doi îngeri îmbrăcați în alb. Rădăcinile Austro-Ungariei se găsesc în
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
Stema mijlocie a jumătății austriece a monarhiei înfățișează vulturul bicefal încoronat cu coroana imperială și având pe piept un scut cuprinzând stemele Cisleithaniei. Scutul stemei mijlocii este superpozat de coroana imperială a Habsburgilor și este susținut de doi grifoni. Scutul stemei jumătății maghiare a monarhiei este superpozat de Coroana Sfântului Ștefan și este flancat de doi îngeri îmbrăcați în alb. Rădăcinile Austro-Ungariei se găsesc în disputa dintre Imperiul Austriac și Regatul Prusiei în privința rolului dominant în cadrul Confederației Germane, care a fost
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
entități istorice și culturale. Provincia Småland este divizată în trei județe (unități administrative): Jönköping, Kalmar și Kronoberg. Acestea acoperă cea mai mare parte din provincia istorică Småland, mici porțiuni din aceasta fiind totuși situate și în județele Halland și Östergötland. Stema curentă, adoptată în 1569 înfățișează un leu roșu, bogat stilizat, pe un scut auriu și purtând o arbaleta. Uneori poate apărea și o coroană ducala. Populația era la 31 Decembrie 2009 de 720.358 locuitori, repartizați pe cinci județe, după cum
Småland () [Corola-website/Science/296694_a_298023]