12,983 matches
-
abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea accesului acestora la finanțare - START, denumit în continuare Program, administrat de către oficiul teritorial pentru întreprinderi mici și mijlocii și cooperație (OTIMMC). Art. 2. - Beneficiarul va primi ajutorul financiar în termenii și în condițiile stipulate în prezentul contract și în Procedura de implementare a Programului. II. Durata contractului Art. 3. - Durata de executare a contractului este de 3 ani de la data semnării contractului de ambele părți. Art. 4. - Termenul-limită pentru depunerea cererii-tip de eliberare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200830_a_202159]
-
inclusiv cheltuielile de orice fel legate de recuperarea tuturor sumelor, acordată în baza prezentului contract de finanțare, și este de acord cu executarea silită a prezentului contract în cazul în care nu își îndeplinește obligațiile în condițiile și la termenele stipulate în contract. Art. 12. - Garanția se constituie fără deposedare asupra bunurilor prevăzute în formularul de decont (anexa nr. 8 la procedură). Art. 13. - Bunurile asupra cărora se constituie garanția reală mobiliară rămân în posesia beneficiarului, dar stau la dispoziția administratorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200830_a_202159]
-
Articolul 33 (1) Nominalizarea lectorului de limba română se face de către universitatea din străinătate. ... (2) Numirea lectorului român pe post se face prin ordin al ministrului educației, cercetării și tineretului. ... (3) Condițiile specifice de desfășurare a activității la catedră sunt stipulate în protocoalele încheiate de Institutul Limbii Române cu universitățile străine partenere. ... Articolul 34 (1) Mandatul lectorilor români proveniți din mediul universitar angajați în străinătate este de 3 ani universitari; după 3 ani universitari, la cererea partenerului străin, perioada poate fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201320_a_202649]
-
din 27 ianuarie 2009. (6) O entitate are o obligație implicită care determină constituirea unui provizion pentru restructurare atunci când sunt îndeplinite condițiile generale de recunoaștere a provizioanelor, iar entitatea: a) dispune de un plan oficial detaliat pentru restructurare, care să stipuleze cel puțin: ... (i) activitatea sau partea de activitate la care se referă; (îi) principalele locații afectate de planul de restructurare; (iii) numărul aproximativ de angajați care vor primi compensații pentru încetarea activității, distribuția și posturile acestora; (iv) cheltuielile implicate; și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189828_a_191157]
-
îndeplinirea formalităților prevăzute la art. 233 alin. (2). (2) Dispozițiile alin. (1) paragraful 1 nu se aplică la circulația internațională a ambalajelor, a mijloacelor de transport sau a anumitor mărfuri acceptate sub un regim vamal special, pentru care reglementări speciale stipulează, în astfel de împrejurări, o dispensa de documente vamale. Aceste dispoziții nu se aplică nici în situația în care mărfurile pot fi declarate pentru punerea în liberă circulație în mod verbal sau prin altă acțiune. ... (3) În situația în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189895_a_191224]
-
Suma cuvenită prin plata "per capita" și pe serviciu aferentă perioadei de absență se virează de către casa de asigurări de sănătate în contul titularului contractului sau în contul medicului înlocuitor, după caz, urmând ca în convenția de înlocuire să se stipuleze în mod obligatoriu condițiile de plată a medicului înlocuitor. ... (5) Medicul înlocuitor va îndeplini toate obligațiile ce revin medicului înlocuit conform contractului de furnizare de servicii medicale încheiat de acesta cu casa de asigurări de sănătate. ... Art. 4. - (1) Reprezentantul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196788_a_198117]
-
Suma cuvenită prin plata "per capita" și pe serviciu aferentă perioadei de absență se virează de către casa de asigurări de sănătate în contul titularului contractului sau în contul medicului înlocuitor, după caz, urmând ca în convenția de înlocuire să se stipuleze în mod obligatoriu condițiile de plată a medicului înlocuitor. ... (5) Medicul înlocuitor va îndeplini toate obligațiile ce revin medicului înlocuit conform contractului de furnizare de servicii medicale încheiat de acesta cu casa de asigurări de sănătate. ... Art. 4. - (1) Reprezentantul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196787_a_198116]
-
comunist ar putea fi supus supravegherii de către Securitate nu convenea nici măcar la nivel de „interpretare”, liderii partidului hotărând ca respectivul birou să fie numit „Biroul Urmărirea Elementelor și a Grupurilor Dușmănoase Strecurate în Partidele Guvernamentale”. În cadrul aceleiași ședințe a fost stipulat un principiu de bază al funcționării temutei Securități: verificarea viitoarelor cadre de către Partid. În acest sens, se preciza că „Secretariatul C.C. va da toată atenția nevoilor de cadre a[le] D.G.S.P. trimițând numai elemente verificate, [pentru] ca în timpul cel mai
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de partid și U.T.M. să dea ordine și directive organelor Ministerului Securității Statului pe linia activității lor profesionale. De asemenea, se preciza că acestea „nu au dreptul să ceară rapoarte operative despre activitatea organelor Ministerului Securității Statului”. Totodată, se stipula că „șefii Direcțiilor Regionale ale Ministerului Securității Statului vor aduce la cunoștință primilor secretari ai Comitetelor Regionale de Partid despre Directivele și ordinele importante ale organelor Securității Statului, de asemenea, pe probleme, despre activitatea elementelor dușmănoase, despre lipsurile și abuzurile
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Ca o primă și urgentă măsură, a fost emis, la 1 august 1978, Ordinul Ministrului de Interne nr. 0001430 care, „în scopul îmbunătățirii activității de autoapărare, cunoaștere și protecție a cadrelor Ministerului de Interne împotriva acțiunilor serviciilor de spionaj străine”, stipula că șefii „de toate treptele” „au datoria de a cunoaște permanent și multilateral pe subordonați, de a-i educa în spiritul devotamentului nețărmurit față de patrie, partid și popor, de a cultiva și dezvolta la aceștia disciplina și convingerea executării întocmai
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și până acum, cu politica educațională europeană, denumită generic Lisabona 2000-2010. România a semnat, în 2002, angajamentele de aderare la politica europeană pentru orizontul anilor 2010, iar, de atunci, a dovedit o urmare consecventă a priorităților și direcțiilor de acțiune stipulate în documentele europene (vezi subcapitolul 1.2.), în scopul armonizării politicilor sociale, culturale și educaționale cu cele comunitare. Vom încerca să analizăm documentele de politică educațională cele mai semnificative din această perioadă, din perspectiva modalității în care se articulează cu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
permițând aceste dezvoltări susținute. Strategia de dezvoltare a învățământului preuniversitar pentru perioada 2001-2004, reactualizată în 2002, Strategia învățământului superior românesc pentru perioada 2002-2010, precum și Direcții strategice ale Ministerului Educației și Cercetării pentru perioada 2006-2008 (2005) sunt câteva dintre documentele-cadru ce stipulează în mod unitar ținte strategice similare celor formulate la nivel european, cum ar fi: asigurarea egalității de șanse și sporirea accesului la educație pentru toți, respectiv asigurarea calității educației și compatibilizarea sistemului național de învățământ cu sistemul european de educație
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dobândite pe căi formale, non-formale și informale. • Legea nr. 133 din 21 iulie 2000 pentru aprobarea O.G. nr. 102/1998 privind formarea profesională continuă prin sistemul educațional precizează rolul școlii în furnizarea și dezvoltarea unor programe de educație continuă, stipulând posibilitatea ca formarea profesională continuă și promovarea socială să se poată realiza prin sistemul educațional, în concordanță cu nevoile individuale și cu cerințele și exigențele economiei de piață și ale practicii sociale într-o societate democratică. • Ordinul nr. 3062 din
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fost elaborate o serie de acte normative, resursele alocate au fost cel mai adesea precare și cu totul insuficiente. Să vedem însă câteva dintre cele mai importante documente legislative și stipulările lor: • Legea bibliotecilor nr. 334 din 31 mai 2002 stipulează rolul acestora de centre comunitare de educație pentru adulți. Conform acestei legi, biblioteca are un rol de importanță strategică în cadrul societății informaționale, scopul ei principal fiind acela de a constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta și a conserva colecții
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
finanțarea programelor de formare profesională organizate de ANOFM se face din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pe baza indicatorilor stabiliți prin planul național de formare profesională. Serviciile de formare profesională se asigură gratuit pentru persoanele aflate în situație de șomaj, legea stipulând faptul că persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj sunt obligate să participe la programele de formare profesională oferite, organizate și sprijinite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă. Legea nr. 107/2004 introduce o nouă prevedere (art. 48), conform
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aparține salariatului, angajatorul va decide cu privire la cererea formulată de acesta, la condițiile în care îi va permite participarea la formarea profesională, inclusiv dacă va suporta în totalitate sau în parte costul ocazionat de aceasta. • Finanțarea educației generale a adulților este stipulată în Legea nr. 292/2003, care prevede că așezămintele culturale sunt finanțate din venituri proprii și dinalocații de la bugetul local sau de la cel de stat. Finanțarea activității de formare profesională continuă și promovare socială a persoanei, desfășurată de instituțiile publice
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
democratică, al lipsei serviciilor de consiliere pentru adulți ori al lipsei asigurării deprinderilor de bază actuale tot mai complexe cerute de economia bazată pe cunoaștere. Este paradoxal că, deși documentele de politică educațională anterior analizate, mai ales documentele-cadru de guvernare, stipulează importanța investirii în resursele umane (sursa strategică de dezvoltare a țării pe termen mediu și lung), acestea nu se regăsesc și în măsurile concrete de acțiune și de sprijinire a acestei investiții, cu atât mai mult la nivelul educației adulților
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
menținere a valorilor după care se conduce instituția, respectiv care corespund identității și profilului instituției (de exemplu, se poate decide menținerea ofertelor de cursuri pentru cultură politică chiar în cazul în care nu sunt profitabile, dacă în misiunea instituției se stipulează astfel). În funcție de beneficiile pe care le aduc instituției, de interesul manifestat pentru cursul în sine, de conținutul transmis, diferențiem mai multe tipuri de cursuri: a) ceea ce am putea denumi metaforic „vaci de muls” sunt cursurile solicitate în mod constant în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și până acum, cu politica educațională europeană, denumită generic Lisabona 2000-2010. România a semnat, în 2002, angajamentele de aderare la politica europeană pentru orizontul anilor 2010, iar, de atunci, a dovedit o urmare consecventă a priorităților și direcțiilor de acțiune stipulate în documentele europene (vezi subcapitolul 1.2.), în scopul armonizării politicilor sociale, culturale și educaționale cu cele comunitare. Vom încerca să analizăm documentele de politică educațională cele mai semnificative din această perioadă, din perspectiva modalității în care se articulează cu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
permițând aceste dezvoltări susținute. Strategia de dezvoltare a învățământului preuniversitar pentru perioada 2001-2004, reactualizată în 2002, Strategia învățământului superior românesc pentru perioada 2002-2010, precum și Direcții strategice ale Ministerului Educației și Cercetării pentru perioada 2006-2008 (2005) sunt câteva dintre documentele-cadru ce stipulează în mod unitar ținte strategice similare celor formulate la nivel european, cum ar fi: asigurarea egalității de șanse și sporirea accesului la educație pentru toți, respectiv asigurarea calității educației și compatibilizarea sistemului național de învățământ cu sistemul european de educație
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dobândite pe căi formale, non-formale și informale. • Legea nr. 133 din 21 iulie 2000 pentru aprobarea O.G. nr. 102/1998 privind formarea profesională continuă prin sistemul educațional precizează rolul școlii în furnizarea și dezvoltarea unor programe de educație continuă, stipulând posibilitatea ca formarea profesională continuă și promovarea socială să se poată realiza prin sistemul educațional, în concordanță cu nevoile individuale și cu cerințele și exigențele economiei de piață și ale practicii sociale într-o societate democratică. • Ordinul nr. 3062 din
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fost elaborate o serie de acte normative, resursele alocate au fost cel mai adesea precare și cu totul insuficiente. Să vedem însă câteva dintre cele mai importante documente legislative și stipulările lor: • Legea bibliotecilor nr. 334 din 31 mai 2002 stipulează rolul acestora de centre comunitare de educație pentru adulți. Conform acestei legi, biblioteca are un rol de importanță strategică în cadrul societății informaționale, scopul ei principal fiind acela de a constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta și a conserva colecții
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
finanțarea programelor de formare profesională organizate de ANOFM se face din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pe baza indicatorilor stabiliți prin planul național de formare profesională. Serviciile de formare profesională se asigură gratuit pentru persoanele aflate în situație de șomaj, legea stipulând faptul că persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj sunt obligate să participe la programele de formare profesională oferite, organizate și sprijinite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă. Legea nr. 107/2004 introduce o nouă prevedere (art. 48), conform
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aparține salariatului, angajatorul va decide cu privire la cererea formulată de acesta, la condițiile în care îi va permite participarea la formarea profesională, inclusiv dacă va suporta în totalitate sau în parte costul ocazionat de aceasta. • Finanțarea educației generale a adulților este stipulată în Legea nr. 292/2003, care prevede că așezămintele culturale sunt finanțate din venituri proprii și dinalocații de la bugetul local sau de la cel de stat. Finanțarea activității de formare profesională continuă și promovare socială a persoanei, desfășurată de instituțiile publice
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
democratică, al lipsei serviciilor de consiliere pentru adulți ori al lipsei asigurării deprinderilor de bază actuale tot mai complexe cerute de economia bazată pe cunoaștere. Este paradoxal că, deși documentele de politică educațională anterior analizate, mai ales documentele-cadru de guvernare, stipulează importanța investirii în resursele umane (sursa strategică de dezvoltare a țării pe termen mediu și lung), acestea nu se regăsesc și în măsurile concrete de acțiune și de sprijinire a acestei investiții, cu atât mai mult la nivelul educației adulților
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]