14,769 matches
-
în fața dispozițiilor și acțiunilor individuale stau o valoare și un scop conducîndu-le și determinîndu-le. Mulți psihologi se bizuie în așa măsură pe o privire generală schematică și pe proprietățile ("elementele") stărilor psihice stabilite de o analiză primară, încît consideră stările sufletești concrete, date realmente și foarte complicate, numai ca pe niște legături mecanice ale unor atare elemente. Așa cum, potrivit unei concepții populare răspîndite, materiile fundamentale există în natură cele dintîi, eventual "de la început", iar diferitele materii compuse apar după aceea, tot
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ca pe niște legături mecanice ale unor atare elemente. Așa cum, potrivit unei concepții populare răspîndite, materiile fundamentale există în natură cele dintîi, eventual "de la început", iar diferitele materii compuse apar după aceea, tot astfel unii vor să construiască și lumea sufletească din elemente psihice stabilite schematic. Se confundă existența reală cu expunerea din manual, unde se începe cu elementele. Nu se poate nega că există în domeniul psihic senzații, reprezentări și sentimente, constituind în forma lor izolată și abstractă datul cel
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
treptele vieții psihice, ceea ce sesizăm pe o treaptă mai tîrzie ca fiind separat și, într-o anumită măsură, independent de imbold și de năzuință. Se afirmă aici o autonomie născută din realitatea că gîndirea ajunge la acțiune abia după ce viața sufletească s-a aflat îndelung într.o bogată desfășurare; ea este de aceea prost înțeleasă potrivit propriului său trecut, crezîndu-se că deosebirile descoperite acum ar fi existat în toate stadiile vieții psihice, al căror rod tardiv este ea însăși 83. Întreaga
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
-ți poți continua existența, arătînd că trăirile trecutului sînt profitabile pentru viitor. Mai este importantă însă, pe lîngă asta, în contextul în cauză, și o situație de un interes psihologic general. Un sentiment total are, în esență, caracterul unei stări sufletești și nu al unui afect. El se naște într-adevăr din concentrarea unui șir de trăiri care au provocat, fiecare în parte, afecte mai mult sau mai puțin profunde, lăsînd astfel urme durabile în suflet.Și el caracterizează o direcție
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Nu este nici o contradicție în faptul că orchestra răsună din nou, după ce s-a încheiat acel solo determinat de o anumită situație. Numai că experiența ne arată că nu e totdeauna lesne de înțeles, în perioadele de armonie ale stării sufletești, ceea ce am îndeplinit involuntar într-o emoție bruscă, fiind trezite subit imboldul și putința de a o face. Momentele de acțiune reprezintă cea mai mare concentrare de care dispune viața sufletească; în ele se realizează cea mai intimă grupare a
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
lesne de înțeles, în perioadele de armonie ale stării sufletești, ceea ce am îndeplinit involuntar într-o emoție bruscă, fiind trezite subit imboldul și putința de a o face. Momentele de acțiune reprezintă cea mai mare concentrare de care dispune viața sufletească; în ele se realizează cea mai intimă grupare a tuturor forțelor psihice într-o singură direcție. În momentul deciziei, concentrarea se poate amplifica pînă la extaz. Nici o mirare că după aceea nu mai înțelegem zelul, însuflețirea, ardoarea sau forța pe
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
așadar, din liniștea aparentă a sentimentului total, asupra unei lipse de energie în situațiile de o clipă. Cînd vorbim despre tăria unui sentiment, trebuie să ne gîndim că aceasta se poate manifesta în două feluri: în forma interiorității, ca stare sufletească, și forma impetuozității, ca efect și ambele modalități se pot afla într-o acțiune reciprocă. Dacă este greu să înțelegem, pornind din lumea amintirii, energia cu care am acționat în trecut, deseori este și mai greu să ne gîndim din
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ne luăm în seris momentul acțiunii, deși știm foarte bine că chiar și cea mai măreață lucrare e doar o glumă, dacă idealul este plasat foarte sus; în spatele acestei glume, stă o seriozitate reprezentînd tocmai criteriul ideal (cf. § 18). Starea sufletească ce constituie humorul se răspîn-dește în muncă, fiind cuprinsă într-asta în mod indirect, atunci cînd e făcută fără înfumurare, fără sentimentalitate, fără o melancolie apăsătoare, fără zăbavă guralivă. Condiția este ca și în cazul în acre idealul ce l-
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
variate, care nu sînt prezente totdeauna. Psihologia și estetica sînt perfect de acord că humorul este un fenomen modern. Cervantes și Shakespeare sînt desemnați deseori ca fiind primii scriitori în ale căror opere este resimțit acest sentiment totalca o dispoziție sufletească de bază. Cocepția pe care o avea antichitatea despre caractere și destine era mai simplă. Cei de atunci erau atașați de niște linii mari și pure și nu reprezentau personalități ori evenimente foarte complicate. Anticii posedau cu siguranță un viu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Datorită unei "divine invidii" care corespunde fenomenul numit de romantismul modern "ironia universală" marea fericire și prăbușirea violentă sînt strîns legate între ele. Există, în această privință, posibilitatea unui sentiment total, în care puteau să intre, ca elemente, niște stări sufletești opuse. Grecii par să se fi oprit însă la relația succesivă dintre aceste contrarii, între lumină și întuneric, fericire și nefericire, fără ca factorii opuși să ajungă să se afirme în același timp, putînd intra astfel într-un sentiment total (cf.
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nuanțele individuale nu apar prea ușor iar cînd sînt descoperite, se prezintă ca niște date ce trebuie înăbușite. Cultul religios a fost, milenii de-a rîndul, o bază importantă de sentimente totale. Prin el, indivizii izolați sînt transpuși în stări sufletești schimbătoare, de teamă și speranță, tristețe și bucurie, de durere și măreție, determinate punct cu punct de imagini intuitive și tradiție. "Vinerea mare era o zi de amărăciune, dar dimineața de Paști era frumoasă" acest motto se potrivește la fel de bine
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
fundualul unei ordini universale, imposibil de îmbrățișat cu privirea. Acest contrast a condus, în parte, la o afirmare îndrăzneață a propriului eu, ca bază pentru orice dezvoltare personală, în parte la etalarea ca însușire de caracter și fundamentare a vieții sufletești, care apare atunci cînd considerăm viața, cu toate interesele și obligațiile ei, ca pe un episod mărunt, ce se pierde într-o ordine infinită a lucrurilor. Cuvîntul noblețe sufletească, mărinimie (magnanimitas sau sublimitas) era un cuvînt de oridine în literatura
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
parte la etalarea ca însușire de caracter și fundamentare a vieții sufletești, care apare atunci cînd considerăm viața, cu toate interesele și obligațiile ei, ca pe un episod mărunt, ce se pierde într-o ordine infinită a lucrurilor. Cuvîntul noblețe sufletească, mărinimie (magnanimitas sau sublimitas) era un cuvînt de oridine în literatura Renașterii. Calitatea pe care o desemnează apărea ca o desfășurare naturală a forței libere cu care omul intenționa să conceapă viața și sarcinile ei. Noțiunea aceasta a apărut sub
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
care omul intenționa să conceapă viața și sarcinile ei. Noțiunea aceasta a apărut sub diverse forme la filosofii moraliști 90 de la începutul Renașterii și a căpătat o influență crescîndă în specialasupra perioadei următoare, prin etica lui Telesio, conform căreia noblețea sufletească este forma cea mai înaltă a firmării propriei personalități 91. La Bruno, Descartes și Spinoza, se combină apoi, cu efectul pur psihologic al nobleței sufletești, influența noii imagini despre lume și imensitatea ei. Ceea ce locul neînsemnat și disparent al umanității
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
căpătat o influență crescîndă în specialasupra perioadei următoare, prin etica lui Telesio, conform căreia noblețea sufletească este forma cea mai înaltă a firmării propriei personalități 91. La Bruno, Descartes și Spinoza, se combină apoi, cu efectul pur psihologic al nobleței sufletești, influența noii imagini despre lume și imensitatea ei. Ceea ce locul neînsemnat și disparent al umanității în univers stîrnea spaima într-o natură ca a lui Pascal provoca marilor gînditori ai Renașterii îndeosebi un sentiment de noblețe și demnitate. Nu numai
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
capitolul următor, de fiecare dată, în funcție de circumstanțele individuale felurite în care apar. CAPITOLUL IX HUMOR ȘI FILOSOFIE 43. Teorie și viață Marele humor, așa cum am încercat să-l descriu, este o concepție despre viață sau, în tot cazul, o dispoziție sufletească în fața vieții. Ea se poate nutri din tot ceea ce omul experimentează, îndură, gustă, îndeplinește și simte. De aceea și filosofia unui om, în măsura în care are una va influența în acest caz. Și există cu adevărat, după cum am văzut, condițiile intelectuale ce
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a tuturor elementelor vieții interioare. Așa se explică faptul că filosofia poate situa alături de marii poeți doar un singur mare personaj, unul care a dat cele mai emoționante imagini despre contradicțiile vieții, avînd cea mai adîncă înțelegere pentru natura stării sufletești a celui ce trece prin aceste contradicții și este înfiorat de ele. Socrate și Shakespeare sînt cei doi mai mari humoriști. Unul și-a centrat existența pe o singură misiune; celălalt și-a făcut o temelie din bagata prisosință a
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o singură direcție, încît tăria și unitatea sa au de suferit. Platon nu aplică la comedie și la tragedie, fie din viață, fie din artă, ceea ce susține atît de insistent despre arta muzicală, cînd spune că ea cauzează o stare sufletească ce se poate menține îndelung, chiar dacă nu putem indica vreun motiv pentru ideile sau acțiunile pe care le provoacă. (Statul, II, p. 401). Apare aici o anumită contradicție între ceea ce arată în încheierea Banchetului cum că ar fi de datoria
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sînt mai intens preocupați să elaboreze și să aprofundeze fundalul intelectual al vieții nu intră în discuție ca reprezentanți ai marelui humor. Ne aflăm aici în fața unei noi limite a humorului, în calitatea sa de concepție despre viață sau stare sufletească vitală, deosebită de limitele puse, pe de o parte, de tragic, pe de alta, de acțiune. Granița pe care o trasează activitatea intelectuală nu provine din exterior. Marele humor nu obișnuiește să presupună vreun fundal dogmatic, rotunjit odată pentru totdeauna
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ci legitatea acesteia se situa în prima linie. El recomandă, drept cel mai important mijloc al libertății spirituale, ca sentimentele noastre să fie legate de idei valoroase, în care putem afla un echilibru complet (Ethica, V, nota 4). Sinuozitățile vieții sufletești trebuie să fie anulate de împrejurarea că ne simțim tot una cu substanța lumii, cu ceea ce rămîne statornic dincolo de toate schimbările, întrucît recunoaștem legătura spiritului nostru cu întreaga natură (De emendatione intellectus). Atunci, ceea ce este mic și inconstant dispare din
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de împrejurarea că ne simțim tot una cu substanța lumii, cu ceea ce rămîne statornic dincolo de toate schimbările, întrucît recunoaștem legătura spiritului nostru cu întreaga natură (De emendatione intellectus). Atunci, ceea ce este mic și inconstant dispare din orizontul nostru și starea sufletească dominantă este bucuria cunoașterii. Este absolut sigur că lui Spinoza nu i-a lipsit interesul pentru individual și specific, mai ales în domeniul vieții psihice. El nu a scris doar cartea întîi și a doua a Eticii sale, care tratează
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
I, Încheiere) observație pe care o punea într-un ascuțit contrast cu teama superstițioasă sau cu mărginita enervare a oamenilor în această admirație, el era înălțat deasupra comediei și tragediei vieții și asemenea contradicții nu puteau determina pozitiv starea lui sufletească în fața vieții. Ar fi nedrept să tragem de aici concluzia că, în viața sa personală, Spinoza a rămas neatins de acele sentimente al căror ansamblu condiționează marele humor. Atît compasiunea cît și hazul au jucat un rol în cazul său
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
este supus mărginirii și limitării, așa încît dacă nu putem rîde de el, putem cel puțin să surîdem. Pentru Shaftesbury,era vorba aici doar de un mijloc, de un artificiu care nu se leagă pe dinăuntru de o întreagă stare sufletească vitală. Principalul interes al lui Hutcheson este d eordin etic, iar cel al lui Smith, etic și de economie națională. Interesul lor psihologic era de tip derivat și subordonat. Dimpotrivă, la Hume am fi putut spera să găsim humor. El
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cu obiectele și, în loc să fie baza profundă, dar ascunsă, inima cea bună caută bucuroasă să atragă atenția, luînd cuvîntul în mod direct, așa încît cordialitatea se prefăcea în sentimentalitate. Se adauga la aceasta optimismul simplu al epocii, care făcea viața sufletească superficială. Se trecea cu ușurință peste disonanțe. Sensibilitatea pentru infinit și misterios, care fusese atît d dezvoltată la Shakespeare și la Milton, era pe cale să se piardă la poeții acestei epoci 102. A fost totuși important faptul că a apărut
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
devenit imposibile ca științe. Kant nu a ajuns la acest rezultat fără o luptă interioară. Fiindcă, așa cum declara el, avusese soarta să fie îndrăgostit de metafizică, iar acum vedea că aceasta era imposibilă. Într-o astfel de sciziune a stării sufletești îl aduseseră deja primele sale cercetări. A depășit-o cu ajutorul humorului. În Träume eines Geistersehers erläutert durch Träume der Metaphysikx (1766), predomină o dispoziție humoristică. Față de conceptul de adevăr strict și înalt, pentru care căpătase acum o viziune, sistemele speculative
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]