12,795 matches
-
în societățile occidentale, o schimbare a sensibilității, care duce la post-modernitate. Pariziana este, prin esență, un personaj care se înscrie, prin jocul aparentelor, în teoria postmodernista a simulacrelor. Ea personifica triumful esteticii asupra eticii, o estetică a aparentei și a surprizei, prin recurs la efectul spectacularului și imprevizibilului. Pariziana anunță anumite trăsături postmoderniste, cum ar fi: integrarea în cultura spectacolului, bazată pe improvizare, dimensiunea ludica a fanteziei, indeterminarea, spontaneitatea, triumful esteticii asupra eticii, accelerarea stilului de viață și al activității etc.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
didactic nu interesează numai produsul elevilor, ca valoare socială, ci în plan psihologic, interesează suplețea soluției găsite pentru rezolvarea sarcinilor propuse de învățători. Interesează în mod deosebit măsura în care soluțiile găsite în rezolvarea problemelor produc elevilor o stare de surpriză și, în același timp, o trăire intensă în plan afectiv. Aceasta reanimă dorința și curiozitatea de a descoperi căi și soluții relevante. Performanțele școlare sunt posibile prin: dezvoltarea spiritului de observație, gândirea și imaginația creatoare; crearea unei atmosfere permisive, care
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
Istoria românilor, Religia, Științe ale naturii, acestea fiind grupate în funcție de temă, în măsura în care au servit scopului propus. Parcurgându-se un curriculum specific, s-a atins finalitatea-cheie: accentuarea expresivității și spontaneității în exprimarea elevilor, prin îmbinarea elementelor de noutate, de inedit, a surprizei și fanteziei, caracteristici ce definesc originalitatea și creativitatea. Eficiența programului a fost demonstrată prin produsele elevilor: texte literare în versuri sau în proză, texte nonliterare, îmbinări originale de imagini și cuvânt artistic. Dincolo de colaborarea învățătorilor din diferite școli, de efortul
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
Sabin replică macho : „Da, m- aș distra cu ea...”. Pe deasupra mai și bea, fumează și chiulește de la ore. Cu toate astea e un elev eminent, cel mai bun din liceu. Citește poezie, recită în duo cu Lucian din Shakespeare și, surpriză : „Sufletul satului trece pe lângă noi/ Ca un miros sfios de iarbă cosită/ Ca o cădere de fum de pe streșini de paie/ Ca un joc de iezi pe morminte înalte”, adică Lucian Blaga. Deși ușor inexact (Lucian recită din memorie), citatul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și 50 ml ulei de măsline, se pune pe un platou de cedru și se bagă la cuptor timp de 20 de minute. Se pune platoul pe o tavă și pe tavă tacâmul și sosiera cu marmeladă de ceapă. SOMON SURPRIZĂ - PENTRU MESE FESTIVE 200 g orez, 1 pachet de filé de somon afumat, 1 castravete de seră ( mare ), 2 lămâi, o linguriță de zahăr, sare și piper după gust, o lingură de oțet din mere și susan prăjit. Se spală
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se întărește și așa se obține coșul. Pe un platou se pune un pat de orez și se întinde, peste el se pune coșul și în coș se pune pieptul călit cu smântână și se decorează cu roșii. Este o surpriză pentru musafirii tăi preferați. CREVETI CU FICAT DE GASCA Un ficat de gâscă, fasole, puțină zeamă de pește, ulei de măsline, usturoi, dovlecel, creveți, unt și o roșie Punem ulei de măsline în tigaie, apoi adăugăm ficatul la prăjit. Punem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cartea „Reflecții peste timp” (având ca temă dimensiunea academică, științifică, socială și creștină a operei sale) am răsfoit cu interes cartea mai sus menționată, mai ales că la prima vedere părea foarte tentantă, cel puțin ca titlu. Am avut însă surpriza să descopăr în relatările autorilor cărții un Paulescu minuscul, a cărui personalitate științifică, trunchiată și aruncată în derizoriu, este creionată doar în 32 de pagini (din cele 23 ale cărții) într-o manieră mai mult decât jignitoare, chiar înjositoare. Iată
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
conformismul social și psihologic. În parodii T. adoptă rolul de critic literar care ironizează clișeele, pozele meditative, ticurile stilistice, ca în textele care pleacă de la Grigore Vieru, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Aureliu Busuioc ș.a. Epigramele și miniaturile lui valorizează paradoxul, surpriza comică, poanta și caricarea absurdă a viciilor, în spiritul unei tradiții bine însușite: „La izvoarele cu ape/ Vii, ca limba strămoșească,/ Cerbii vin să se adape,/ Porcii... să se bălăcească” (La izvoare); „Despre călăi, mă prind/ Că te întreb, Partid
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
cunoscut faptul că orice responsabilitate reală, orice carieră realizată înainte de 1989 presupuneau a servi regimul și a nu refuza să furnizezi informații dacă Securitatea o cerea. În plus, modul aparent arbitrar în care erau selectate dosarele oferite publicului era surprinzător. Surpriza cea mai mare a fost ca, în octombrie 2006, să se afle că președintele, fost șef al marinei comerciale române în Țările de Jos înainte de 1989, nu avea niciun dosar! Secretul îl protejează ca o magie pe șeful statului! Să
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
estetice privind lumea operei: a. vitalitatea lumii prezetate (caracterul ei static sau cinetic); b. intensitatea trăirilor ei; c. contrastele acesteia; d. amploarea, profunzimea ei; 25. ce valori sau interese propune (utilul și plăcutul, învățăminte, etc.); 26. caracterul de noutate, de surpriză (1. ieșirea din șabloanele narative, descriptive, prozodice etc; 2. din exprimarea banală, cotidiană; deci o exprimare neobișnuită; etc.); 27. aprecierea operei prin prisma elementelor componente, cât și prin valoarea de ansamblu; 28. „peisajul”, atmosfera operei: de o mareție (vagă) sau
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
etc.); - personajul pozitiv (eroul, voinicul, Făt Frumos) - este înzestrat cu toate darurile: frumusețe fizică și morală, istețime etc.; - are un lung șir de tribulații; - are un cod al onoarei de la care nu se abate; - el nu profită niciodată de avantajul surprizei; ex.: dacă adversarul doarme, îl trezește și apoi îl ucide în luptă dreaptă;dimensiunea voinicului se acoperă cu conceptul cavaleresc despre putere și inteligență (fortitudo et sapientio); - este un om dispus oricând să - și pună în joc faima pentru un
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
memoria istorică națională ca o semi-"ficțiune fundațională" a conștiinței de sine românești (Sommer, 1989). Totuși, spre deosebire de ficțiunile literare, în care citirea în avans a sinopsisului poate distruge experiența lecturală prin divulgarea unor elemente de intrigă în care sunt încuibate surprize programate a fi descoperite pe măsura înaintării în text, lucrările academice au consacrat practica devoalantă a rezumatului (eng. abstract). Supunându-ne acestui principiu de transparență academică, ne simțim obligați să dezvăluim sinopsisul argumentului general dezvoltat în cartea de față încă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
devoalante a prezentării sinopsisului, care dezvăluie din capul locului tainele teoretico-metodologice ale lucrării de față, păstrăm speranța că cititorul care se va încumeta să pătrundă în hățișul textual care se întinde înaintea lui va fi răsplătit pentru efortul său. Alte surprize conceptuale îndosite în paginile volumului stau a fi descoperite. * * * Același imperativ moral al aducerii aminte apasă și asupra autorului cărții de față. Asumându-mi această calitate auctorială, găsesc necesară amintirea numelor "celorlalți semnificativi" față de care mă simt îndatorat intelectual. Capul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în București la Școala de la Sf. Sava), limba de predare în școlile gimnaziale și superioare din cele două principate era greaca. Sub aceste auspicii (ecleziale din punct de vedere organizatoric și grecești din punct de vedere lingvistic), nu constituie o surpriză faptul că conținutul educațional avea o puternică și aproape exclusivă fibră religioasă. Ulterior instituționalizării învățământului prin Regulamentele școlare din 1832, respectiv 1834, al căror efect este, pe lângă consacrarea unei infrastructuri educaționale întinsă pe întreg teritoriul principatelor, și acela al preluării
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
altfel ochiul generațiilor care se succed și mereu alta este calea pe care ea cade. În această privință, singura esențială, nimic nu poate fi definitiv și totul rămâne încă de făcut. Și totuși, în zona cea mai puțin promițătoare de surprize, aceea a mărturiilor celor ce l-au cunoscut pe poet, iată că ne vin știri noi, ce se adaugă celor strânse până acum de „eminescologi”. Doamna Ileana Ene, istoric literar și cercetător la Muzeul Literaturii Române, ne-a pus recent
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ieșită de sub tutela cuvântului, gestica apare ca o ,,formă vie, posesoare a unei logici proprii", intraductibilă în limbaj comun, asemenea muzicii, în care obiectul simbolizat era una cu simbolul însuși 19. În postmodernism, repertoriul gestual se înscrie în jocul aparențelor, surprizelor, șocurilor, triumfând mai mult estetic decât etic prin efectul spectacularului și imprevizibilului. Corpul uman este pus în scenă ca un ,,corp deschis", ca un vas spațial în mișcare, transformându-se în spectacol, în imagine, în ,,look" care trebuie să atragă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fericirea caracterizându-se printr-o activitate sporită a centrului creierului și favorizând o creștere energetică determină apariția gesturilor de bucurie și de apropiere; d) dragostea generând trezire parasimpatică, relaxare și mulțumire antrenează apariția gesturilor de mângâiere și de îmbrățișare; e) surpriza permițând unei persoane mărirea razei vizuale și totodată pătrunderea în cantitate mai mare a luminii în retină provoacă ridicarea sprâncenelor; f) dezgustul transmițând în întreaga lume același mesaj se exprimă gestual prin ducerea mâinii la gât ca imposibilitate de a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
b) caracter intenționat, exprimând în mod voluntar trăirile emoționale (de exemplu, zâmbetul profesorului de apreciere la răspunsul unui elev poate exprima satisfacția profesională). Pe de altă parte, profesorul poate descifra gesturile expresive mascate ale elevilor care le trădează emoțiile: bucuria, surpriza, mirarea, oboseala, plictiseala, supărarea etc. De regulă, elevul care evită privirea profesorului încearcă să-l dezinformeze sau să-l mintă. Multe din expresiile faciale ale profesorului sunt legate de procesul de instruire după Barbara M. Grant și Dorothy G. Hennings
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
În funcție de genul de operă abordat (ex. opere epice, lirice sau dramatice), Însă ea (lectura) ar trebui să aibă În toate Împrejurările același efect: să producă plăcere cititorului. Ce fel de plăcere?: ex. simpla plăcere de a gîndi, de a trăi surpriza unei emoții, de a empatiza fără să vrei cu stările sufletești ale personajelor sau ale eului liric, și de a vedea că le Înțelegi etc. Plăcerea lecturii este atunci cînd ea ne fură, ne sugestionează, ne pasionează, Îmbogățindu-ne pe
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
avem, la un moment dat, față de cineva anume - ex: față de o persoană pe care o considerăm din fire cinstită - sîntem Înclinați să nu o supunem la probe de sinceritate, sau să luăm drept adevăr tot ceea ce afirmă (de aici și surprizele neplăcute care pot apărea). * „Oare nu toți am luat, mai mult sau mai puțin, dorințele noastre drept realități?” (Lucian Blaga) Numai că unii realizează totuși lucrul acesta cu un simț al realității, putînd să păstreze un control al situației, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
are trei caractere: unul, pe care-l crede el, altul, pe care i-l dă publicul, și un al treilea, pe care nici unul nici altul nu-l pot desluși niciodată, și care e cel adevărat.” (N. Iorga) De aici și surprizele, de genul: „Cum am putut să gîndesc sau să fac lucrul acesta?!”. Adevărul este că fiecăruia dintre noi ne plac autoiluzionările cu privire la sine. * „Bolile morale au un avantaj imens față de bolile fizice; ele dispar Într-o clipită prin Îndeplinirea dorinței
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lui intrinsecă. * „Frumoasă nu e În primul rînd frumusețea, ci frumusețea atinsă de nefrumusețe.” (Lucian Blaga) Pentru a ieși În evidență, „frumosul” are nevoie de contraste: „Ceea ce nu e puțin diform are aerul banal, de unde reiese că neregularitatea, adică neprevăzutul, surpriza, uimirea sînt o parte esențială și caracteristică a frumuseții” (Charles Baudelaire). * „Adevărul cuprinde numai idei, pe cînd frumosul cuprinde idei manifestate În materie sensibilă.” (Titu Maiorescu) La rîndul său, Friedrich Schiller menționează faptul că adevărul e pentru Înțelepți, pe cînd
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acțiunile sale de a opri succesiunea catolică la tronul Angliei. Regele Iacob a refuzat orice ajutor din partea vărului său, Ludovic al XIV-lea, iar la data de 5 noiembrie 1688 William de Orania a debarcat în Anglia. Regele a avut surpriza neplăcută să vadă cum toți ofițerii protestanți precum și fiica sa, prințesa Ana, l-au părăsit și s-au alăturat trupelor invadatorilor. Conform cronicarilor oficiali, la data de 11 decembrie, Iacob al II-lea a fugit în Franța, nu înainte de a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Din nou, revenim la literatura apocrifă și aducem un nou citat, care contrazice variantele oficiale:„Regele a transmis lorzilor un mesaj, subliniind dorința sa de a părăsi regatul. Lorzii și-au luat răgazul necesar pentru a formula răspunsul“. Prin urmare„surpriza“ unei evadări a regelui Iacob al II-lea a fost mai degrabă o înțelegere de comun acord între cele două părți aflate în conflict. Regele Iacob și-a salvat viața și familia, iar parlamentul a putut să proclame un nou
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
alocuțiunii a fost că tânărul se va plictisi repede de viața strictă impusă de orânduirea problemelor în stat și, după câtva timp, cu siguranță, va numi un prim ministru. Însă chiar și cei mai cinici detractori ai săi au avut surpriza să constate că Ludovic și-a îndeplinit misiunea cu sfințenie, zi de zi, vreme de cincizeci și cinci de ani, urmând un program strict și riguros. Moștenirea rămasă după cei doi cardinali, Richelieu și Mazarin, nu era deloc ușoară. Nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]