12,770 matches
-
Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica În pregătire: Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac Bun de tipar: 2011 • Apărut: 2011 • Format 14 × 19 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel. Dif.: 0788.319462; Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com; www.euroinst.ro 1 "În primul rând Foucault a fost un istoric. O teorie restrânsă a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
perioadă au repus în circulație valori ale literaturii interbelice a căror importanță, în epocă, era minimalizată. Cea de-a doua etapă prinde contur îndată după 1970 și este marcată în principal de volumele Personalitatea literaturii române (1973), Mihail Sadoveanu. Fascinația tiparelor originare (1981), Poezia lui Eminescu. Arhetipuri și metafore fundamentale (1990). Se observă, de la început, ponderea acordată judecăților sintetizatoare, atât la nivel colectiv, cât și la nivel individual. Aprecierile se întemeiază pe factori de ordin estetic și urmăresc să afle „dominante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
scrisul cult, dintre particular și universal, dintre balcanism, românism și europenism. Liniile sugerate de Personalitatea..., în capitolele corespunzătoare, sunt dezvoltate în monografiile dedicate operei eminesciene și sadoveniene. În primul caz, sunt urmărite „arhetipuri și metafore fundamentale”, în al doilea - „fascinația tiparelor originare”. De fiecare dată se identifică un strat arhetipal și mitologic, dedus, în cazul lui Eminescu, spre exemplu, din câteva metafore esențiale: haosul, acvaticul, astralul, bolta, pădurea, muntele, geniul, privirea, erosul, tanaticul. Este reconstituit, de asemenea, „arhetipul poetului”, pentru a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
București, 1967; Literatura română între 1900-1918, Iași, 1970; Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1973; Personalitatea literaturii române, Iași, 1973; ed. 2, Iași, 1997; Ecran interior, cu un portret de Corneliu Baba, Iași, 1975; Între Ulysse și Don Quijote, Iași, 1978; Mihail Sadoveanu. Fascinația tiparelor originare, București, 1981; Propilee. Cărți și destine, Iași, 1984; Nisipul, București, 1989; Poezia lui Eminescu. Arhetipuri și metafore fundamentale, Iași, 1990; Amfiteatru cu poeți, Iași, 1995; Caietele privitorului tăcut, Iași, 2001; Perspective, Iași, 2001. Ediții: Calistrat Hogaș, Opere, pref. edit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
performanța lui imediat precedentă, pentru evidențierea progresului și crearea satisfacției reușitei, foarte importantă la acești copii. 7. Prezența În aceeași clasă a copiilor normali/obișnuiți și performanța lor În aceeași clasă cu cei cu cerințe speciale nu reprezintă un model/tipar de urmat, ci doar o ambianță absolut necesară și un mijloc al integrării educative, atât pentru copiii cu cerințe speciale, cât și pentru copiii obișnuiți care află din vreme despre “compoziția” reală a societății În care vor trăi și vor
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Miodrag CIURUŞCHIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2139]
-
Librăria Cărturești, str. Aristide Demetriade nr. 1 (Iulius Mall), tel. 0256.247696 Librăria Humanitas Emil Cioran, str. Florimund Mercy nr. 1, tel. 0256.433180 Librării ON-LINE www.euroinst.ro www. anticariatonline.ro www.librariaeminescu.ro www.cartedesucces.ro Bun de tipar 2013 • Apărut: 2013 • Format 16,5 × 23,5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Potrivit unei note informative, datând din 16
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în dosarele Securității. Documente, Editura Enciclopedică, București, 2006, p. 95. 4 Ziarul central al PNL-Gheorghe Brătianu, "Mișcarea" și variantele sale locale: "Mișcarea Banatului", "Mișcarea Mureșului", "Mișcarea Prahovei", "Mișcarea Noastră" etc. 5 Marcel Ivan, Evoluția partidelor noastre politice. 1919-1932, Editura și tiparul Krafft&Drotleff ss, Sibiu, fa. 6 Al. G. Savu, Sistemul partidelor politice din România. 1919-1940, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. 7 Emilia Sonea, Gavrilă Sonea, Viața economică și politică a României 1933-1938, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978. 8
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
gândurile. Ne contopeam cu respirația înzăpezită a patriei noastre. Grefa franceză nu ne împiedica, nici pe sora mea, nici pe mine, să ducem o existență asemănătoare cu a colegilor noștri: rusa devenea pentru noi limba curentă, școala ne forma după tiparul tinerilor sovietici model, jocurile paramilitare ne obișnuiau cu mirosul puștii, cu exploziile grenadelor de manevră, cu ideea dușmanului din Apus, împotriva căruia va trebui să luptăm într-o bună zi. Serile din balconul bunicii nu mai erau, parcă, decât un
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care constrânge statele să urmeze anumite cursuri de acțiune și să renunțe la altele. Regula care stă la baza acestei dinamici este cea a self-help-ului (autoajutorare); bazându-se astfel preponderent pe propriile resurse sau pe alianțe flexibile și temporare în tiparul general al balanței de putere în funcție de distribuția capabilităților în sistem, fiecare stat urmărește să se apere de încercările potențiale sau manifeste de cotropire, atac, subjugare, influență economică etc. venite din direcția altor state. În această viziune, indiferent de natura particulară
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
și cu statutul gramatical al cuvântului - și păstrarea acestora în diferitele traduceri din română sau din alte limbi și sfârșind cu indicarea semnificației de bază, care rezultă câteodată și din opțiunea autoarei pentru un anumit echivalent propus de traducători. Același tipar este urmat și în cazul numelor divine din Biblie, ceea ce înlesnește comparația dintre cele două tradiții și, implicit, compararea traducerilor. Așa cum se poate observa, numelor divine din Coran li se aloca un spațiu mai mare, corespunzând, în primul rând, semnificației
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
negociați răsadurile de plante cu alți fitoterapeuți. Sau, dacă reușiți să începeți straturile de plante medicinale și aveți suficient timp să faceți răsaduri, le puteți vinde, reușind astfel să obțineți banii pe care îi investiți în grădina, chiar din aceasta. Tiparele pe carele puteți folosi pentru a vă face straturile sunt nelimitate. Studiați câteva cărți de amenajare a grădinilor pentru a vedea ce se potrivește cel mai bine stilului dvs. de viață. Este bine să vă gândiți la tipurile de plante
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
aceasta presupune: citirea textului de copiat, citirea fiecărei propoziții, reluarea cuvintelor sau a grupurilor mici de cuvinte, citirea și apoi scrierea lor din memorie. Transcrierea - este mai dificilă față de copierepentru că elevii sunt puși în situația să transforme literele de tipar în litere de mână. Copierea și transcrierea dezvoltă spiritul de observație, atenșia,disciplina în muncă, adică pregătește elevii pentru executarea altor exerciții mai dificile. Dictarea cu prevenirea greșelilor - constitue o modalitate de verificare a modului cum au înțeles elevii explicațiile
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
Li se explică elevilor că atunci când vor putea să scrie propoziții, le vor delimita unele de altele prin acest semn numit punct și care se scrie la sfârșitul propoziției. În perioada abecedară, în cadrul lecției,,Sunetul și litera t mic de tipar “, elevii fac cunoștință pentru prima dată cu titlul lecției :,,Cartea”. Este momentul să li se atragă atenția că după titlu nu se pune punct. Această regulă o întâlnesc în clasa a II-a, în cadrul lecției de comunicare după text. Tot
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
de propoziții exclamative ; - citirea unor propoziții exclamative ; - dictări ; - motivarea folosirii semnului exclamării ; - completarea unui text cu semnele de punctuație corespunzătoare. Semnul întrebării (? ) este întâlnit pentru prima dată de către elevii de clasa I în lecția,, Sunetul și litera o mic de tipar „. Li se explică elevilor că la sfârșitul unei propoziții prin care se întreabă ceva, se scrie semnul întrebării. Ori de câte ori, în lecțiile noi, se intâlnesc semnele de punctuație studiate până în acel moment, se cere elevilor să motiveze folosirea acestora. În clasa
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
dintr-un text ; - să alcătuiască propoziții interogative ; - să transforme propoziții enunțiative în propoziții interogative ; - să completeze un text cu semnele de punctuație corespunzătoare ; - dictări. Virgula (, ) este întâlnită în abecedar, pentru prima dată în lecția,, Sunetul și litera o “ () mare de tipar ),când o interjecție se desparte de restul propoziției prin virgulă :,,O, e o mașină mare ! “. În lecția următoare ,, Sunetul și litera c “ (mic de tipar ) virgula apare după un substantiv în cazul vocativ :,, Anica, ai un ac?„. Mai târziu, în
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
este întâlnită în abecedar, pentru prima dată în lecția,, Sunetul și litera o “ () mare de tipar ),când o interjecție se desparte de restul propoziției prin virgulă :,,O, e o mașină mare ! “. În lecția următoare ,, Sunetul și litera c “ (mic de tipar ) virgula apare după un substantiv în cazul vocativ :,, Anica, ai un ac?„. Mai târziu, în lecția,,Tata “, elevii întâlnesc o nouă situație de folosire a virgulei : se scrie virgula între părți de propoziție de același fel, când nu sunt legate
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
cum ar fi: - să alcătuiască propoziții în care virgula să fie scrisă în toate situațiile cunoscute; - să completeze un text cu semnele de punctuație corespunzătoare; Linia de dialog (-) este întâlnită în abecedar în lecția,, Sunetul și litera c’’Ămic de tipar). După citirea lecției, se analizează cu copiii, pe baza ilustrașiilor din manual, cine întreabă, apoi cine răspunde și se stabilește faptul că în lecție vorbesc două persoane. Se observă că înaintea cuvintelor spuse de fiecare persoană, s-a scris o
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
nu trece peste alte ortograme întâlnite în textele de citire, fără a le explica,în raport cu posibilitățile lor de înțelegere. Despre scrierea cu inițială majusculă, elevii învață chiar în perioada abecedară. Când se predă sunetul și litera A Ă mare de tipar ) li se spune elevilor că această literă se folosește la scrierea cuvintelor nume de persoane, animale, ape, localități, munți. Cerându-li-se exemple de acest fel la fiecare lecție de predare a unei litere mari, elevii își însușesc repede această
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
raportul A+T / G+C este variabil, dar constant în interiorul probelor de ADN provenite de la aceeași specie, indiferent de organ. Cele două lanțuri ale ADN se pot desface enzimatic în interiorul nucleului, iar secvența nucleotidelor de pe fiecare lanț va servi ca tipar pentru sinteza de lanțuri complementare, procesul numindu-se duplicare (replicare). Dacă lanțul nou sintetizat conține riboză și uracil în locul deoxiribozei și timinei, procesul se numește transcriere, iar ARN nou format participă în citoplasmă la biosinteza proteinelor. Diferențierile ADN în ceea ce privește masa
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
trei tipuri principale de ARN identificate în celulă: ARN ribozomal,(ARNr') ARN de transfer (ARNt) și ARN mesager (ARNm). Acești acizi ribonucleici se găsesc în următoarele proporții față de ARN citoplasmatic total: . Aceste trei tipuri principale de ARN sunt biosintetizate după tiparul ADN din nucleu, prin transcripție. ARN ribozomal izolat din ribozomi are mase moleculare mari, catena ribonucleotidică fiind formată din 100 3000 unități. ARNr are o structură monocatenară, dar pe anumite porțiuni lanțul se înfășoară prin legături de H intracatenare, cu
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de ARN, procesul de biosinteză a ARN numindu-se transcripție. Denumirea ARNm este în directă legătură cu funcția lor de a transmite mesajul genetic codificat în secvența nucleotidelor din structura ADN la nivelul ribozomilor citoplasmatici și de a servi drept tipar pentru biosinteza proteinelor 5.3. Funcțiile biologice ale acizilor nucleici Experiențele efectuate de Avery, Mac Leod și Mc Carty (1994) au confirmat ipoteza privind funcția genetică a acizilor nucleici și au demonstrat că ADN este purtătorul informației genetice, a totalității
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
trăiți departe de țară, apoi piesele de teatru Meșterul Manole (1927), Cruciada copiilor (1930) și Avram Iancu (1934). Admirația stăruitoare a gânditorului pentru Goethe își găsește o expresie cuprinzătoare în eseul Daimonion (1930). Începând cu Eonul dogmatic (1931), B. încredințează tiparului lucrările care vor alcătui sistemul său filosofic. Dintre ele, Spațiul mioritic, apărut în 1936, anul când e ales membru al Academiei Române, cunoaște un deosebit ecou. Devine profesor la Universitatea „Regele Ferdinand I” din Cluj, unde se creează pentru el o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
având conștiința unui destin „emanat din veșnicie”. Poetul aparținea mediului intelectualității rurale ardelenești, care își apărase identitatea numai printr-o obstinată rezistență conservatoare față de orice schimbare a stilului de viață tradițional. Gândirea lui B., în antiistoricitatea sa stăruitoare (interesul pentru tiparele inconștiente, nemodificabile prin evoluția societății), atenția acordată miturilor, practicilor magice, permanențelor ancestrale (eresurilor) se fac ecoul acestor aprehensiuni față de efectele civilizației. Existența umană rurală devine pentru filosof cu totul altceva decât cea urbană. Ontologizând asemenea diferențe, el ajunge să considere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
cuvântului „cenușă” în visările poetului, atinse de „tristețea metafizică”. „Dezmărginirea” din Poemele luminii și Pașii profetului e căutată acum nu spațial, în afară, ci interior și temporal, scormonind străfundurile memoriei. Comunitatea cu Marele Tot are loc printr-o coborâre spre tiparele originare ale ființei, spre „obârșii”, la „mume”. Lauda somnului, cel mai înalt punct al liricii blagiene, împinge universul într-o noapte ancestrală, grea de latențe zămislitoare. Aici trăiește prefigurarea fantastică a întregii spețe, fiindcă totul se situează pe tărâmul visului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
I-IV, București, 1995-1999; Micu, Scurtă ist., II, 57-65; Anania, Rotonda, 150-163; Vasile Muscă, Filosofia ideii naționale la Lucian Blaga și D. D. Roșca, Cluj-Napoca, 1996; Ion Bălu, Opera lui Lucian Blaga, București, 1997; Titus Bărbulescu, Lucian Blaga. Teme și tipare fundamentale, București, 1997; Mihai Cimpoi, Lucian Blaga, paradisiacul, lucifericul, mioriticul, Cluj-Napoca, 1997; Corin Braga, Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare, București, 1997; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 115-142; Ovidiu Moceanu, Experiența lecturii, Brașov, 1997, 29-41; Eonul Blaga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]