13,085 matches
-
Iiae, q8, a1 i. Introducere Intervalul de timp acoperit în acest eseu se întinde din secolul al XI-lea pan] în secolul al XVI-lea - o perioad] de o jum]țațe de mileniu de activitate filosofic] considerabil], comparabil] doar cu varietatea și vigoarea perioadelor moderne și contemporane. Totuși, oarecum surpinz]tor, între sfârșitul Renașterii și mijlocul secolului XX, filosofia acelor cinci sute de ani a fost în mare parte uitat]. Într-adev]r, doar în ultimii aproximativ dou]zeci de ani filosofii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ta felul în care aceste principii generale pot fi transpuse în maxime cu valoare practic]. În etică contemporan], dreptul natural se deosebește de rivalii s]i prin refuzul de a accepta ideea c] dezvoltarea uman] se poate realiza într-o varietate de forme și în stiluri la fel de diferite. Acest lucru nu este de condamnat, dar misiunea actual] a teoriei este aceea de a oferi o expunere plauzibil] a bunurilor umane și a implicațiilor lor, atacând în acest fel pluralismul facil al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
greșite din cauza presupuselor efecte negative (cum ar face utilitariștii), ci din cauz] c] ele nu pot fi transformate într-un principiu universal. Respingerea maximei promisiunilor false sau a oric]ror alte principii de acest fel este compatibil] cu o larg] varietate de cursuri de acțiune. Kant distinge dou] moduri de evaluare etic]. În primul rând putem evalua maximele adoptate de c]tre agenți. Dac] discernem între acestea îi putem identifica pe cei care resping principiile care nu pot fi neuniversalizate (deci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atât la ideea coordon]rii garantate dintre virtute și fericirea-recompens] (a crezut c], astfel, virtutea adev]rât] va fi subminat]), cât și la cerință de a postula imortalitatea, înțeleas] că viat] veșnic] (vezi lucrarea Sfârșitul tuturor lucrurilor). El ofer] o varietate de versiuni istorice ale ideii c] putem accepta statutul ființelor umane ca parte a naturii numai în condițiile adopt]rii unor anumite postulate. De exemplu, el sugereaz] c] trebuie cel putin s] sper]m în posibilitatea evoluției pozitive morale în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dar ele sunt mai degrab] alese decât induse mecanic de dorințele sau de inclinațiile noastre. vii. Etică kantian] Etică lui Kant și imaginea care o înlocuiește adesea în dezbaterile contemporane nu epuizeaz] etică kantian]. Termenul este acum folosit pentru o varietate de poziții sau angajamente etice cvasikantiene. Uneori sfera de utilizare este foarte larg]. Anumiți autori vor vorbi despre etică kantian] având în minte teorii ale drepturilor, teorii bazate mai mult pe acțiune decât pe rezultate sau orice alt] poziție care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care conteaz] în egal] m]sur]. Consecințialismul nu este atotcuprinz]tor. (Philip Pettit arăt] cum ar reacționa un adept al consecințialismului în secvență a treia, „Principalul argument împotriva consecințialismului”, capitolului 19.) P]rerea general] a lui Ross este aceea c] varietatea lucrurilor importante este mare, astfel încât nu se poate întocmi o list] strict] a aspectelor semnificative din punct de vedere moral. Printre aceste aspecte se num]r] generozitatea (ajutorul oferit celorlalți, acolo unde este posibil), dezvoltarea talentelor și corectitudinea în relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drepturile nu sunt toate de același fel. Pentru început, exist] drepturi active și pasive: drepturile de a face anumite lucruri și drepturile de a provoca unele lucruri s] ți se întâmple său s] se întâmple cuiva. Dar termenul acoper] o varietate mult mai larg]. De obicei, se convine asupra faptului c] diferențele includ drepturile privite că revendic]ri, ca puteri, ca libert]ți sau că imunit]ți. Sensul dominant ar putea foarte bine s] fie acela de „revendicare” și acesta, care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a obliga guvernele s] remarce importantă constrângerilor morale. iv. Pro și contra drepturilor Acestea fiind spuse, ne putem întoarce la întreb]rile specifice menționate mai devreme: 1) Cine sau ce anume poate avea un drept? Diferiți scriitori au sugerat o varietate de criterii referitoare la felul în care putem încadra o entitate într-o categorie acoperit] de protecția drepturilor. O distincție în termeni largi este dat] de urm]torul fapt: dac] un drept este înțeles sub forma unei puteri deținute spre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
University Press, 1986). 24 Etică mediului Robert Elliot Ce este o etic] a mediului? În Parcul National Kakadu din zona de nord a Australiei se reg]sesc ținuturi împ]durițe accidentate, mlaștini și zone acvatice care ad]postesc o larg] varietate de forme de viat]; aici viețuiesc specii nemaiîntâlnite în alte zone, chiar și cele aflate pe cale de dispariție, precum papagalul cu cap negru (Psephotus dissimilis) și țestoasă din specia Carettochelys insculpta. Kakadu ofer] pl]ceri estetic și oportunit]ți recreaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oameni? Este extincția specilor un pret acceptabil de pl]țiț în schimbul creșterii oportunit]ților de angajare? Astfel de principii care ne orienteaz] atitudinea fâț] de natur] se constituie într-o etic] a mediului în sensul cel mai general. Exist] o varietate de etici ale mediului, concurențiale sau care coincid parțial. Oamenii care au o viziune moral] asupra problemelor mediului sunt adepții unei etici cu privire la acestă constând din cel puțin unul, dar, în general, mai multe principii. S] lu]m drept exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea r]spunde afirmativ. La o analiz] per ansamblu ar putea s] nu fie greșit, dar din perspectiva eticii amintite acest lucru necesit] a fi analizat. La fel ca și în cazul eticii vieții, aceasta poate fi conturat] într-o varietate de feluri: ar putea admite existența unor diferite grade de important] moral] atribuind, prin comparație, important] moral] minim] obiectelor; ar putea reflectă un egalitarism biologic excluzând ipoteza unor grade de important] moral], sau s-ar putea afla undeva la mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
contractual] voluntar] presupune moralitatea tuturor aspectelor implicate. Urm]toarea expunere urm]rește analiza acestei presupuneri. Rocco este fiul unui b]rbier s]rac, dar cinstit, a c]rui familie se afl] într-o situație foarte grea. Acesta încearc] printr-o varietate de c]i s] asigure necesarul de bani familiei sale, dar nu reușește. Într-un final, Rocco afl] despre inclinațiile ciudate ale vecinului s]u Vito. Vito, un b]iat înst]riț și sadic, ofer] 5.000 de dolari, plus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt coextensive. Am presupune c], dac] am desf]sura numai acțiuni care sunt acceptabile din punct de vedere moral, atunci ar exista o anumit] fericire, dar ea nu ar fi garantat]. Dobândirea fericirii este, printre altele, în relație cu o varietate de alte lucruri materiale și fizice (că de exemplu, s]n]tatea și îndeplinirea anumitor nevoi biologice) pe care activit]țile morale nu le asigur] de la sine. Dar mai sunt multe aspecte contestabile și controversate. În primul rând, trebuie acceptat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce comunitatea crede c] este adev]rât. (Theaetetus, 172AB; nu este totuși clar dac] chiar Protagoras a pus problema în acest fel.) Prin intermediul comerțului, al c]l]toriilor și al r]zboaielor grecii au devenit pe deplin conștienți de marea varietate de obiceiuri și se ajunge astfel la concluzia relativit]ții moralei. Problemă care se pune în leg]tur] cu aceast] discuție este totuși dac] putem accepta c] obiceiul cultural determin] ceea ce este frumos și urât, ceea ce este corect și incorect
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reacții participante normale, cum ar fi resentimentul sau indignarea moral], ci adopt]m, în schimb, caracteristică atitudinii obiective sau clinice a relațiilor impersonale. Dimpotriv], cănd acțiunile altora indic] bun]voința, reauavoinț] sau indiferență pe care aceștia le intenționeaz], exist] o varietate de reacții participante pur și simplu datorit] implic]rii sau particip]rii noastre în relații interpersonale. Astfel, recunoștință, bun]voința, resentimentul, indignarea moral] ș.a.m.d. sunt parte atât de integrant] a concepției noastre despre noi înșine și despre alții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
modul în care etică se cristalizeaz] în societ]țile de mici dimensiuni în forme foarte diferite fâț] de cele pe care le ia în propriile noastre societ]ți și despre modul în care scrierile etice str]vechi reflect] deja o varietate de concepții privind modul în care trebuie tr]it] viața. Apoi, sunt expuse marile tradiții etice, si g]sim divergențe de opinii nu numai între diferitele tradiții, ci chiar în sânul fiec]rei tradiții. Istoria eticii filosofice occidentale arăt] cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
e acompaniată de o mai bună adaptare a sistemului la mediu. Fiecare dintre aceste idei atrage obiecții care vor conduce la reformulări teoretice variate. Printre cele mai cunoscute critici, enumerăm: faptul că schimbarea nu este universală, ci există o mare varietate și eterogenitate, constatate empiric, ale comunităților, civilizațiilor (argument relativist); faptul că schimbarea nu e uniliniară, de la simplu la complex sau de la primitiv la dezvoltat, ci ciclică, de-a lungul istoriei existând și perioade de regres, cum ar fi colapsul Imperiului
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
acestea, ne vom raporta la o parte din indicatorii prezentați mai sus41. 1.3.2.1. Ce sunt optimismul și pesimismul? Un număr din ce în ce mai mare de cercetători din diverse câmpuri 42 ridică problema optimismului / pesimismului în conexiune cu o mare varietate de probleme sociale și individuale. Există o serie de studii care arată că optimismul e un ingredient valoros pentru sănătate, fericire, succes sau relații sociale mai bune, în vreme ce pesimismul e exact opusul vezi Peterson & Bossio (1991); Scheier, & Carver (1992); Deptula
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
spp.) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 4700 Merlan Alaska și merlan verde (Theragra chalcogramma Pollachius) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 4800 Macrou (Makaira spp.) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 4900 Peștele câine portughez (Centroscymnus coelolepis) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 5100 Hamsie, scrumbie, anșoa (Engraulis spp.) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 5200 Plătica de mare (Dentex dentex-Pagallus spp.) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 5300 Varietate de pește din genul Merlucius (Merlucius spp.) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 5400 Plătica (Brama spp.) �� ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 5500 Drac-de-mare (Lophius spp.) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ÎI ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 5600 Peste din specia Orcynopsis unicolor ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 5700 Egrefin nordic sau peste roșu (Sebastes spp.) ─────────────────────────────────────────────────────────────────���────── N 5800 Peste din specia Boreogadus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153541_a_154870]
-
fi tăiate sau divizate. Se pot pregăti probe de laborator duplicat; ... e) lotul - o cantitate din produsul alimentar livrat la un moment dat, despre care inspectorul de prelevare știe sau presupune că are caracteristici comune, cum ar fi: origine, producător, varietate, ambalator, tip de ambalaj, marcare, expeditor etc. Un lot suspect este un lot care, din orice motiv, este suspectat că ar conține un nivel excesiv de reziduuri. Un lot nesuspect este un lot pentru care nu există nici un motiv de suspiciune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154520_a_155849]
-
fi tăiate sau divizate. Se pot pregăti probe de laborator duplicat; ... e) lotul - o cantitate din produsul alimentar livrat la un moment dat, despre care inspectorul de prelevare știe sau presupune că are caracteristici comune, cum ar fi: origine, producător, varietate, ambalator, tip de ambalaj, marcare, expeditor etc. Un lot suspect este un lot care, din orice motiv, este suspectat că ar conține un nivel excesiv de reziduuri. Un lot nesuspect este un lot pentru care nu există nici un motiv de suspiciune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154519_a_155848]
-
au dus totuși la o lectură sistematizată a fenomenului în sine până foarte târziu, în ultimele decenii ale secolului XX, după studiul de arhetipologie din 1960 datorat lui Gilbert Durand. Am recurs la o selecție critică a bibliografiei, dată fiind varietatea lucrărilor dedicate obiectului de studiu în general, dar și perioadei medievale - care diferă ca încadrare temporală în funcție de comunități și culturi, însă nu foarte mult în ce privește imaginarul colectiv (intervalul convențional cel mai cuprinzător, dar discutabil, este între secolul IV, anul 313
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mereu cucerită, devine imaginea ludică a unei existențe percepute ca fiind insuficientă, limitată și, în final, incontrolabilă. Medievalitatea românească, în parcurgerea treptelor către maturitate și a etapelor de formare a unei culturi înalte, nu a ajuns - se poate spune - la varietatea artelor sau a manifestărilor imaginarului occidental; dat fiind, cred, tipul de credință canonică și sistemul de mentalități colective determinat și de viața politică și militară locală. În raport cu o spiritualitate menținută în limitele unor practici conservatoare, aflat sub influența unor culturi
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
semințelor. ────────────────��──────────────┼──────────────────────────────────────────────── 5. Tomato black ring virus │Plante de Fragaria L. și Rubus L., destinate │plantarii cu exceptia semințelor. ───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────── 6. Tomato spotted wilt virus │Plante destinate plantarii de: Apium graveolens │L., Capsicum annuum L., Cucumis melo L., │Dendranthema (DC.) Des Moul., toate varietățile │hibrizilor de Impatiens de Nouă Guinee, │Lactuca sativa L., Lycopersicon lycopersicum │(L.), Karsten ex Farw, Nicotiana tabacum L. │care sunt destinate vânzării producătorilor de │tutun, Solanum melongena L., Solanum │tuberosum L., cu excepția semințelor. Anexă 3 (Anexă nr. 3 ------------- la normele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155349_a_156678]
-
Meloidogyne │chitwoodi Golden et al. (toate populațiile) și │Meloidogyne fallax Karssen. ───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────── 56. Tuberculi de Solanum │Fără a încălca prevederile aplicabile tuberosum L. destinați │tuberculilor prevăzuți la pct. 55 din secțiunea plantarii, cu excepția │1 a prezentei anexe, se declară oficial că varietăților oficial acceptate │tuberculii: în unul sau mai multe state │- au fost produși în Uniunea Europeană, si U.E. │- au fost obținuți direct dintr-un material │menținut în condiții corespunzătoare, care a │fost supus unor testări oficiale de carantină │în cadrul Uniunii Europene, prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155349_a_156678]