13,667 matches
-
deosebite ale solului și climatului temperat, propice cultivării vitei de vie din zonă, a dezvoltat un sector viticol puternic industrializat, în cea mai de Sud zona a țarii. Încă de la înființare, societatea a demarat un program intensiv de cultivare a vitei de vie cu soiuri nobile, devenind pricipalul producător de struguri din județul Teleorman. În 2010, societatea a inaugurat unul din cele mai moderne combinate de vinificație din țară care a fost finanțat printr-un proiect european . Aceasta s-a înscris
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
cultivate aparținând societății.Pe podgoriile societății se cultivă în principal, soiuri pentru vin ( 60% - soiuri pentru vinuri roșii și 40% - soiuri pentru vinuri albe), atât din sortimentul internațional cât și din cel tradițional românesc. Societatea exploatează următoarele soiuri nobile de vită de vie: Crâmpoșie Selecționată, Riesling Italian, Pinot Gris ,Chardonay, Sauvignon Blanc - că vinuri albe , pentru vinuri roșii Merlot, Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagră, Pinot Noir , iar pentru vin de masă , soiurile Mușcat și Hamburg. http://www.infinity-agency.com/turism-viticol/ Două hoteluri
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
a încercat o formulă de compromis care nu a avut succes, fiind adoptată formula episcopului Alexandrei. Eusebiu de Cezareea a scris multe lucrări și o cronică universală în care a introdus dimensiunea cronologică. A inaugurat genul istoriei ecleziastice. A scris „Vita Constantini” și discursul festiv rostit în 336 cu prilejul aniversării de 30 de ani de domnie a împăratului Constantin. Consideră că existența imperiului roman era expresia voinței lui Dumnezeu și a împărăției divine, ierarhia terestră fiind preluată după cea cerească
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
-lea, care s-a proclamat co-împărat. Vasile a complotat împotriva lui Mihail al III-lea. Mihai moare asasinat, iar Vasile a pus bazele dinastiei macedonene. A domnit între anii 867-886. Nepotul său, Constantin, a încercat să-i justifice uzurparea în Vita Vasili că Mihail al III-lea nu era capabil să conducă un imperiu, fiind descris eronat ca bețiv și puțin preocupat de problemele statului. Vasile I a fost urmat de Leon al VI-lea Înțeleptul (886-912) care nu a fost
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
în Paphlagonia-coasta micrasiatică a Pontului, ca Philaret care deținea 40 de domenii, 600 de boi, 12 000 de oi, 100 de atelaje de muncă, numeroși sclavi. Văduva Danielis stăpânea în Pelepones 80 de domenii, 3000 de sclavi și turme de vite, fiind una dintre căile de constituire a unei noi categorii sociale de proprietari funciari aflați în ascensiune, menționați ca „puternici” (dynatoi). În anii 922-1025, împărații dinastiei macedonene au luptat pentru apărarea micii proprietăți țărănești libere împotriva dynatilor (puternicii) din rândurile
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
de ani, găsită în Templul Soarelui Reginei Nefertiti. Prima dintre sticle a fost vândută, mai târziu, la licitație cu 1.000$. Egiptenii obișnuiau să aprovizioneze morții cu mâncare și bere. Un vechi mormânt egiptean poartă inscripția : ”...satisface spiritul său cu vită și pasăre, pâine și bere”. În tavernele din Egipt, cel mai folosit toast era “Pentru stafia ta!”. Se spune că egiptenii sunt cei care i-au învățat pe greci să facă bere. Faimosul scriitor grec Sofocle încuraja cumpătarea și sugera
Bere () [Corola-website/Science/296771_a_298100]
-
Ibbotson. Între celebrii dramaturgi și romancieri austrieci contemporani se numără laureata Premiului Nobel pentru literatură Elfriede Jelinek, Peter Handke și Daniel Kehlmann. Bucătăria Austriei derivă din cea a Imperiului Austro-Ungar și este cunoscută pentru specialitățile sale echilibrate de carne de vită și porc și pentru gama variată de mâncăruri cu legume. Brutăria "Mehlspeisen" a creat delicatese cum ar fi Sachertorte, „Krapfen”, gogoși umplute cu gem sau cremă, și plăcintele „Strudel” umplute cu măr ("Apfelstrudel"), cu brânză ("Topfenstrudel") și cu cremă de
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
care provoacă tuberculoza, „Mycobacterium tuberculosis”, a fost descoperit la 24 martie 1882 de Robert Koch. Pentru descoperirea sa, Koch a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1905. Koch nu credea că există vreo legătură între tuberculoza la bovine (vite) și tuberculoza la oameni. Din acest motiv, destul de târziu s-a putut stabili că laptele infectat reprezintă o sursă de infecție. Ulterior, riscul transmiterii de la această sursă a fost redus în mod simțitor datorită introducerii procesului de pasteurizare. În 1890
Tuberculoză () [Corola-website/Science/301016_a_302345]
-
termeni locali colibe care servesc exclusiv la creșterea animalelor. Multe din aceste așezări sunt acum în stare avansată de degradare, fiind și părăsite. În perioada interbelică erau și așa numitele "colibe mutătoare", folosite de ciobani și în general crescătorii de vite. Dacă în deceniile trecute, aceste colibe aveau tendința de a se permanentiza, acum la început de mileniu trei, nu mai prezintă același interes din partea localnicilor. Un motiv este faptul că tinerii nu sunt atrași de acest fel de viață, nici măcar
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
romane către Ulpia Traiana Sarmisegetusa. Satele sunt înșirate de-a lungul văii sau sunt risipite pe înălțimi unde se întâlnesc și sălașele, așezări tipice pentru viața pastorală. Pe această vale minunată este așezată și localitatea Voislova. Ocupația principală este creșterea vitelor, agricultura dar și pomicultura. Satul Voislova se găsește situat pe paralela 45°20'03" latitudine nordică și meridianul 22°20'03" longitudine estică. Vatra satului este așezată între dealurile domoale Cocin la nord și Slatina la sud-est, de-a lungul
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
cca 11.000 ha) erau concentrate, prin proprietate sau arendă, în mâinile a 5 persoane: 1. Anton Enescu, arenda Moșia Făurei (fostă proprietate a Mânăstirii Cotroceni), suprafață de 4400 ha[3]. În plus avea în Plevna și un „tamaslâc” cu vite de rasa ialomițeană[4]. S-a remarcat prin contribuția importantă la definitivarea bisericii din sat[5]. 2. D.Negreanu[6] era proprietarul Moșiei Valea Rusului, în suprafață de 1000 ha ; 3. Nicolescu Oscar[7] deținea Moșia Martoi, cu 1970 ha
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
însă, așa cum se specifică în Monografia Părintelui Ilarion, era mult mai compact (vezi istoricul satului Valea Rusului). Dată fiind populația și resursele, din 1905, la hramul istoric al bisericii, 13-14 octombrie, se desfășura un „"bâlci anual cu obor pentru vânzarea vitelor"”[12]. Astăzi, Societatea Agricolă Plevna, sub raportul portofoliului funciar avut în administrare, deține locul întâi în comuna Lupșanu, exploatând peste 1400 ha teren agricol. Conducătorul acesteia, inginerul agronom Mihail Coman, a preluat de la înaintași ștafeta mulțumirii și recunoștinței generoase față de
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
tratate și lucrari știintifice de analiză matematică. Profesor universitar la Universitatea Politehnica din Bucuresti. Poet recunoscut, având peste 10 volume de poezii ("Cloșca cu puii de aur, Et in arcadia ego" vol 1-2, "Alma Mater, Cogito..., O-Vidius - Dacia Felix, Ars Longa - Vita Brevis",etc.) Dan Enăchescu ( nepot al preotului Ilarion Fiera) Doctor în Psihologie, doctor în Medicină, Medic primar psihiatru. Este profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității București. Este autorul unor importante lucrări de specialitate: “"Elemente
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
secolul al XVI-lea, Brebu este continuă vatră de locuire ale cărei origini se pierd în negura istoriei. Vorbind de vechimea acesteia, bătrânii satului o plasează undeva în vremea geților și a dacilor, pentru că și "ei se ocupau cu creșterea vitelor, adică cu păstoritul montan, ca și brebenii". Strâns legată de evoluția în timp ne apare și denumirea de Brebu, asupra originii căreia părerile sunt împărțite. Mulți, printre care vom include pe moșii așezării - cândva "un mic cătunel" - consideră că denumirea
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
lucrări fortificate construite din piatră și pământ. Luând în discuție perioadă ce a precedat prima împroprietărire a țăranilor, efectuată de Alexandru Ioan Cuza, vom constată că mai toți locuitorii Brebului trăiau în bordeie de lemn și pământ, cu adăposturi pentru vite, ca expresie a principalei ocupații -păstoritul montan. Pentru iluminat se întrebuința în perioadă aceea opaițul cu seu de oaie, la lumina căruia gospodinele țeseau în războaie pânză de in și stofă (dimia) de lână. Ca și încălțări, tipice pentru întreagă
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
cu împrejurimi de păduri de brad și fag brăzdată de la nord la sud de râul Ialomița. Recunoscută încă din anii 1936 ca stațiune balneoclimaterică. Pășunile și fânețele din hotarele comunei ocupă jumătate din suprafața agricolă a comunei și favorizează creșterea vitelor. Cealaltă jumătate este plantată cu pomi fructiferi: pruni, meri, peri, în cea mai mare parte și cireși, vișini și piersici. Fiind aproape de munte, deseori primăvara florile pomilor sunt distruse de câte o zăpadă târzie sau de îngheț, care, deseori, vine
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
foarte dezvoltată, fiind axată mai mult pe agricultură (porumb, grâu, floarea soarelui), pe vie și pe legumicultură. Activitățile agricole se desfășoară pe o suprafață de 3040 ha de teren extravilan. De asemenea, un loc aparte este dat și de creșterea vitelor (bovine, ovine). În ultima vreme au început să ia amploare micile afaceri de familie, materializate în diferite magazine, baruri, sifonării, birouri de asigurări, farmacii, ateliere de morărit, etc.. Primăria are în derulare mai multe proiecte de alimentare cu apă potabilă
Comuna Negrilești, Galați () [Corola-website/Science/301219_a_302548]
-
dintre cele mai importante așezări rurale din județ, în perioada interbelică fiind și centru administrativ al plășii Siret (mai tarziu, Independentă). Activitățile economice preponderent întâlnite sunt: Agricultură: Cultură grâului, a secarei, orzului, ovăzului, porumbului, sfeclei de zahăr, lucernei și a vitei de vie 9, creștere animalelor (porcine, păsări), apicultură Industrie extractiva: Țițeiul exploatat în zonele Schela - Independență - Slobozia Conachi constituie principala resursă minerală din teritoriu. Pe raza comunei există două fabrici (producție de napolitane și ulei alimentar) cu un nivel mediu
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
păduri și plante cultivate, ocupația vârforenilor a fost diferită pe parcursul anilor. În timpurile mai vechi locuitorii se ocupau numai cu îndeletniciri pe plan local din care își câștigau existența zilnică. Ocupația de seamă a locuitorilor a fost și este creșterea vitelor și cultura pomilor fructiferi. Încă din cele mai vechi timpuri locuitorii erau buni crescători de animale- îndeletnicire de bază a locuitorilor noștri. Nu exista gospodărie să nu aibă pe lângă casă câteva oi, unii având chiar și sute. Astăzi, această frumoasă
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
rolul de cel mai important centru comercial pentru legăturile cu Orientul Apropiat, cât și cu Occidentul, uzându-se atât de transportul pe Dunăre, cât și pe Marea Neagră pentru negoțul cu cereale, pește, cherestea, miere și ceară de albine. Cirezi de vite, herghelii de cai și turme de oi - mărfuri și bunuri care se găseau din belșug pe plaiurile noastre - și care au influențat foarte mult dezvoltarea căilor de comunicație, a drumurilor interioare care legau Țară de Sus de Țară de Jos
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
hotar și să lase „în pace gârla Rătundului”. Nu se poate preciza dacă porunca domneasca se referă la o mai veche pricina de hotar sau la o încercare obișnuită de a pescui în gârlele stăpânite de mănăstire și a paste vitele pe grindurile din baltă. Gârla Rătundului este menționată într-o hartă a Băltii Bratesului întocmită la 4 aprilie 1835. A fost la sud-est de satul Tătarca, unde era Grindul Rotund. În împrejurări care au rămas necunoscute satul va fi luat
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
XIV, atestate documentar, ulterior, hlize razasesti. Istoria satului este, deci, identică, în linii mari cu cea a oricărui sat de clacași din Moldova, împovărați de obligațiile ce decurgeau din executarea „boierescului”, claca, mereu în creștere din momentul în care cerealele, vitele, devin o constantă economică a pieței interne și externe. SATUL SIVITA Ce sunt scutelnici a mănăstirii de Sfatul Neculai ot Galați 1. Ioniță Lapteacru, vornic; 2. Pavel Chebac 3. Ivan Muntean 4. Radul Popoiu 5. Iordache Chebac 6. Ioniță Toderasco
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
și documentele cercetate au scos la iveală numeroase informații privind aspecte de viața economică. Cei mai vechi locuitori aveau ocupațiile de cules și pescuit. Ulterior au început să practice agricultură se cultivau: cereale, secara, legume și zarzavaturi, în, cânepă sau vită de vie. Iveștiul are în total 8955 de hectare din care arabil 5317 hectare, pășuni 160 hectare, vii 929 hectare livezi 208 hectare, păduri și alte terenuri forestiere 1456 hectare terenuri cu ape și stuf, 136 hectare căi de comunicație
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
se află în apropiere, la Șorogari, sat care aparține tot acestei comune. În pădure încă mai trăiesc porci mistreți, lupi, vulpi, dihori, iepuri și căprioare, cele din urmă de multe ori fiind acuzate de distrugerea culturilor din preajma pădurii. Sătenii cresc vite, porci și păsări, iar unii dintre ei se ocupă cu apicultura. În afara satului a fost amenajată în jurul anului 1980, o crescătorie de fazani, care astăzi însă nu mai există. În vestul satului se află iazul Aroneanu, alimentat de râurile Ciric
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
face legătura dintre câmp și pădure este groapă de gunoi. Pădurea (în pantă mai lină) face legătura dintre sat și iazul Ezăreni. În Horpaz se practică în general economia de subzistență, fiind astfel un sat cu funcție mixtă. Sătenii cultiva vită de vie în moșia din vatra și câteva dintre fructele și legumele necesare în gospodărie zilnic (roșii, mazăre, câteva rânduri de cartofi, morcovi, ceapă, bame, mărar, pătrunjel), pomi fructiferi (vișini, cireși albi în general și amari, caiși, gutui). Pe moșia
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]