13,756 matches
-
să practice caritatea și să-și însușească învățăturile lui Hristos împotriva viciilor, patimilor și păcatelor. Evoluția Bisericii Ortodoxe Române după 118 Marea unire de la 118 a surprins biserica ortodoxă română în plină frământare, fiecare provincie având propriile probleme legat e îndeosebi de situația geopolitică. Cea mai bine organizată părea a fi biserica din Transilvania care se conducea după statutul și organizarea inițiată și înfăptuită de Andrei Șaguna. Imediat după 118 s-au înființat eparhii noi și s-au reînființat eparhiile care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a alege, a produs și continuă să producă adevărate dezechilibre în armonia creației. Și aceasta datorită în principal deturnării conștiente a rostului natural al instinctelor pe care omul le-a transformat în instrumente ale plăcerii. La scară socială, prin alterarea îndeosebi a instinctelor sociale de proprietate și dominație (care operează atât de perfect în lumea animală, dar transformate de om în vicii) aveau să conducă umanitatea pe drumul zbuciumatei sale istorii. Nici biserica, atât de admirabil concepută de Hristos, nu a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care-i pot afecta propria existență, dar și a celor din jurul său, cu alte cuvinte a structurii sociale în care trăiește efectiv, Paulescu reușește să pătrundă realitățile vieții sociale în comunitățile umane pe parcursul istoriei umanității. Latura instinctuală a comportamentului uman, îndeosebi instinctele sociale: de proprietate și dominație și derivatele lor, stă la baza conflictelor sociale pe care Paulescu le trece în revistă de-a lungul istoriei umane, de la epoca lui Socrate, Platon și Aristotel până în timpurile moderne. Îl preocupă îndeosebi revoluția
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
uman, îndeosebi instinctele sociale: de proprietate și dominație și derivatele lor, stă la baza conflictelor sociale pe care Paulescu le trece în revistă de-a lungul istoriei umane, de la epoca lui Socrate, Platon și Aristotel până în timpurile moderne. Îl preocupă îndeosebi revoluția franceză pe care o consideră o abominație, referindu-se mai ales la hecatomba umană produsă de cele 7 jaquerii, dar și la cele 3 curente majore ale gândirii sociale cărora le-a dat naștere și anume: liberalismul, socialismul și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
editat în 146 și apoi rearanjat pe domenii în 2002 în monumentalul volum ,,Reforma Spiritului” (ediție princeps apărută sub îngrijirea lui Petre Popescu Gogan și Claudiei Voiculescu) în care problema formării omului prin educație ocupă un loc important legat fiind îndeosebi de specificul național, tipologia familiei românești, culturii și tradițiilor românești. Cred că astăzi toți cei care au pretenția să reformeze învățământul românesc (ceea ce se întâmplă de 20 de ani încoace) ar trebui să lectureze mai întâi această carte de unde ar
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
bază această nouă viziune, tratat din care primele patru volume se vor publica între anii 103 și 130. Al doilea moment a fost în a doua jumătate a secolului al XX- lea când știința medicală, bazată pe aportul celorlalte științe, îndeosebi fizica și chimia, a putut produce dovezi în sprijinul bolii, care să susțină diagnosticul și să permită, în același timp, urmărirea științifică a evoluției acesteia. Sunt de fapt etapele când latura empirică a activității medicale intră într-un declin evident
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
iar pentru pacient, de asemenea, este de remarcat faptul că a devenit mai puțin receptiv, uneori refractar dacă nu chiar contestatar al deciziei medicale. Acest din urmă aspect se întâlnește din ce în ce mai frecvent astăzi când pacientul intră ușor în posesia informației, îndeosebi de pe internet. Trebuie subliniat faptul că această informație nu întotdeauna este de cea mai bună calitate și cel mai adesea nu este înțeleasă corespunzător, dar pe care pacientul o folosește, nu rareori, ca pe o armă împotriva medicului sau sistemului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la vindecarea bolnavului. Din nefericire timpurile moderne au zdruncinat puternic acest eșafodaj al relației medic pacient. Tehnicizarea excesivă a actului medical, informația nu totdeauna de bună calitate și cel mai adesea prost înțeleasă, secularizarea galopantă a tot ceea ce constituie valoare, îndeosebi morală, au făcut ca multe dintre cutumele vieții sociale aparținând moralei să fie aruncate în derizoriu sau chiar persiflate. Dincolo de aceste vicisitudini ale momentului, principiul carității creștine ca parte integrantă a moralei creștine, rămâne valabil ca punct de plecare, element
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
înalt) în pozițiile pe spate culcat, șezând sau stând. Kinetoterapia atitudinilor scoliotice trebuie completată cu tonificarea complexă, simetrică, a întregii musculaturi a spatelui, abdomenului și membrelor, precum și cu exerciții pentru antrenarea capacității generale de efort, ca sporturi și jocuri sportive, îndeosebi înot, volei, baschet. Efectele profilactice, dar mai ales cele corective ale exercițiilor fizice rezultă din efectele morfogenetice (plastice), fiziologice și educative, ce se observă la cei ce practică timp îndelungat și metodic exercițiile fizice, adecvate scopului propus. Stimularea simultană a
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
cifolordotică. Această situație am întâlnit-o în cazul creșterii rapide și a insuficientei musculoligamentare. Programele kinetice pe care le-am folosit au cuprins exerciții fizice corective, exerciții analitice și cele pentru condiționare fizica generala care asigură formarea simțului ținutei corecte (îndeosebi simțului poziției corecte a bazinului), un tonus și o forța corespunzatoare grupelor musculare care trebuie să mențină ținuta corecta și pozitia echilibrata a bazinului, care conferă întregului organism vigoarea generala necesara și inlaturarea starea de hipotonie generala. În ceea ce privește mobilizarea coloanei
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
menționează că este redactată de Al. Iacobescu, Ștefan Ionescu-Bălcești, Marcel N. Romanescu și Angelo Stătescu. În Cuvânt înainte redacția se angajează să publice literatură de valoare, traduceri din capodoperele lumii, studii folositoare tineretului școlar. Publicație eclectică, având simpatii pentru modernism, îndeosebi pentru simbolism, insistă și asupra necesității unei literaturi „ca reflex al mediului social al unui popor”. În sumar intră versuri de Octavian Goga ( În liniștea amurgului, după Peto´´fi), Nichifor Crainic (În cimitir, Durere ascunsă, Vărul Dionis), Al. Iacobescu, I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290528_a_291857]
-
De la alegerile europene din 1984 a fost acceptată în alocuțiuni inserția de videograme realizate pe cheltuiala candidaților, avînd o cotă de 30% din volumul intervenției, proporția mergînd spre 40% în reglementările CNCL pentru alegerile prezidențiale din 1988. Cu această ocazie îndeosebi, inovația formală, justificată prin interesul de a moderniza expresia electorală, a făcut obiectul unei largi utilizări.59 În afară de comunicarea celor angajați în campanie și de mijloacele de propagandă oficiale, actanții politici sînt înclinați să utilizeze în acțiunile lor și mijloacele
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
atmosferă în același timp halucinantă și violentă. Între semeție și disperare, între lamento și provocare, poezia își află un izvor spiritual în cărțile Vechiului Testament, dar și printre poeții transilvăneni revoltați și mesianici, de la Octavian Goga la Aron Cotruș și, îndeosebi, la Mihai Beniuc - a cărui replică israeliană pare a fi C. Direcțiile tematice esențiale cultivate de poet sunt căutarea unui loc sub soare în care identitatea națională să se poată dezvolta nestingherită, evadarea din cotidian în universul etern al divinului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
inspirate din realitatea istorică și politică imediată, scrise pe un ton pamfletar și deschis angajat (pe care nu le-a selecționat pentru antologiile publicate în țara noastră), care stârnesc deopotrivă admirația unora și contestarea altora. În România îi este apreciată îndeosebi poezia cotidianului așezat sub semnul ireversibil al neființei. Cea mai elocventă caracterizare a produs-o Al. Mirodan, care afirmă că scrisul lui C. „seamănă cu o femeie care, de la distanță, nu-ți spune nimic, dar de îndată ce te apropii de ea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
, orientare în cadrul constructivismului românesc. Aderând la principiile mișcării constructiviste, i. le accentuează pe unele și le aplică într-o manieră mai consecventă. Denumirea vine de la titlul revistei „Integral” (1925-1928). Îndeosebi prin Ilarie Voronca, spiritus rector al tuturor periodicelor de avangardă apărute după „Contimporanul” și înainte de „unu”, dar și prin alți colaboratori ai acestora, publicația reia ideile directoare din „75 HP” și „Punct”. Noua revistă consideră că invarianta acelor idei este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
brevilocvența: a. mesaj scurt; d. expresia cea mai scrută a gândirii și a sentimentului; b. nu se dialoghează; e. se exprimă doar esențele; c. nu există exces în narațiune, descriere etc. 6. finețea (sentimentelor, a strărilor sufletești etc.); 7. contemplativitatea îndeosebi în poezia lirică; 8. descripția fantastică a realului; îmbinarea realului cu fantasticul; 9. formele și structurile fixe; limbaj standard (stereotipiu basmului, începutul doinelor etc.); 10. alte elemente de stereotipie: un sistem prestabilit al mijloacelor de expresie: a. motive; e. reprezentări
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
fenomen, obiect, colț din natură etc.; - trebuie să fie plastică, sugestivă, pentru a face ca obiectul descrierii să apară cât mai viu în mintea cititorului; - evidențiează părțile cele mai importante, fără a omite amănuntele semnificative, ale obiectului descris; - se realizează îndeosebi prin imagini artistice, cu accent pe verbe statice și pe grupul nominal, substantive, adjective etc.; - realitatea se recrează prin cuvinte, imagini artistice, simboluri, deci este centrată pe imagine: (a) spațiu; (b) linii; (c) culori; (d) forme; etc. (!!) imaginile din descriere
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
static etc.; 2. intenția autorului față de personaj; - intenția auorului poate fi dezvăluită direct, treptat, dedusă etc. TABLOUL - este un tip de descriere a unei priveliști, a unui obiect sau fenomen din natură;elementele sunt asamblate armonios, unitar;predomină imaginile vizuale (îndeosebi) și cele auditive; (!!) elementele constituente ale imaginilor: pete de culoare, plante, arbori etc.; sonorități, muzicalitatea etc. - dar nu lipsesc nici celelalte imagini (olfactive, tactile, gustative) (!!) rolul lor în conturarea unor impresii ale cititorului; (!!) sincretismul: îmbinarea elementelor picturale, muzicale, sculpturale etc.
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
este recrutat dintre alte personaje; - un astfel de narator poate apărea în trei ipostaze: a. „fără chip”, dar i se remarcă prezența destul de ușor, mai ales prin: 1. angajarea lui, de către alt personaj, în dialog; 2. prin propozițiile principale independente, îndeosebi prin verbele de „zicere” („mi-a zis”, „mi-a spus”, „ma înștiință” etc.); (!!) unui astfel de narator i se poate face doar portretul psihic; b. „cu chip”: părăsește locul său de observație (un loc înalt, cu perspectivă amplă, distanțat) și
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
clocotitoare; - alteori peisajul este gol(it) pentru a fi în concordanță cu starea sufleteasă a poetului; atunci predomină culorile sumbre, muzica apăsătoare etc.; adică toată recuzita verbală a tristeții; - la o asemenea configurație se mai ajunge și pe calea stilului, îndeosebi prin eliptism sintactic; mai exact, prin izolarea cuvintelor cu un conținut mai mare de intensitate, cuvinte care nu semai asociează formal în fraza respectivă; - timpul și spațiul alcătuiesc cele două repere de bază între care este fixat un peisaj; spațiul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
natura; sau, o atmosferă apăsătoare, natura părând doar ostilă și neprietenoasă; - colorit: grav, chiar întunecat, sobru, etc.; sau culori vii, deschise; în funcție de starea sufletească a receptorului; (!!) pastelul este apreciat drept corespondent poetic al unor imagini vizuale; - imaginile vizuale se realizează îndeosebi prin epitete și elemente cromatice;sonorități: dramatice, acute, stridente etc. sau calme, duioase, armonioase, joviale; cu aceeași motivație ca a coloritului; - imaginile sonore se compun, de regulă, cu elemente la nivelul fonetic (vocale, consoane etc.), morfologic (interjecția) sau stilistic (aliterația
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
dar nu simplism !!); sobrietatea și simplitatea sporesc emoția și profunzimea celor exprimate; deci accent deosebit pe detaliul plastic revelator; - timpul verbal este, aproape invariabil, prezentul; întrucât ne implică în postura de spectator, acordându-ne privilegiul simultaneității; - predomină adjectivele și substantivele, îndeosebi denumiri faunistice (păsări, animale) și floristice (arbori, plante, flori);de regulă ritmul este trohaic, care dă tonalități majore; - enumerația, repetiția, epitetul, metafora, hiperbola, personificarea, etc. Alte obiective, de urmărit: 1. mijloace de realizare a imaginilor artistice; 2. acuitatea observației; 3
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
expoziție, o derulare a evenimentelor, un conflict, un deznodământ și un epilog, care este morala. - prezența unor elemente de decor,care ajută la localizarea, la individualizarea tipologiei sau a epocii; - motivele fabulistice au existat înglobate în fondul mitic și folcloric; îndeosebi în basm, snoavă, proverb; întrupările mitice devin simboluri etice, reprezentând binele sau răul;prelucrarea rodnică a surselor folclorice;fabula țintește simbolizarea adevărului nelăsat să vorbească; se distinge prin echilibrul compoziției; - gândirea fabulei este plastică, expresivă și convingătoare; limba este neforțată
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
în care se edifică peri tectori și peri secretori, iar ulterior stomateă, iar apoi a celulelor stratului hipodermic adaxial; acestea, alungindu se treptat perpendicular față de epidermă, formează 1-2 straturi palisadice. Limbul de la frunza matură este puternic vălurat, toate nervurile, dar îndeosebi cea mediană, proeminând puternic la fața inferioară (mai ales în regiunea bazală a frunzei) (foto 65) și conținând cate un fascicul conducător de tip colateral deschis, având structură asemănătoare cu cea din pețiol. Nervurile de ultim ordin au fascicule foarte
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
aspect catifelat. Pe tulpină, perii tectori se găsesc de la bază (unde sunt singurii prezenți) până la vârf (unde predomina cei secretori). Perii secretori sunt de trei categorii: • peri mai lungi, cu bază unicelulară, pedicel unicelular lung și glandă unicelulară; se întâlnesc îndeosebi pe pețiol; • peri cu glandă bicelulară și cu pedicel unicelular lung; • peri cu glanda octocelulară, pedicel scurt, unicelular și baza unicelulară; sunt cei mai frecvenți și se întâlnesc atât pe tulpină cât și pe frunze, fiind întotdeauna în număr mai
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]