12,707 matches
-
evocând copilăria să modestă. Femeile erau privite cu neîncredere-erau consideră prea puțin raționale, supuse unui exces de emoții, socotite că inapte să se conducă singure, mai puțin apte să ia parte la viață politică. Soția ideală era cea care se îngrijea de gospodărie, care nu consumă degeaba produsul muncii bărbatului, năștea prunci sănătoși și legitimi, și îi creștea până la adolescență. La vârstă adolescenței, fetele erau de regulă măritate, iar băieții beneficiau de educație și instrucție la maturitate. Hetairele erau curtezane, femei
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
Când era în Germania, Victoria a arătat interes pentru Partidul Nazist, care a apelat la ea din cauza faptului că era antibolșevică iar sperențele Victoriei se legau de restabilirae monarhiei ruse. Kirill a suferit o cădere nervoasă iar Victoria l-a îngrijit până s-a însănătoșit. L-a încurajat în visele sale despre revenirea monarhiei ruse și devenirea sa ca Țar. În 1924 Victoria a călătorit în Statele Unite sperând în ajutor american însă încercarea sa nu a avut succes. Victoria era excesiv de
Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/315305_a_316634]
-
și să-și vadă nepotul. În anii care au urmat, familia s-a mărit. O fiică s-a născut la 29 octombrie 1875 la Eastwell Park. A fost numită Marie, după mama și bunica ei. Maria a șocat societatea britanică îngrijindu-și copii ea însăși. Vacanțele de vară și le petreceau la Osborne iar toamna și Crăciunul la Eastwell Park. În timp ce era la Malta însoțindu-și soțul, care staționa acolo ca ofițer al marinei britanice, Maria Alexandrovna a născut a doua
Maria Alexandrovna a Rusiei () [Corola-website/Science/315304_a_316633]
-
unul dintre cei mai norocoși generali ai basileului, viteazul Andronic Lapardas. Spatele era acoperit de Marele Duce Contostepfanos. La amiază, oștirea a ajuns la psul Myriokepfalon. Împăratul, mizând pe frica turcilor față de o armată atât de puternică, nu s-a îngrijit cum se cuvine de operațiunile de recunoaștere. Și iată că, absolut pe neașteptate, de pe culmile stâncilor din jur, din ambuscade, forțele principale ale lui Kîlîdj Arslan au lovit coloana romee pe toată lungimea ei. Luați prin surprindere, grecii au intrat
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
fost prima din multele tragedii ale Victoriei. În 1878, Victoria s-a îmbolnăvit de difterie. Ella a fost rapid mutată din camera lor și a fost singurul membru al familiei care a scăpat de boală. Zile întregi mama ei a îngrijit-o pe Victoria și pe ceilalți membri ai familiei; sora Victoriei, Maria, a murit. Când se părea că familia s-a recuperat, mama Victoriei s-a îmbolnăvit. A murit la 14 decembrie, la comemorarea morții Prințului Albert, Prinț Consort. Victoria
Prințesa Victoria de Hesse () [Corola-website/Science/315329_a_316658]
-
în mai multe case din Chichester, Sussex, Walton-on-Thames și Schloss Heiligenberg, Jugenheim. Când Prințul Louis a servit în Mediterranean Fleet, ea a petrecut câteva ierni la Malta. În 1887, Victora s-a îmbolnăvit de febră tifoidă însă, după ce a fost îngrijită de soțul ei, a putut participa în iunie la Jubileul de Aur al reginei Victoria de la Londra. Victoria a fost interesată de știință și a desenat detaliat hărți geologice ale Maltei și de asemenea a participat la săpături arheologice atât
Prințesa Victoria de Hesse () [Corola-website/Science/315329_a_316658]
-
de Wales și cu sora cea mare, Victoria, Prințesă Regală. La 16 martie 1861, bunica ei, Victoria, Ducesă de Kent, mama reginei Victoria a murit. Alice a petrecut mult timp cu bunica sa, adesea cântând la pian pentru ea și îngrijind-o în stadiul final al bolii. După moartea mamei sale, regina era foarte mâhnită și s-a bazat foarte mult pe Alice, căreia Albert îi dădea instrucțiuni: "Du-te și fă ca mama să se simtă bine" Regina i-a
Prințesa Alice a Regatului Unit () [Corola-website/Science/315328_a_316657]
-
A intrat în stare de inconștiență și a murit. În 1878, o epidemie de difterie a îmbolnăvit toții copiii familiei cu excepția Prințesei Elisabeta care a fost trimisă să stea cu bunica paternă Prințesa Elizabeth a Prusiei. Prințesa Alice și-a îngrijit soțul și copiii însă la 16 noiembrie, cel mai mic dintre copii, Prințesa Maria a murit. Alice a păstrat știrea în fața copiilor timp de câteva săptămâni, până ce Ernest Louis a cerut vești despre sora lui. Ernest Louis a fost copleșit
Ernest Louis de Hesse și de Rin () [Corola-website/Science/315392_a_316721]
-
a sfârșit prin a aprecia dulceața și smerenia norei sale. În 13 februarie 1575 a avut loc încoronarea lui Henric al III-lea la Reims. Două zile mai târziu a avut loc nunta cu Louisa. Henric a dorit să se îngrijească personal de îmbrăcămintea, coafura și machiajul miresei. Mereu nemulțumit de rezultat, a reînceput lucrul de mai multe ori, astfel încât ceremonia a trebuit amânată pentru după-amiază. Louise dulce și virtoasă, a fost devotată mereu soțului, de care era profund îndrăgostită, în pofida
Louise de Lorena () [Corola-website/Science/315487_a_316816]
-
-o nepoatei sale, Sofia, fiica Mariei, o altă soră a lui Creangă. Construcția a fost restaurată în 1937 prin grija istoricului Nicolae Iorga. În 1944 Sofia Grigoriu, născută Creangă, donează casa Asociației Învățătorilor din România. Casa a fost în continuare îngrijită de doi dintre copiii Sofiei, Zahei și Antonică Grigoriu și a funcționat neoficial ca muzeu până la 1951. Atunci, la inițiativa lui Zahei, a avut loc deschiderea propriu-zisă a actualului muzeu memorial. Cele mai importante reparații (restaurări s-au mai realizat
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
făceau un popas aici, ascultând Sfânta Liturghie și primind binecuvântarea de dinaintea călătoriei. După cel de-al II-lea război mondial, familia Anderl a emigrat în Germania, iar proprietatea lor (casa și grădina) a fost rechiziționată de stat. Capela a fost îngrijită timp de mulți ani de către doamna Otilia Luther, până la trecerea sa la cele veșnice. În prezent, de această capelă se îngrijesc fiicele sale. În anul 2008, familia Zaremba din Voievodeasa a renovat această capelă. În fiecare an, de sărbătoarea hramului
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
Anderl a emigrat în Germania, iar proprietatea lor (casa și grădina) a fost rechiziționată de stat. Capela a fost îngrijită timp de mulți ani de către doamna Otilia Luther, până la trecerea sa la cele veșnice. În prezent, de această capelă se îngrijesc fiicele sale. În anul 2008, familia Zaremba din Voievodeasa a renovat această capelă. În fiecare an, de sărbătoarea hramului, parohul din Rădăuți celebrează aici o liturghie. Capela Sf. Treime se află pe strada Horia. Ea a fost construită în perioada
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
pe 4 octombrie era înălțată. Prea respectatul decan și preot Clemens Swoboda a oficiat sfințirea acestei capele. Prin bunăvoința sa, prea respectatul decan a aprobat ca în această capelă să se oficieze și sfânta Liturghie.”" În prezent, această capelă este îngrijită de descendenții lui Peter Pohl. În cimitirul catolic din Rădăuți sunt înmormântați câțiva preoți care au slujit la Rădăuți. Lângă capela catolică se află mormântul părintelui Joseph Sattfeld, primul paroh (1792-1851). În apropierea monumentului eroilor sunt mormintele preoților Johann Zukiewicz
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
o comunitate mică de greco-catolici ruteni. Ei foloseau Biserică ortodoxă a Sbierenilor pentru slujbele religioase, care se află în apropierea satului lor. Preotul rutean Ftoma Kalisiewicz a fost numit în anul 1810 ca administrator parohial al Parohiei Ortodoxe Uspenia, el îngrijindu-se de asistență spirituală a credincioșilor greco-catolici. Misionarul greco-catolic rutean Aleksei Studinecki a vizitat în 1811 orașul Siret și i-a convins pe greco-catolicii ruteni să ceară administrației guberniale de la Lemberg să aprobe înființarea unei parohii greco-catolice în oraș. Demersul
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
Credința”, foaia pe care eu o scoteam până acum, nu va mai ieși."" Cu începere de la numărul din 25 iulie 1934, redacția a fost transferată în clădirile Episcopiei Hușilor, ridicându-i-se preotului Anton Popescu însărcinarea dată de a se îngriji de tipărirea acestei foi. Redacția revistei „Credința Strămoșească” revenea la 21 martie 1935 la Biserica "Sf. Dumitru" din Huși. După alegerea în 1939 a episcopului Nifon Criveanu ca mitropolit al Olteniei, sarcina pentru redactarea revistei „Credința Strămoșească” i-a fost
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
la poemele lui I. Manger, H. Leivick, M.-L. Halpern, A. Reisen și N. Yud. „Az du vest batsoln, bruder...”, pe versurile lui M.-L. Halpern a devenit un cântec popular în Statele Unite. Tot în 1939, același H. Segal a îngrijit publicarea cărții „Zelig Bardicever: „Lider Mit Nigunim”, (din ) apărută pe baza interpretațiilor lui Levin, în urma întâlnirii la Bălți și colaborării cu interpretul de muzică populară idiș Zelig Bardicever cu care a început să apară.
Leibu Levin () [Corola-website/Science/321928_a_323257]
-
fi foarte difícil de îndeplinit din cauza orbirii. Obsedat în a se descurcă singur, departe de a-și asuma condiția, nu acceptă ajutorul nimănui, nici macar al verișoarei lui, Simona, care s-a mutat la el din momentul accidentului, pentru a-l îngriji și a se transformă în “ochii lui”, dat fiind că este îndrăgostită în secret de el EVA NAUM(27): Minunată, inteligență, capabilă, și în anumite momente înfumurata, aceasta tânără avocata e dispusă să demonstreze că e cea mai bună. Specialista
Narcisa Sălbatică () [Corola-website/Science/321940_a_323269]
-
1. Alexandru va fi marele obstacol între cei doi, pe lângă adevărul întâmplat în trecut, si pe care Eugenia îl ascunde în conștiința să. Simona (24): Verișoară lui Radu, îl iubește în secret din copilărie. Își dedică zilele încercând să-l îngrijească, în ciuda eforturilor lui nemăsurate de a o face să înțeleagă că nu e nevoie. Absolventa unei școli de asistente medicale, vede în această activitate scuză perfectă pentru a se apropia de viață varului ei, mutându-se cu el la insistențele
Narcisa Sălbatică () [Corola-website/Science/321940_a_323269]
-
pe Drumul 6 la una spre nord-vest direct către Roma. Motivele deciziei lui Clark sunt neclare și controversate. Majoritatea comentatorilor arată ambiția lui Clark de a fi primul care ajunge la Roma deși unii sugerează că el s-ar fi îngrijit să dea un respiro trupelor lui obosite (fără a ține cont că trupele sale trebuiau să efectueze un atac frontal în noua direcție asupra fortificațiilor pregătite de germani pe linia Caesar C). Truscott a scris apoi în memoriile sale că
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
s-a căsătorit cu Prințesa Maria Pia de Savoia și au avut doi fii, viitorul rege Carlos I și Infantele Alfonso. În jurul anului 1883, fiul ei cel mic, Prințul Albert al Saxoniei, s-a îmbolnăvit grav. Maria Anna l-a îngrijit timp de câteva luni până s-a însănătoșit. E posibil ca acest efort să fi fost fatal, Infanta a murit de epuizare la 5 februarie 1884, la vârsta de 40 de ani înainte ca soțul ei să devină rege. Fratele
Maria Ana a Portugaliei () [Corola-website/Science/321979_a_323308]
-
12 ani, respectiv 18 ani, dacă se ține cont de anii petrecuți în clandestinitate (1946-1952). "Telepatie și hipnoză în închisorile comuniste" este cartea pe care a scris-o in timpul detenției. Ea a fost publicată abia în anul 1995 (ediție îngrijită de Lazăr Ureche), la editura „Glasul Bucovinei” din Iași. Manuscrisele sale au fost confiscate de Securitate, unele s-au pierdut sau au fost distruse de către regimul comunist iar altele se găsesc în prezent în arhiva CNSAS.. Emil Boșca-Mălin a avut
Emil Boșca-Mălin () [Corola-website/Science/322006_a_323335]
-
a născut în anul 1934 o fetiță - viitoarea cântăreață și actriță israeliană Ilana Rovina. După destrămarea căsniciei cu Bella Don, Penn s-a însurat cu asistenta medicală Rachel Luftglas, pe care poetul a întâlnit-o în vremea când aceasta a îngrijit-o pe Hanna Rovina, în zilele de după nașterea dificilă a fetiței. Și în timpul anilor de căsătorie cu Rachel, Penn a continuat adesea să întrețină relații extraconjugale, soția fiind obișnuită uneori să aștepte la intrarea clădirii unde locuiau, până ce întâlnirea amanților
Alexander Penn () [Corola-website/Science/321386_a_322715]
-
Țarului Pavel I al Rusiei. Petru de Oldenburg a urmat o carieră militară în armata imperială rusă. Alexandra Petrovna a crescut fericită în familia Oldenburg. Petru Georgievici și soția sa au dus o viață exemplară de familie și s-au îngrijit de educația copiilor lor. Familia a petrecut lunile de iarnă la Peterhof și se mutau vara la reședința de la Kamenoi-Ostroff. Educația Alexandrei a trezit în ea interes pentru medicină și pentru rezolvarea problemelor sociale ale celor săraci. Părinții Alexandrei au
Marea Ducesă Alexandra Petrovna () [Corola-website/Science/321413_a_322742]
-
soțul ei a luat ideile ei în serios și a finanțat un spital din oraș în care teoriile Alexandrei au putut fi dezvoltate și puse în practică iar pacienții săraci au primit îngrijiri medicale, fără taxe. Uneori, ea însăși îi îngrijea. În cele din urmă, ea a fondat un institut de formare pentru asistente medicale în Sankt Petersburg. Pe la sfârșitul anilor 1860, căsnicia lor avea probleme. Cuplul a descoperit că aveau foarte puțin în comun. Ea a preferat să stea departe
Marea Ducesă Alexandra Petrovna () [Corola-website/Science/321413_a_322742]
-
Va relua termenul în 1939, cu ocazia primei apariții a "Cahier d'un retour au pays natal" (Caietul unei întoarceri în țara natală). Jean-Paul Sartre a folosit acest termen în 1948, în prefața la „Antologia noii poezii negre și malgașe”, îngrijită de Léopold Sédar Senghor. Conceptul a fost apoi reluat de Léopold Sédar Senghor în "Chants d'ombre" (Cântări de umbră), care îl adâncește, opunând "rațiunea elenă" "emoției negre": Nașterea acestui concept și apariția unei reviste, "Présence africaine" (Prezența africană), publicată
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]