12,821 matches
-
Istoria românilor (I-X, 1936- 1939), la biografii (Istoria lui Mihai Viteazul, 1901, Istoria lui Ștefan cel Mare, 1904 ș.a.). Sintezele generale, detaliate sau succinte, savante sau de popularizare, alternează cu sinteze parțiale, având drept obiect mai ales istoria unor ținuturi românești, a unor zone ale continentului (Peninsula Balcanică îndeosebi), a unor instituții și ramuri de activitate (Biserica, armata, școala, justiția), a creației culturale (artele plastice, muzica, presa). Lui I. i se datorează prima istorie completă a literaturii române. Are și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Franța a rămas catolică, ea făcea parte din acel grup intermediar din cauza forturilor protestante semnificative care se aflau în diferite zone ale țării. În mod interesant unul dintre forturile acestora coincidea cu acea parte din sudul Franței care fusese cândva ținutul catarilor și s-ar putea afirma că există o continuitate istorică între cele două grupări. Protestanții francezi cunoscuți sub numele de hughenoți (cuvânt care derivă probabil din cuvântul german Eidgenossen însemnând "confederați", adică cei admiși în cadrul Confederației Elvețiene) erau mai
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
care, conform viziunii lor, erau caracteristice regiunilor în care locuiau. Ca oriunde în Europa, această nostalgie și-a găsit expresia în romantismul literar și în căutarea de locuri nebuloase și exotice precum Bretania celtică, Corsica străbătută de bandiți, sau îndepărtatele ținuturi ale Scoției și Irlandei. Exemple de astfel de creații literare sunt Colomba (1840) lui Prosper Mérimée, care relatează povestea tradiției bandiților corsicani și a vendetei, în timp ce Gustave Flaubert a făcut itinerarii prin Bretania și Corsica. Balzac, de asemenea, a prezentat
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a numărului municipalităților la un număr corespunzător astfel încât să-și poată duce la îndeplinire sarcinile atribuite într-o manieră eficientă și eficace. O altă abordare a fost adoptată în legea Pasqua din 199531 care a introdus noțiunea de pays (sau ținuturi) și care a fost mai departe dezvoltată în legile Voynet și Chevènement din 1999.32 Legea Pasqua definea aceste pays după cum urmează: Ce sont des espaces cohérents, aux plans géographique, culturel, économique et social, qui expriment une communuauté d'intérêts
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
economic, care reprezintă o comunitate de interese și, în unele cazuri, arată o solidaritate reciprocă între oraș și sat"). Pasqua, ca un iacobin înnăscut, era preocupat de reafirmarea rolului statului central și de reîntărirea rolului prefectului asupra creării de pays (ținuturi). În mod ironic, în ciuda intențiilor iacobine ale lui Pasqua, unitățile de tip pays identificate de DATAR, cuprinse între 350 și 450, adesea corespundeau celor 421 de baillages 33 și sénéchaussée, care reprezentau diviziuni administrative locale ce au fost abolite de
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
clasa deicticelor, caracterizată prin referință exoforică (noi, astăzi, ei ș.a.), în cazul pro-formelor, referința este endoforică (intra-textuală), situându-se la nivel frastic: În ajunul de-a pierde o parte din patria noastră, Basarabia, și a adaoge la pământul strămoșesc ținuturile de peste Dunăre ale Dobrogei, credem că cestiunea aceasta (s.n.) trebuie cercetată mai cu deamănuntul și din mai multe puncte de vedere"363. În categoria pro-formelor pronominale și adjectivale, o pondere însemnată o înregistrează categoria demonstrativelor (aceasta, celălalt, acel, același ș.a.
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
este confecționată din date seci și prozaice (economice, demografice sau topografice)"432. Incursiunile istorice oferă gazetarului prilejul unor analize contrastive prezent-trecut și configurează coordonatele desfășurării argumentației. Ilustrativ în acest sens este studiul "Basarabia", în care Eminescu demonstrează apartenența românească a ținutului Basarabiei, printr-o incursiune în trecutul istoric al acestei provincii, ajungând la concluzia că "acel pământ nu l-am cucerit, n-am alungat pe nimenea de pe el, că e bucată din patria noastră străveche, este zestrea împărțitului și nenorocitului popor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
C.N. Mateescu, Balade, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909, 13-28; N. Păsculescu, Literatură populară românească, București, 1910, 188-192; G. Giuglea, G. Vâlsan, De la românii din Serbia, București, 1913, 177-182; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1913, 19-24; Ion Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930, 254-258; C. Sandu- Timoc, Poezii populare de la românii din Valea Timocului, Craiova, 135-150; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 424-430. Repere bibliografice: A. I. Odobescu, Scrieri literare și istorice, II, București, 1887, 499-516; Lazăr Șăineanu, Legenda Meșterului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
Heidelberg. În 1981 i se decernează Premiul Organizației Sașilor Ardeleni din Germania pentru întreaga activitate, inclusiv pentru efortul de transpunere a numeroase scrieri literare românești în limba germană. Atașamentul față de literatura lui Liviu Rebreanu, originar, ca și P.-K., din ținutul bistrițean, o determină să tălmăcească mai întâi din proza lui: în 1942 publică în traducere, la o editură vieneză, romanul Amândoi, iar un an mai târziu, Proștii. Din 1943 datează și prima ei transpunere din scrierile lui Mihail Sadoveanu, Nopțile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
îl denunță deschis pe Mahomed, prezentându-l drept un perfid și un mincinos. În acea clipă, îi lovesc violent și i-ar și ucide, dacă Dumnezeu nu le-ar veni în ajutor în mod miraculos, după care îi alungă din ținuturile lor. 16. Acesta este ordinul sfânt al fraților minori, aceasta este minunata familie religioasă a unor oameni apostolici, demnă de a fi luată ca model. Noi credem că Dumnezeu i-a ridicat pe aceștia, în aceste timpuri de pe urmă, împotriva
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
început întocmai ca pe Dumnezeu. Ea a prezis că ei nu vor deține nimic propriu și că vor trăi doar din pomenile credincioșilor, nici pe acestea nepăstrându-le pentru ziua următoare; mulțumiți de această sărăcie, vor cutreiera orașe, sate și ținuturi întregi predicând. În primii ani ei vor fi iubiți de Dumnezeu și de oameni. Însă, nu după mult timp, îndepărtându-se de idealurile lor, vor fi mai disprețuiți decât ceilalți oameni. Se spune că acest lucru a prezis Hildegard despre
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
au dat interesul să asculte cuvântul lui Dumnezeu, pe când păsările, lipsite de rațiune, l-au ascultat cu mare bucurie. Iar după ce a vorbit îndelung acelei mulțimi, terminându-și predica, i-a binecuvântat pe cei prezenți și a plecat din acel ținut. 5. Se povestește că a traversat marea și s-a îndreptat spre Babilon, unde ar fi obținut de la regele acelei țări permisiunea de a predica. De aceea, văzând fericitul Francisc că a aflat trecere înaintea acelui rege și a oamenilor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
apoi îndreptându-se a spus: «Fraților, așa ne spune fratele - arătându-l pe fericitul Francisc care era numit prin excelență „fratele” de către frați - : este o țară, Germania, în care trăiesc oameni creștini și evlavioși. Aceștia, după cum știți, trec adesea prin ținutul nostru cu bastoane lungi și cizme largi, cântând laude lui Dumnezeu și sfinților săi, leoarcă de sudoare sub razele arzătoare ale soarelui, și vizitează mormintele sfinților. Dar fiindcă frații, după ce au fost trimiși o dată la ei, s-au întors înapoi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
spune: «l-am cunoscut pe acesta, l-am cunoscut pe celălalt». Printre aceia era un frate diacon pe nume Palmerio, care mai apoi a fost numit guardian la Magdeburg; era o persoană veselă și glumeață, originar din Monte Gargano din ținuturile Pugliei. Ajungând la el, acel frate curios l-a întrebat: Cine ești și cum te cheamă?». Acesta a răspuns: «Mă numesc Palmerio» și, prinzându-l de mână, a adăugat: «Și tu ești de-al nostru și vei veni cu noi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vostru și nu m-am ridicat cu intenția de a merge cu voi», a fost condus la fratele Elia. Atunci frații din provincia în care fusese trimis, auzind acestea, au insistat să-l oprească pentru că avea o sănătate șubredă, iar ținutul în care mergeau era rece. Fratele Cezar, în schimb, încerca prin fel și chip să-l ia cu el. Fratele Elia a încheiat această controversă spunând: «Îți poruncesc, frate, prin sfânta ascultare, să decizi o dată pentru totdeauna dacă vrei să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Leonard], a relatat că odată, la Sfânta Maria [a Îngerilor], Sfântul Francisc l-a chemat pe fratele Masseu de Marignano și i-a spus: «Să mergem să vestim cuvântul lui Dumnezeu». «Să mergem», a răspuns, și s-au îndreptat spre ținutul Romei. Ajunși într-un oraș, episcopul locului, cunoscând faima sfințeniei sale și fiind înștiințat de sosirea sa, a organizat o procesiune pontificală și împreună cu clerul orașului i-a ieșit în întâmpinare. Dar Sfântul Francisc și-a dat seama și i-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
suferință și însingurare. Drama lăuntrică, provocată de perceperea dureroasă a spațiului și a timpului, se convertește în cunoaștere. Tomisul și Roma devin axe polare care ilustrează antinomia dintre real și imaginar. Dacă în prima parte a exilului, Tomisul era un ținut al tristeții prezente, iar Roma un tărâm al fericirii pierdute, în partea a doua a exilului, această polarizare începe să se inverseze. Tomisul devine treptat un spațiu privilegiat, iar Roma un spațiu damnat, amăgitor, desacralizat. Acum poetul își purifică sufletul
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
liliale sînt desfătători și parfumați ca niște „dragi gradine”... Se observă la Bolintineanu efortul de a implica Într-un chip mai direct sensibilitatea proprie În poezie și de a lărgi aria de referințe În sfera materiei. Bosforul său este un ținut În care se simte viața cosmosului, omul - „fiu al piericiunii”, „mizeră țărîna” - are, aici, partea lui de desfătare. Clima este „prefumată” cadrul vieții - „superb, desfătător”, cerul comunică În mod misterios cu apa și pămîntul Într-o Îmbătătoare simbioză: „cer, aer
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
reușește să-și impună temele (obiectele) ei sau nu În primul rînd. În primul plan se instalează vîntul, zăpada, gerul... elementele, pe scurt, ce Împresoară și, prin violența lor, determină pe leneșul visător să scrie. Fantezia călătorește departe, spre alte ținuturi, În timp ce un sentiment puternic de asprime scitică, oroarea față de „timpul rău” năvălesc În poem. SÎnt, În fapt, mai multe planuri (spații) care se concurează În Pastelurile lui Alecsandri (cele mai reușite, sub raportul compoziției). Cel dintîi este spațiul căminului: refugiu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este feerică, nimic pe lume nu absoarbe mai bine gîndul și nu Încîntă mai mult ochiul ca schimbătoarea cîmpie lichidă: „O, mare, scumpă mie Eu vecinic te admir...”. Marea angajează un sentiment al plecării, al depărtării, acela ce duce spre ținutul visului: „lumea dorită” a Atlanticului, Asia frumoasă, India plină de minuni (Marea Mediterană). Ea are, În esență, o funcție decorativă și stimulatoare. Incită fantezia și facilitează poezia. Pe țărm, poetul aude „un freamăt blînd / de strofe dulci, divine” și simte, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Popa, fire blândă, îngăduitoare, generoasă, deosebit de muncitoare, devenea deodată dârz, neînduplecat când era nedreptățit, lovit în munca sa. Din acest neam blând dar neîncovoiat era și Alexandru Vlahuță, fiu de răzeși de pe meleagurile Similei (comuna Pleșești), folcloristul Tudor Panfile (din ținutul Țepu) și celebrul jurist C. Hamangiu (din comuna Pogonești), toate din regiunea Bârladului. A doua regiune, vecină cu a Fălciului, pe care a cunoscut-o scriitorul în copilărie e acea a Tecuciului. O parte din satele acestei regiuni: Călmățui, Liești
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
Azalea indica, Camelia sp. Grupul plantelor suculente este bogat reprezentat. fam. Cactaceae, fam. Crasulaceae; plante din regiunile boreale și astrale ale Asiei, Australia și Noua Zeelandă. Secția Flora Globului (16 ha) cuprinde plante grupate după locul de origine, pe continente și ținuturi fitogeografice. Acest sector cuprinde 1000 unități taxonomice cu circa 8000 de exemplare. Secția flora și vegetația României (25 ha) prezintă flora și vegetația pe provincii istorice și pe etaje de vegetație. Aici se găsesc specii de plante spontane importante din
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
mai caracteristice sunt călătoriile sezoniere regulate, executate de marea majoritate a păsărilor de la noi. Afară de acestea, mai există peregrinări sau rătăciri sezoniere ale păsărilor, care în căutare de hrană fac deplasări neregulate, cu amplitudini și destinații variabile și ajung în ținuturi unde nu se întâlnesc de obicei (ex. forfecuța Loxia curvirostra). Tot sub noțiunea de migrație au fost cuprinse si deplasările treptate ale unor specii în raport cu modificarea ariei lor de răspândire. Migrația începe cu apropierea toamnei și a iernii, care pun
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
locurile natale ( Picidae, Corvidae, Paridae, Fringillidae). Unele păsări sunt oaspeți de iarnă: toamna și iarna sosesc dinspre nord pentru a-și petrece anotimpurile nefavorabile în țara noastră. Alte specii sunt oaspeți de vară: sosesc primăvara din sud, se reproduc în ținuturile noastre iar toamna se îndreaptă din nou spre sud, până în zona Mării Mediterane, în Africa, în Orientul Apropiat. Păsările de pasaj cuibăresc în nordul continentului și tranzitează România de 2 ori pe an: primăvara în drumul lor spre ținuturile de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
în ținuturile noastre iar toamna se îndreaptă din nou spre sud, până în zona Mării Mediterane, în Africa, în Orientul Apropiat. Păsările de pasaj cuibăresc în nordul continentului și tranzitează România de 2 ori pe an: primăvara în drumul lor spre ținuturile de cuibărit, iar toamna în timpul călătoriei spre cartierele de iernat din sud. În cazul anumitor specii, doar o parte din populații migrează parțial migratorii. Ca urmare a modificărilor factorilor climatici în zona temperată a Europei, deci și în țara noastră
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]