19,920 matches
-
ori pe an. Până atunci, de aici de pe aceste meleaguri, îți urăm mulți și fericiți ani împreună cu toți ai tăi, Iliuță și Lorica Mardare. Călieni 31 mai 1987 Dragă Alecule, Nu încerc să-mi cer scuze, Cine se scuză se acuză, spune un proverb românesc. Sunt vinovat pentru tăcerea de care am dat dovadă. Primesc orice epitet și orice pedeapsă dacă va fi cazul. Un lucru este cert, că soția mereu m-a atenționat să-ți scriu și de abia acum
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
dovedească nici un fel de vinovăție fostului inspector general de siguranță. Până la mijlocul anilor ’30 a rămas pe lângă primul ministru Gheorghe Tătărescu, asigurând paza și protecția acestuia. A fost arestat în anul 1955, împreună cu alți polițiști și agenți de siguranță, fiind acuzat de spionaj împotriva U.R.S.S. Noile schimbări din România, atât politice, cât și cele economice, au schimbat această stare de lucruri, în care apartenența la grup a fost pusă înaintea intereselor țării, fapt repercutat negativ și asupra structurilor informative/ contrainformative
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Sustragerea arhivei Serviciului de Siguranță din Delta Dunării și trecerea pe ștatul de plată a unui agent special, V. Savițchi, considerat fictiv de acuzatori, iar salariul acestuia (626 lei/lună) a fost însușit de Moruzov. Ceilalți funcționari arestați au fost acuzați de complicitate cu șeful serviciului la primul cap de acuzare. La 8 iulie 1920, Kirițescu s-a plâns Ministerului Justiției că acest caz reprezenta doar o răzbunare a actualului director general al D.P.S.G. față de predecesorul său. O săptămână mai târziu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de exemplare, prin care au încercat să dovedească în toată lumea că Ungaria nu poate fi împărțită din punct de vedere economic, cultural, istoric și este necesară revizuirea Tratatului de la Trianon. Uniunea Apărării Naționale Ungare a plasat articole injurioase la adresa României, acuzând guvernul de expulzarea a zeci de mii de funcționari, ofițeri și meseriași maghiari din Ardeal. Unii funcționari maghiari n-au vrut să depună jurământul de credință față de statul român, iar funcționarii căilor ferate au fost dovediți că acționau atât în calitate de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în 1929 și 1933 prin acțiuni greviste de amploare, care au degenerat în lupte de stradă, soldate cu morți și răniți. Atâta timp cât s-a aflat în opoziție, P.N.Ț. a criticat activitatea organelor de securitate națională, pe care le-a acuzat de ingerințe și acțiuni de subminare, promițând restructurarea și democratizarea acestora de îndată ce va ajunge la putere. Având o majoritate absolută în Parlament, în 1929 au fost adoptate două legi - Legea pentru organizarea Jandarmeriei Rurale (24 martie 1929) și Legea pentru
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dintre rege și Iuliu Maniu a avut loc în ianuarie 1933, în condițiile în care ministrul de Interne, Ion Mihalache, a cerut schimbarea conducerii la Prefectura Poliției Capitalei și Inspectoratul General al Jandarmeriei, deoarece cu ocazia Anului Nou aceștia au acuzat, indirect, guvernul de situația grea și dificultățile cu care s-au confruntat angajații celor două structuri. Mai mult, colonelul Gabriel Marinescu, prefectul Poliției Capitalei, a emis o circulară în care, printre altele, a menționat: „sunt și rămân prefect al Poliției
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și le-au asumat de bunăvoie, urmărind identificarea intențiilor ostile față de România. Inspectoratul Regional de Poliție Timișoara a comunicat către D.P.S., la data de 1 aprilie 1934, condamnarea de către Consiliul de Război din Budapesta a unui număr de șapte persoane, acuzate de spionaj în favoarea Cehoslovaciei și României. Astfel, Pal Karoly, Dudas Sandor, ziariștii Nandor Gyongyosi și Erno Erdelyi, administratorul de moșie Karoly Emler, funcționarul Nandor Heffer și Alexandra Avramescu au primit o sentință care, în total, cumula peste 40 de ani
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de cele mai mici - 3 ani de recluziune fiecare. La sfârșitul lunii iulie 1934, Consiliul de Război din Budapesta a condamnat alte trei persoane - Iosif Horvat (la 5 ani închisoare), Ioan Kurthy (9 ani) și Ioan Iombrikovics (9 ani) - fiind acuzați de spionaj în favoarea României. D.G.P. a cerut Inspectoratului Regional de Poliție Timișoara date despre cele trei persoane, iar răspunsul menționa, printre altele, că cei în cauză „sunt supuși români și, afirmativ, au făcut spionaj pentru organele militare române”. În anul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Titulescu din guvern. În Moldova și Basarabia, zone în care știrile ajungeau mai greu și unde oamenii erau „mai puțin în curent cu cele ce se petrec”, au fost lansate diverse ipoteze și scenarii. Astfel, marele om politic român era acuzat că la Conferința de la Montreaux (iunie-iulie 1936) „în loc să apere interesele României a vorbit numai despre Rusia Sovietică, luându-i apărarea, parcă era reprezentantul Sovietelor”, că ar fi promovat și susținut construirea unei linii de cale ferată pe traseul Tiraspol - Tighina
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
țării, iar cheltuielile de protocol ale ministrului de Externe „treceau de câteva zeci de milioane”, fapt care a alimentat supoziții diverse despre risipa banilor publici sau chiar despre proveniența acestor sume. Cercurile politice de dreapta nu s-au sfiit să acuze, tendențios, faptul că numele său real ar fi Titorov, ai cărui ascendenți proveneau din Rusia, iar ulterior s-ar fi stabilit în Oltenia, precum și faptul că, în activitatea sa diplomatică cu timpul, ar fi intenționat „chiar la o alipire la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
chiar la o alipire la Rusia Sovietică”. Referitor la acțiunile întreprinse de fostul președinte al Ligii Națiunilor, Corpul Detectivilor a menționat că ziarele britanice s-au sesizat „de atitudinea neclară a sa”, în timp ce cotidianul francez „L’Action Française” l-a acuzat că „pactizează cu comuniștii”, după cum a afirmat o revistă a presei străine. Monitorizarea presei din România a oferit și alte concluzii despre activitatea lui Nicolae Titulescu. Pe de-o parte, comentariile presei franceze „care au aerul de a da directive
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Stelian Popescu, a făcut apel și a deschis o anchetă asupra magistraților, care au decis achitarea, însă Curtea de Apel, Secția II-a, prin Decizia nr. 410/14 iulie 1930, a confirmat sentința și l-a achitat, din nou, pe acuzat. Prin Înalt Decret Regal nr. 3464/decembrie 1932, Cernat a fost reintegrat și repus în toate funcțiile și drepturile avute, însă conducerea Ministerului Justiției a tărăgănat acțiunea și, mai mult, l-a pus în disponibilitate. La rândul său, Cernat a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și l-a amintit în calitate de anchetator în 1930. Într-un denunț adresat Elenei Lupescu, la 20 februarie 1935, Vintilă Ionescu a fost caracterizat ca fiind „totul în Direcția Siguranței” și se ocupă „numai de intrigi și minciuni”. Acesta a fost acuzat că a promovat subalternilor ideea că, în Poliție, „nu trebuie caractere”, fapt datorat lipsei sale de cultură generală și de studii, care nu depășeau patru clase de liceu. O altă acuză a fost aceea că este „amic intim” cu Iuliu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
realizeze „o viață culturală și economică ridicată”. Reprezentanții grupărilor extremiste au aprobat planul economic, dar cu amendamentul ca 20% din această sumă să fie vărsată la casieria V.D.R.O. Asparuch Aidemirski s-a declarat împotriva acestei propuneri și i-a acuzat pe delegații aripii moderate că încearcă să adopte și să impună „concepțiunea comunistă a D.R.O.-ului”, susținând că renunțarea la mișcarea teroristă prin bande de comitagii va duce la „sinuciderea mișcării naționale bulgare din Dobrogea”. Totodată, acesta a decis
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lunii ianuarie 1937 o notă informativă din Chișinău a atras atenția asupra deputatului de Lăpușna, Văluță, numit într-o comisie la Ministerul Industriei și Comerțului, în pofida antecedentelor de trafic de influență exercitate prin soția sa. Prefectul județului Lăpușna l-a acuzat „pe față” că a primit bani de la arendașii de păduri, care au organizat specula cu material lemnos în regiune, în calitate de președinte al Camerei de Comerț și Industrie din Chișinău. Alături de Văluță au mai fost identificați deputatul de Orhei, Ojoga și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și brigadierii, după care a tăiat cât și de unde a vrut. Țăranii, la rândul lor, au dat vina pe personalul silvic, care le-a promis diferite cantități de lemn și după ce acesta a fost plătit „i-au fugărit din pădure” acuzându-i de furt. O anchetă pe această filieră a descoperit că un brigadier silvic din Soroca și-a cumpărat o moșie de 150 hectare cu casă și conac, iar în Bălți și-a construit o casă „de câteva milioane”, fără
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
stat. Totodată, ziariștii au apreciat că ideea constituirii unui partid unic a fost „complet compromisă” din cauza excesului de zel al autorităților guvernamentale. La 28 aprilie 1939 Grupa I-a a aflat despre neînțelegerile survenite între cuziștii moldoveni și Istrate Micescu, acuzat că „a făcut și face jocul guvernului”, mai ales în politica externă a statului. În aceeași zi, cercul «Octavian Goga» și-a exprimat opinia că este necesară o nouă formulă guvernamentală, tot sub conducerea lui Armand Călinescu, dar în care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dezmembrării statului. În al doilea rând, a surprins timpul extrem de scurt (10 zile) în care activitatea de spionaj a fost documentată, iar procesul a durat o singură zi (11 iunie 1937). Nu a fost menționat sistemul de legătură al celor acuzați cu serviciul de spionaj străin pentru care lucrau, în condițiile în care starea „de suspiciune perpetuă” existentă în U.R.S.S. asupra demnitarilor nu permitea acest lucru decât, eventual, prin intermediari. Pe de altă parte, în cazul când serviciul de informații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
regie plină de greșeli. Acuzații nu au avut apărători și nici drept de apel, nu au fost trecute informații ca: vina fiecăruia, locul unde au fost judecați, data când au fost executați etc. Mai mult, Putna și Primakov au fost acuzați anterior de legături cu trotzkiștii și dovediți vinovați, însă nu a fost vorba de spionaj. Amestecul lor în grupul celorlalți acuzați a fost catalogată ca o „eroare” a celor care au pus la cale această acțiune. Consecințele pentru Armata Roșie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Horia Sima, comandantul mișcării legionare, se pare că ar fi asistat la desfășurarea asasinatului asupra lui Armand Călinescu. Cum era de așteptat, acest brutal deces a fost folosit atât de propaganda britanică, cât și de cea germană pentru a se acuza, reciproc, de susținere și implicare în atentat. Londra a considerat acest act un pretext pentru ca Germania să ocupe România și, implicit, să exploateze în folos propriu resursele petroliere, atât de necesare conflictului care tocmai se declanșase. La rândul ei, propaganda
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
urmă s-au numărat comercianții de mărfuri en-gros și en-detail care au stocat mărfurile, în scopul vânzării acestora la prețuri duble sau triple. Asemenea cazuri au fost încadrate într-o lege specială, iar cei dovediți de asemenea afaceri au fost acuzați de crimă de sabotaj economic, caz în care pedeapsa maximă prevăzută era condamnarea la moarte. Alte cazuri de crimă au intrat în categoria celor clasice, fără nici o ingerință social-economică. Într-o cameră de hotel un tânăr și-a ucis partenera
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
înfrângerea rebeliunii legionare, la 27 ianuarie 1941, Rioșanu nu se mai regăsește printre ministeriabili. Cauza o aflăm în două critici publice ale generalului Antonescu, în ședințele Consiliului de Miniștri din 25 februarie 1941, respectiv 6 martie 1941, când l-a acuzat pe fostul subsecretar de stat de lipsă de informații și fermitate contra legionarilor. Revenirea în prim plan a avut loc după eliberarea Bucovinei, când Rioșanu a fost numit guvernator al regiunii. Activitatea sa a fost de scurtă durată, întrucât o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
20 din 40 câți au fost la început. Din aceștia, 7-8 s-au sinucis iar restul au murit de tuberculoză. Tuberculoza este răspândită foarte mult printre jandarmi, și cum să nu fie! Un jandarm are 18 lei pentru hrană. Îl acuzăm că fură. El fură! Sau eu, Stat, îl fur pe el și abuzez de mizeria și neputința omenească. Conducerea Statului este criminală. Ce poate mânca acel individ cu 18 lei pe zi, când numai pâinea costă 13 lei? Apoi, Statul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
țară cu o evreică, pe care o dădea drept soție, asupra lor găsindu-se aur, bijuterii și dinți de aur. Nici colonelul Marcel Petala, adjunctul comandantului Inspectoratului Transnistria nu a scăpat unei cercetări, datorită unei informații în care a fost acuzat că a transportat prin Cetatea Albă diferite obiecte în țară. Din păcate, ancheta a confirmat acuzațiile, iar colonelul Petala ,,pune mai presus interesele personale, prin aceea că face importante cumpărături de cositor, cauciucuri, covoare etc.”, pe care le-a transportat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
multe grupări, dintre care cele conduse de dr. Alexandru Butoarcă, respectiv de Nicolae Meda și Silviu Miclea erau mai active. Cele două grupări, pentru a-și mări numărul de membri, „utilizează sistemele politicianiste de defăimare a «adversarului»”, prin care se acuzau reciproc de necinste, trădare, hoție etc. Propaganda maghiară fiind în ofensivă, S.S.I. a revenit cu noi elemente, la 19 septembrie 1941, din Banat. Astfel, etnicii maghiari din provincie, deși „în categorică minoritate” față de celelalte grupuri etnice s-au dovedit „cei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]