12,484 matches
-
incursiunile organizate de frații Costăchești, cu oamenii lor, în Bugeac, după cum aflăm din cronicile Moldovei, mai ales de la Neculce, sau cum ne informează lirica populară din Țara de Jos, tipică sub acest aspect. Dintre generațiile de boieri din familia Costache, boieri care, așa cum am văzut, au stăpânit vreme îndelungată la Umbrărești, doar logofătul Manolache este mai bine cunoscut documentar, în postura de stăpân al jumătății de sat ce i-a revenit, fapt ce se poate constata din datele menționate deja, dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sa din anul 1741, lăsa, printre altele, „giumătate de sat Bozieștii de la Tecuci, fiicii noastre, Anicăi, ce o ține Lupul Bogdan medelnicer”. La rândul lor, ei vor înzestra cu moșia respectivă pe fata lor, Ruxandra, la căsătoria sa cu un boier pe nume Lipănescu din Țara Românească. Urmașii acestora, motivând că „n-au putut-o căuta”, adică n-au fost în măsură să o administreze direct și să obțină foloasele corespunzătoare, o scot la vânzare prin licitație publică, în anul 1814
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bozieștii de la ținutul Tecuci”, pe de altă parte. Câștig de cauză va avea stăpânirea boierească pe criteriul destul de ciudat (sub aspect juridic și istoric) că „numiții pârâți (răzășii) nici o înpărtășire în numita moșie nu au, nefiind în nici o rudenie cu boierii Lipănești” (Dar cum s-ar fi putut așa ceva ?, ne întrebăm noi). Iarăși e ușor de constatat, de către oricine urmărește documentele umbrăreștene referitoare la numele și situația locuitorilor din satele în discuție, că pretendenții „ce să numesc a fi răzăși pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dumnialui aga Alecu Grecianu cu toată mulțumirea vânzătorilor, însă partea din gios”, precizarea ultimă fiind necesară ca urmare a erorii la facerea publicității de scoatere la vânzarea prin licitație, în care se anunțase partea de sus a Bozieștilor, dovadă că boierii vânzători nu-și cunoșteau prea bine poziția averii lor. Transmiterea stăpânirii pe partea de sus a Bozieștilor a decurs tot pe cale succesorală, din generație în generație, neînregistrându-se nici aici acte de vânzare-cumpărare, dar nici prea multe documente din care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele ce au rămas de la răposații frații miei ce s-au săvârșit stărpi anume, logofeteasa Maria Manolăchioae și Costantin Păladi păharnic și Nicolai Păladi ban”. În izvodul „de moșii și alte lucruri, vii și țigani și bani ce au rămas boierilor Pălădești” se arată și „Umbrăreștii și vii și țigani a logofetesii Mariei”, avere considerată susceptibilă de redistribuire. Or, nu puteau face obiectul unei astfel de acțiuni dacă bunurile respective nu ar fi rămas de la Ion Palade, după soția sa, Nastasia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
însemnări din viața familiei. Condicile, 14 la număr, se află acum în păstrarea Bibliotecii de la Academia Română, București, ele singure putând forma obiectul unei cercetări și valorificări științifice. Importante pentru satele Umbrărești, Boziești și Tămășeni, exclusiv pentru părțile ce au aparținut boierilor, nu și pentru cele răzășești, rămân sămile privitoare la bunurile mobile și imobile de tot felul: stupi, cai și epe, boi și vaci, oi și capre, bivoli și bivolițe, pământuri cumpărate în împrejurimi, cereale recoltate de pe moșiile proprii, dar și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de țărani, uiumul adunat de la morile pe care le avea la Umbrărești, Boziești, Dimăceni, Vulturu, Boțârlău, construcția și întreținerea acestora, angajarea personalului necesar la ceea ce se numește acum „prestările de servicii”, inclusiv preoți și dascăli pentru slujbele religioase etc. Astfel, boierul Gavril Conachi ni se înfățișează prin aceste însemnări ca fiind un om harnic, bun gospodar, doritor de a agonisi avere, ca și nepotul său de frate de la Țigănești, marele logofăt și cavaler al Ordinului Vladimir, Costache Conachi, cu care îl
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
soțul săvârșitei Elencu Conachi”. Partea de peste Siret a Umbrăreștilor va trece la numele copilului lor, Ruxandra, care se va căsători, la vremea ei, cu Ștefan Catargiu clucer, iar mai târziu, nu știm în ce împrejurări, o aflăm măritată cu influentul boier Alexandru Roset Roznovanu. Potrivit unui document din 14 mai 1842, constatăm că „dumneaei hătmăneasa Rucsandra Rosăt, cu primirea și a soțului, hatmanul Alecu Rosăt Roznovanul, au făcut arătare că părțile de moșiile Dămăceanca, Sineștii, Dumbrăvița și Umbrăreștii, cu toate acareturile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Ion D. Movileanu, și acesta amator de câștig ușor, căci cumpărase anterior bucăți de pământ de la locuitorii cudălbeni. Moșia Umbrărești cu anexele vor trece de acum încolo repede din mână în mână, destrămându-se astfel latifundiul creat de generațiile boierilor Costăchești, lărgit de vornicul Gavril Conachi și de nora acestuia, Elenco Manu, păstrat timp îndelungat ca mare proprietate boierească. Compararea cifrei de 378 fălcii, date celor 130 familii de clăcași în 1864, cu cifra de 2.300 fălcii rămase unei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în dijmă, pentru care nu se mai limita darea zeciuielii, ca pe vremea Costăcheștilor și a urmașilor acestora, ci „pe din două”, adică, proprietarul jumătate și țăranul jumătate din recolta obținută. De multe ori se recurgea la acte silnice din partea boierului. Dau un exemplu concret din timpul copilăriei mele. Prin 1937, tatăl meu, Toader Sion, și un vecin al nostru, Ghiță Bulai, au mers la Siret să pescuiască. Sub motivul că au pescuit în apa Siretului de pe moșia sa, boierul Dumitrache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din partea boierului. Dau un exemplu concret din timpul copilăriei mele. Prin 1937, tatăl meu, Toader Sion, și un vecin al nostru, Ghiță Bulai, au mers la Siret să pescuiască. Sub motivul că au pescuit în apa Siretului de pe moșia sa, boierul Dumitrache Demetriade, le-a confiscat uneltele de pescuit, năpatcile. Prețul unor asemenea ustensile la vremea respectivă echivala, pentru un țăran, aproape cu o vacă de lapte pentru hrana zilnică; pescuitul reprezenta încă un mijloc de existență, de „mutare a prânzului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de „mutare a prânzului”, cum se exprimau localnicii. Așa se face că această confiscare, socotită nedreaptă, a fost percepută în acest fel de părinți, mai ales de mamele noastre. Mama mea și vecina ei au mers la Movileni, la curtea boierului, să se plângă și să-l roage să le înapoieze respectivele ustensile de pescuit. Boierul nu s-a lăsat înduplecat de rugămințile celor două femei și, numai după ce i-au făcut două zile de secere pe lanul de grâu sub
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nedreaptă, a fost percepută în acest fel de părinți, mai ales de mamele noastre. Mama mea și vecina ei au mers la Movileni, la curtea boierului, să se plângă și să-l roage să le înapoieze respectivele ustensile de pescuit. Boierul nu s-a lăsat înduplecat de rugămințile celor două femei și, numai după ce i-au făcut două zile de secere pe lanul de grâu sub supravegherea vechilului, a restituit năpatcile luate samavolnic. Am înfățișat întâmplarea concretă pentru ca viitorimea să cunoască
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
i-au făcut două zile de secere pe lanul de grâu sub supravegherea vechilului, a restituit năpatcile luate samavolnic. Am înfățișat întâmplarea concretă pentru ca viitorimea să cunoască, pe baza realităților și nu a vorbelor, care erau relațiile dintre ciocoii, ajunși boieri, și țăranii satelor și cum arăta „democrația”, atât de mult trâmbițată în ultima vreme, în perioada interbelică, adică atunci când se pretinde că am atins cea mai înaltă treaptă a democrației din istoria românească. Era democrația sacului cu bani și a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părți de moșie în toți cei patru bătrâni ai satului și moșiei Torcești, urmând, parcă la concurență, comisul Vasile Costache, fiul cel mare al vornicului Gavriliță Costache, în momentul când acesta se afla în culmea puterii ca mare dregător și boier „făcător de domni”. Vânzarea cvasitotală a satului se face în jurul anului 1684, potrivit zapisului păstrat în copie, cu scriere modernă și defectuoasă, zapis dat și iscălit de către 15 locuitori, în favoarea „dumisali lui Vasili Gavril comisul al doilea, de i-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
său, Arhire, vând paharnicului acum Vasile Costache „o vie din Torcești”, iar la 15 ianuarie același an, Maria cu fiul ei, Grozav, „vând lui Vasilache paharnic, fiul lui Gavril Costachi vornic, o vie la Torcești”. Ceva mai târziu, pe când respectivul boier avea dregătoria de mare vornic al Țării de Jos, deci între 1687 și 1703, actul nefiind datat, alt locuitor, pe nume Radu, face zapis „la mâna dumisali vornicului celui mare Vasilachi, precum i-am vândut o vie din Torcești drept
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Vasile dumisali vornicului Mitrii parte din Cârlomănești [...], iar dumnealui vornicul Mitre a dat vornicului Vasile toate părțile ce au avut di ocină în Torcești, danie și de cumpărătură și de schimbături”, avem toate datele din care reiese cum a intrat boierul Vasile Costache în stăpânirea întregului sat Torcești de pe malul de est al apei Bârladului. Ce putem înțelege din elementele prezentate mai sus privind aservirea satului Torcești ? În condiții extrem de vitrege, cum au fost acelea din „vremea Ducăi Vodă”, unii dintre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Torcești ? În condiții extrem de vitrege, cum au fost acelea din „vremea Ducăi Vodă”, unii dintre răzeși au opus o dârză rezistență presiunilor exercitate asupra lor, reușind să-și păstreze statutul de răzeși, oameni liberi, fără servituți individuale față de un anumit boier. Ulterior, ei își vor pierde această libertate, dar îndârjirea și rezistența lor merită și trebuie să fie pusă în evidență, căci ne ajută să constatăm, pe bază de dovezi concrete, cum au fost create stăpânirile boierești de-a lungul istoriei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în 1696 i se dă carte de blestem de la Sava, arhiepiscopul de Suceava „pentru alegerea părților sale din Torcești”; - moșia marelui vornic Vasile Costache; și pentru el se emite un hrisov domnesc, în 1697, după ce obținuse, în același an, „mărturia boierilor pentru alegerea părților sale din Torcești”. Hrisovul domnesc și mărturia boierilor din Divan operau în sensul separării, până la aservirea totală, și delimitării părților boierești între ele, dar și față de cea rămasă nevândută, deținută de răzeși. În documentele, ce reflectă aspecte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de Suceava „pentru alegerea părților sale din Torcești”; - moșia marelui vornic Vasile Costache; și pentru el se emite un hrisov domnesc, în 1697, după ce obținuse, în același an, „mărturia boierilor pentru alegerea părților sale din Torcești”. Hrisovul domnesc și mărturia boierilor din Divan operau în sensul separării, până la aservirea totală, și delimitării părților boierești între ele, dar și față de cea rămasă nevândută, deținută de răzeși. În documentele, ce reflectă aspecte de viață social-economică din perioada ce a urmat stăpânirii vornicului Vasile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu a fost abordat suficient în lucrările istoricilor care s-au ocupat de problematica socială a răzeșiei, a menținerii categoriei țăranilor liberi în cadrul atotputerniciei stăpânirilor boierești și merită a fi mai bine cercetat și cunoscut. Nu avem în vedere pe boierii copărtași în diferite obști sătești, numiți și ei în unele acte răzeși, ci la țăranii cu asemenea statut. După moartea în pribegie a marelui vornic Vasile Costache, survenită în anul 1703, Torceștii par să fi ajuns în stăpânirea fiului mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a țării, descrie traseul urmat spre sud, de la Iași, când într-o direcție, când în alta, prezentând pe însoțitorii domnitorului, și anume: „Costache Razu vistiernic, Paladi spătar, Venin spătar” și alții, printre care „fiul lui Negel și alți feciori de boieri mari și mici”. Porecla Negel, știm că fusese atribuită logofătului Constantin Costache, fratele mai mare al lui Toader, la data respectivă decedat, iar cel vizat era acum fiul său, Vasile Costache (Negel), poreclă preluată de toți urmașii logofătului. Familia poreclită
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
XVII-lea. Costache Razu, aflat și el în suita domnitorului, era văr primar cu Costăcheștii, mama sa, Tudosica, fiind soră cu Vasile Costache și cu serdarul Costache, deci fiică a lui Gavriliță, de la care primise stăpânire Blăjerii (Ivești). Rezultă că boierii din partea locului, mai ales cei din neamul Costacheștilor, nu agreau încă alianța cu muscalii, ci dimpotrivă, ei au continuat să rămână pe poziția adoptată de predecesorii lor, în frunte cu Lupul Costache, în anul 1711, în speță antirusă; din acest
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
exemplu, cele de la Umbrărești (Siliștea) totuși, în măsură să răspundă exigențelor găzduirii suitei domnești. Rezidența lui Toader Costache la Torcești este atestată și de un document din 18 mai 1732, când se încheie aici o tranzacție între Neculai Apostol, fiul boierului mare dregător Gheorghiță Apostol, și stolnicul din acel timp, care era Toader Costache, în legătură cu vânzarea unei țigănci. Roaba țigancă fusese anterior făcută danie lui Neeulai Apostol de către vara sa primară, Casandra, „fata Mitrei Vornicul”, iar el a vândut-o căpitanului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe vărul său, Manolache Costache vel stolnic și pe Negre Apostol fost vel căpitan să rezolve o jalbă a locuitorilor din satul Bucești, aflați în pricină cu egumenul mănăstirii lui Adam pentru moșia Dimăcenii, deoarece, explică domnitorul în porunca dată boierilor, „ar fi luat Iorest egumenul hotarnic pe răposatul Toader Costache vel spătar și pe tine, căpitane Negreo, și, când și-au hotărât moșia”, anterior acestei date, răzeșii nefiind față, li s-ar fi „înpresurat o bucată de loc”, pentru care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]