15,099 matches
-
de modalitatea concretă în care se realizează interpretarea. În cazul dedus judecății, interpretarea duală a dispozițiilor art. 5 din Codul penal este evidentă, însă, pentru argumentele expuse, una dintre interpretări contravine dispozițiilor care stabilesc sfera de competență a puterii legiuitoare, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituție, cu consecința înfrângerii separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzute de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Astfel, interpretarea potrivit căreia legea penală mai favorabilă presupune aplicarea instituțiilor autonome mai favorabile, este
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]
-
fiscală etc.). Art. 1 alin. (1) din Codul penal stabilește că "Legea penală prevede faptele care constituie infracțiuni", motiv pentru care în absența unei incriminări nu se poate vorbi de o lege penală. De aceea, înțelesul noțiunii de lege penală consacrat de art. 173 are în vedere alte acte normative care prevăd fapte ce constituie infracțiuni, legiuitorul urmărind a face legătura materială dintre Codul penal și alte legi speciale care, deși nu sunt penale, reglementând cu privire la alt tip de relații sociale
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]
-
de mai sus, Curtea consideră că numai interpretarea prevederilor art. 5 din Codul penal în sensul că legea penală mai favorabilă se aplică în ansamblul ei este singura care poate înlătura viciul de neconstituționalitate. 50. Potrivit jurisprudenței sale, Curtea a consacrat posibilitatea și obligația sa de a interveni, ori de câte ori este sesizată, în cazul în care un text legal poate genera interpretări de natură a aduce atingere prevederilor constituționale. În practica sa recentă, Curtea a statuat că, "fără a nega rolul constituțional
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]
-
a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, având în vedere precedentul constituțional, respectiv Decizia nr. 534 din 12 decembrie 2013 . Mai arată că nu poate fi reținută critica potrivit căreia dispozițiile legale criticate aduc atingere dreptului de creanță al autoarei excepției, consacrat prin hotărârea de condamnare. Hotărârea de condamnare reprezintă mijloc de probă, și nicidecum nu constituie drept de creanță. În ceea ce privește critica adusă dispozițiilor art. 330^7 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, susține că aceasta este nefondată, dispoziția
DECIZIE nr. 98 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013 , şi ale art. 330^7 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261531_a_262860]
-
de condamnare. Hotărârea de condamnare reprezintă mijloc de probă, și nicidecum nu constituie drept de creanță. În ceea ce privește critica adusă dispozițiilor art. 330^7 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, susține că aceasta este nefondată, dispoziția legală criticată consacrând efectul obligatoriu al deciziei. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 26 septembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 58.496/3/2011 (număr în format vechi 723/2013), Curtea de Apel București - Secția a
DECIZIE nr. 98 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013 , şi ale art. 330^7 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261531_a_262860]
-
și Societatea Comercială "Real Grup Invest" - S.A. în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri formulate în baza Legii nr. 10/2001 . În motivarea excepției autorii susțin că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind accesul liber la justiție. Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază că, "din perspectiva încălcării art. 15 și art.
DECIZIE nr. 111 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 4 raportate la cele ale art. 31 şi 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261552_a_262881]
-
sunt supuse numai apelului. ... (5) Cererile sau acțiunile în justiție formulate în temeiul alin. (1) și (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru." ... În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind accesul liber la justiție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: În jurisprudența sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 1
DECIZIE nr. 111 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 4 raportate la cele ale art. 31 şi 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261552_a_262881]
-
de atac prevăzute de lege și alte împrejurări care pot să întârzie soluționarea cauzei." Curtea constată că, stabilirea unui asemenea criteriu, aleatoriu și exterior conduitei persoanei condamnate, de care depinde acordarea clemenței, este în contradicție cu principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, conform căruia, în situații egale, tratamentul juridic aplicat nu poate fi diferit". IX. Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în repetate rânduri că legea
DECIZIE nr. 1 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile în cazul faptelor definitiv judecate, pentru ipoteza unui concurs de infracţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261558_a_262887]
-
măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită conduită (Hotărârea din 4 mai 2000 în Cauza Rotaru împotriva României și Hotărârea din 25 ianuarie 2007 în Cauza Sissanis împotriva României). De asemenea, un alt principiu consacrat în jurisprudența CEDO se referă la securitatea raporturilor juridice, iar exigențele acestui principiu se opun repunerii în discuție a unei soluții definitive dată unui litigiu și nu sunt admise abrogări decât dacă o impun motive substanțiale și serioase (Hotărârea din
DECIZIE nr. 1 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile în cazul faptelor definitiv judecate, pentru ipoteza unui concurs de infracţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261558_a_262887]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 27 iulie 2011. Se susține că prin eșalonarea stabilită prin dispozițiile legale criticate nu au fost afectate prevederile constituționale referitoare la dreptul cetățenilor de a beneficia de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi, și nici cele referitoare la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. Măsura criticată este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului dobândit în sensul Convenției pentru apărarea
DECIZIE nr. 173 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261648_a_262977]
-
au fost edictate de legiuitor cu respectarea exigențelor normelor de tehnică legislativă, acestea având claritatea și previzibilitatea necesare adoptării actului normativ. De asemenea, Curtea constată că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale ale alin. (2) al art. 15, care consacră principiul neretroactivității legii, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, fiind firesc ca toate executările silite pornite de salariații bugetari să fie supuse prevederilor legale în vigoare la momentul declanșării procedurii. În legătură cu principiul
DECIZIE nr. 173 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261648_a_262977]
-
procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că stabilirea unor condiții pentru păstrarea pensiei de urmaș aduce atingere prevederilor Legii fundamentale care consacră dreptul la învățătură și protecția copiilor și a tinerilor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, considerând că, în realitate, aspectele învederate de autorul acesteia pun în discuție probleme de interpretare și aplicare a legii. CURTEA
DECIZIE nr. 139 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 92 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261678_a_263007]
-
Totodată, prin Decizia nr. 317 din 14 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, Curtea a mai reținut că dispozițiile art. 83 din Codul penal nu aduc atingere prevederilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii, deoarece dispoziția legală criticată nu stabilește discriminări, ci instituie un tratament juridic egal pentru toate persoanele aflate în aceeași situație, fără nicio deosebire. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, atât
DECIZIE nr. 277 din 8 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81-83 din Codul penal din 1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262643_a_263972]
-
faptei, de pericolul social pe care-l reprezintă infractorul, nu reprezintă decât o aplicare a principiului egalității, care impune ca toate persoanele aflate în aceeași situație să beneficieze de același tratament juridic, iar nu o încălcare a principiului constituțional care consacră independența judecătorului, așa cum neîntemeiat susține autorul excepției. 18. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. 19. În
DECIZIE nr. 277 din 8 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81-83 din Codul penal din 1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262643_a_263972]
-
afectează și principiul separației și echilibrului puterilor în stat, Curtea constată că și aceasta este neîntemeiată, deoarece în absența unei ingerințe a puterii judecătorești în sfera de competență constituțională a altor puteri, nu poate fi pusă în discuție înfrângerea principiului consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
DECIZIE nr. 277 din 8 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81-83 din Codul penal din 1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262643_a_263972]
-
de vedere, în care se arată că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 21. În privința criticilor de neconstituționalitate ce privesc legea în ansamblul său, se apreciază că acestea sunt inadmisibile, întrucât autorii săi nu au oferit o motivare a încălcării principiului consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție și a prevederilor art. 142 alin. (1) din Constituție. În acest sens, se observă că autorii sesizării au invocat faptul că prin încălcarea Legii nr. 24/2000 "se aduce atingere principiului securității raporturilor
DECIZIE nr. 283 din 21 mai 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (6), art. 42 alin. (1) şi (10), art. 43 alin. (2), art. 48 alin. (1) şi (8), art. 51 alin. (6), art. 57 alin. (6), art. 59 alin. (6), art. 62 alin. (2), art. 75 alin. (4), art. 77 alin. (4), art. 111 alin. (2) şi art. 160 alin. (5) din Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, precum şi ale legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262604_a_263933]
-
instituirea unor proceduri referitoare, pe de o parte, la competența instanțelor de judecată și, pe de altă parte, la competența altor autorități cu atribuții jurisdicționale specifice, cum ar fi Consiliul Superior al Magistraturii. De aceea, legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, poate stabili prin lege procedura de judecată și modalitatea de exercitare a căilor de atac al căror unic scop constă în protejarea drepturilor și libertăților fundamentale afectate. 20. În
DECIZIE nr. 194 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262652_a_263981]
-
108 alin. (1) lit. b), după pct. 6, două noi puncte, pct. 7 și 8. Ca atare, având în vedere notele scrise ale autorului excepției, depuse în motivarea criticii, și dispozițiile de lege criticate raportate la normele de tehnică legislativă consacrate de art. 62 din Legea nr. 24/2000 [privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010], Curtea constată că, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 292 din 22 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64, art. 96 alin. (4), art. 97 alin. (1) lit. d) şi alin. (6), art. 100 alin. (2) şi art. 108 alin. (1) lit. b) pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi ale art. I pct. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262659_a_263988]
-
ulterioare, se abrogă". În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse la art. 15 alin. (2) care instituie principiul neretroactivității legii, cu excepția celei penale și contravenționale mai favorabile, art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalității în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art. 21 alin. (1) și (3) referitor la dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și art. 44 alin. (1) care garantează
DECIZIE nr. 180 din 1 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportat la art. 33 şi art. 50 lit. b), precum şi ale art. 33 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262674_a_264003]
-
menționată, Curtea a constatat că, într-o interpretare contrarie, s-ar încălca principiul neretroactivității legii civile, dreptul la un proces echitabil, sub aspectul egalității armelor în procesul civil și dreptul de acces liber la justiție al persoanelor îndreptățite la măsurile consacrate prin legile reparatorii.
DECIZIE nr. 180 din 1 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportat la art. 33 şi art. 50 lit. b), precum şi ale art. 33 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262674_a_264003]
-
în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și, respectiv, al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că principiul neretroactivității, consacrat de Legea fundamentală și de Codul civil, potrivit căruia o lege civilă se aplică numai situațiilor juridice apărute după intrarea ei în vigoare, este obligatoriu și pentru legiuitor, care este ținut să-l respecte în procesul de legiferare, indiferent de
DECIZIE nr. 178 din 1 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262673_a_264002]
-
b) instrumentele financiare cu venit fix se vor evalua conform prevederilor art. 113 lit. b) pct. 2 și/sau 3; ... c) instrumentele pieței monetare vor fi evaluate similar prevederilor lit. b); ... d) instrumentele financiare derivate vor fi evaluate utilizând tehnici consacrate pe piețele financiare (de exemplu, raportarea la valoarea curentă a unui alt instrument financiar similar, modele de analiză a fluxului de numerar și de evaluare a opțiunilor etc.), astfel încât să fie respectat principiul valorii juste; ... e) titlurile de participare emise
REGULAMENT nr. 9 din 29 mai 2014 privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor de administrare a investiţiilor, a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare şi a depozitarilor organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262445_a_263774]
-
privind avantajele medierii, se poate aplica sancțiunea anulării cererii de chemare în judecată sau se pot aplica sancțiuni procedurale de natură a duce la suspendarea cererii de chemare în judecată. 13. Față de critica formulată, Curtea observă că medierea a fost consacrată în dreptul român odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 192/2006 . Potrivit art. 1 alin. (1) din această lege, medierea reprezintă "o modalitate de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terțe persoane specializate în calitatea de mediator, în condiții
DECIZIE nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262693_a_264022]
-
medierii. 21. În acest context, Curtea constată că, deși atât legislația națională, respectiv Legea nr. 192/2006 și Codul de procedură civilă [art. 227 alin. (2) teza finală], cât și Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului consacră medierea ca fiind o procedură facultativă, alternativă și informală, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 prevede că părțile sunt obligate să participe la ședința de informare privind avantajele medierii, sub sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată
DECIZIE nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262693_a_264022]
-
expuse mai sus, Curtea constată că prevederile art. 2 alin. (1) și (1^2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, sunt neconstituționale și contravin art. 21 din Constituție care consacră accesul liber la justiție. 28. În ceea ce privește prevederile art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 , Curtea reține că prin această reglementare legiuitorul a circumstanțiat materiile în care părțile sunt ținute să facă dovada participării la ședința de informare, prevăzută de
DECIZIE nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262693_a_264022]