13,997 matches
-
culori fundamentale și secundare. Patrulatere colorate se influențează reciproc și par să fie menținute în echlibru grație unei forțe invizibile. Senzația de mișcare și viteză este amplificată de axele diagonale. Creația lui Malevici trezește interesul sincer al multor artiști, însă criticii și publicul îl privesc cu reticență. În 1917 izbucnește Revoluția din Octombrie pe care artistul o întâmpină cu entuziasm. Aderă plin de zel la "Gruparea Artiștilor de Stânga" și participă, împreună cu Nadejda Udalzova, la activitățile din "Atelierele Artistice Liber", unde
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
fost lansat inițial pe VHS și DVD în martie 2002. Filmul a primit laude pe scară largă — el are un rating de 85% pe situl Rotten Tomatoes (versiunea regizotală are 91%), în timp ce pe Metacritic are un scor de 88/100. Criticul Andy Bailey a considerat "Donnie Darko" că "surpriză de la Sundance" care "nu este stricat de forțele de la Hollywood care au ajutat la nașterea acestuia". Criticul Andrew Johnston, scriind în "Uș Weekly", l-a citat că unul dintre filmele excelente de la
Donnie Darko () [Corola-website/Science/311829_a_313158]
-
Rotten Tomatoes (versiunea regizotală are 91%), în timp ce pe Metacritic are un scor de 88/100. Criticul Andy Bailey a considerat "Donnie Darko" că "surpriză de la Sundance" care "nu este stricat de forțele de la Hollywood care au ajutat la nașterea acestuia". Criticul Andrew Johnston, scriind în "Uș Weekly", l-a citat că unul dintre filmele excelente de la Sundance în 2001, descriindu-l că "un amestec impetuos de science fiction, spiritualitate și angoasa adolescentina". O continuare din 2009, "S. Darko", o are în
Donnie Darko () [Corola-website/Science/311829_a_313158]
-
misticism, scoate primul album în 29 mai 2006 sub eticheta Scorpio Music și distribuit de Sony BMG. A abordat o multitudine de teme, cum ar fi speranța ("Je ferme leș yeux"), dar și pedofilia ("Docteur Gel") și războiul din Irak. Criticii văd în ea o nouă reprezentare a homosexualilor (din cauza titlului cântecului " Gabriel") , comparând talentul acesteia cu Mylène Farmer. Următoarele titluri au obținut puțin succes, "Je ferme leș yeux" și "Comme țoi" În cursul anului 2007, și-a exprimat dorința de
Najoua Belyzel () [Corola-website/Science/311943_a_313272]
-
locul unde putea mânca șnițelul său preferat și putea să bea un pahar de vin", a rememorat Câmpeanu. Cum redacția revistei culturale "Tribuna" era chiar peste drum de "Continental", Ivansuc s-a împrietenit cu Irimie Negoiță , Dumitru Radu Popescu sau criticul Radu Enescu. Doctorul Mircea Luca, unul dintre cei mai respectați foști președinți ai Universității Cluj, l-a caracterizat si el pe Ivansuc. „Nu l-am înteles niciodată. Mi-a fost greu să discut cu el, mereu după ce reușea un meci
Zoltan Ivansuc () [Corola-website/Science/311300_a_312629]
-
1830, a fost semnat cu litere chirilice și este una din primele lucrări artistice pe care Lecca le-a făcut. Se cunoaște faptul că Ion Cărpenișeanu era în acel an elev al școlii militare și avea 16 ani. Istoricul și criticul de artă George Oprescu l-a considerat a fi „"... un document prețios pentru istoria costumației noastre militare și a reînființării armatei naționale, straja pământeană"”. În această revistă a publicat Constantin Lecca studiul „"Viața prințipiului și eroului Moldovei Ștefan cel Mare
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
a avut niciodată intenția să includă material „personal” pe album și a zis că „nu contează ce faci, lucrurile ies la iveală. Astfel am pus capăt unui capitol într-un mod foarte frumos”. "Cool" a fost primit foarte bine de criticii de specialitate. The Toronto Star a numit-o "imnul dragostei acestui an" cu toate că Bill Lamb de la About.com a simțit că "nu atrage imediat atenția precum celelalte melodii ale ei". Revista Blender a poziționat melodia pe locul #45 în topul
Cool (single) () [Corola-website/Science/311322_a_312651]
-
într-o dramă și o nominalizare din partea Premiilor Academiei, pentru interpretarea să. La vârsta de 26 ani, a devenit unul din cei mai tineri nominalizați vreodată la premiile Oscar pentru cel mai bun actor. În cronică din The New York Times a filmului, criticul Stephern Holden scrie: "Atât domnul Ledger cât și domnul Gyllenhaal au făcut acesta superbă poveste de dragoste, fizic palpabila. E o superbă interpretare, la fel de bună că cea mai bună a lui Marlond Brando și Sean Penn. " Într-o cronică a
Heath Ledger () [Corola-website/Science/311339_a_312668]
-
pentru interpretarea rolurilor din filmele "Nemuritorii" și "Un comisar acuză". Cronicile criticilor de film au fost în general pozitive, fiind remarcate unele momente reușite realizate de unii dintre actori, precum și imaginile datorate „excelentului operator Al. David” (după cum scria Radu Georgescu). Criticii au constatat însă reluarea unor lucruri văzute în numeroase filme ca urmare a intenției regizorului de a conferi noului film un caracter „exclusiv spectaculos și comercial”. Profesorul Florian Potra scria la 10 ani de la premieră că "Nemuritorii" este „un excelent
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
psiho - etno - folclorice, ca și în accente de umorism popular, realizând ceea ce se numește un foarte bun și trainic produs cultural mediu și depășindu-și cu autoritate competitorii”. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman scria că "Nemuritorii" este „un film patetic - despre niște foști oșteni ai lui Mihai Viteazul care au pribegit prin lume și revin in țară cu drapelul voievodului”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman scria că "Nemuritorii" este „un film patetic - despre niște foști oșteni ai lui Mihai Viteazul care au pribegit prin lume și revin in țară cu drapelul voievodului”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„La 1611, 13 cavaleri rătăcesc prin Europa purtând idealul politic al fostului lor voievod: neatârnarea. Revenind în patrie, ei constată că noul domnitor, care nu le
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
de exploatare din 1965, partea franceză avea dreptul de exploatare a filmului în Franța, Italia, Belgia, Luxemburg și fostele colonii franceze din Africa și Asia. Difuzarea mondială a filmului a fost preluată în aprilie 1968 de firma canadiană „Paris-Montreal Distribution”. Criticii de film au recunoscut în mare majoritate caracterul de superproducție al acestui film, fără precedent în istoria cinematografiei românești. Vorbind despre acest film, criticii Cornel Cristian și Bujor T. Rîpeanu afirmau că el "„constituie unul dintre episoadele izbutite ale epopeii
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
de suliți și săgeți, o dinamică a cadrului remarcabilă, susțin ritmul spectacolului și apără filmul de ilustrativism”". În articolul "„Un regizor a cărui nobilă ambiție este autodepășirea: Sergiu Nicolaescu un poet al «incoruptibililor»”" publicat în martie 1974 în revista Cinema, criticul Călin Căliman afirma că Nicolaescu nu s-a lăsat furat de clișeele superproducțiilor străine și de tentația „bătăliilor spectaculoase”, „«topind» adică în frescă oștile dace și romane aflate față în față pe câmpul de luptă, înaintea unei bătălii decisive”. Prin
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
adică în frescă oștile dace și romane aflate față în față pe câmpul de luptă, înaintea unei bătălii decisive”. Prin folosirea unor simboluri naționale ca Babele și Sfinxul din Bucegi, regizorul a conferit unor secvențe din film aspectul de mit. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului patru stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Reconstituire a posibilei vieți a „celor mai viteji dintre traci”, în Dacia anului 87, când primul atac al legiunilor romane, condus de Cornelius Fuscus, general ros
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
, ortografiat și Cu mâinile curate, este un film polițist românesc din 1972, regizat de Sergiu Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de Ilarion Ciobanu, Sergiu Nicolaescu, Alexandru Dobrescu, Gheorghe Dinică, George Constantin, Ștefan Mihăilescu-Brăila și Sebastian Papaiani. Este considerat de criticii de film drept primul film polițist românesc. Acest film prezintă lupta comisarilor Roman (Ilarion Ciobanu) și Miclovan (Sergiu Nicolaescu) cu grupările de crimă organizată din Bucureștiul de după cel de-al Doilea Război Mondial. Comisarul Miclovan a fost inspirat de unchiul
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
Theatre - Londra, pentru a fi proiectat la zilele filmului românesc de la Londra (16 aprilie 1973). La târgul internațional de la Brno (Cehoslovacia) din 1973, acest film a fost cumpărat de marile companii Columbia Pictures, Constantin Film și Gaumont International. Sociologul și criticul de film D.I. Suchianu (1895-1985) observa o oarecare asemănare între comisarul Miclovan și polițistul american Jimmy „Popeye” Doyle (interpretat de Gene Hackman) din filmul de mare succes "Filiera franceză" (1971), ambii detectivi conducându-și investigațiile cu pasiune, „până în pânzele albe
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
care este prezentată o urmărire spectaculoasă realizată de un polițist „apucat, aproape maniac”, filmul românesc este considerat a fi „plin de probleme adânci, brodate deopotrivă pe trecut și viitor”. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman scria că filmul polițist era un gen cinematografic nou în cinematografia românească. Lupta dură a polițiștilor împotriva bandelor de hoți prilejuiește reconstituirea unui colț din Bucureștiul de altădată, precum și realizarea câtorva personaje memorabile: Semaca (un bandit cu prestanță
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
filmul conține scene de „dinamism și ritm, clipe de suspens, pasaje spectaculoase, pete de culoare, clipe de destindere, abur de lirism”. El considera că acest film și continuarea sa, "Ultimul cartuș", îl reprezintă cel mai bine pe regizorul Sergiu Nicolaescu. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„În 1945, poliția și Siguranța sunt „întărite” cu muncitori într-o situație critică în care specula și crima își fac de cap. Împotriva acestora combat comisarii
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
Colecția de sonete "The House of Life" (1970-1881), conține motive asemănătoare. O parte din aceste sonete reapar în volumul "Ballads and Sonnets" ("Balade și Sonete") publicat în 1881. Publicul a întâmpinat la început cu ostilitate operele sale literare. În 1871, criticul Robert Buchanan publică în renumită revista ""The Contemporary Review"" un articol virulent îndreptat împotriva lui Rossetti și a întregii școli prerafaelite, intitulat ""The Fleshy School of Poetry"" ("Școală carnala în poezie"), la care poetul răspunde în revistă ""Athenaeum"" cu articolul
Dante Gabriel Rossetti () [Corola-website/Science/311402_a_312731]
-
Dumnezeu (). Aceasta este vestea bună: că Isus Hristos a murit pe cruce pentru păcatele lumii, că El a înviat dintre ce morți pentru ca să fim îndreptățiți (), și că prin El toți cei care cred sunt iertați (îndreptățiți) de toate lucrurile. Dar pentru criticii evangheliei, precum filozoful Paul Henri Thiry, baron d'Holbach, ele nu sunt decât „un roman oriental dezgustător pentru orice om de bun simț, ce nu pare a se adresa decât ignoranților, stupizilor, drojdiei societății, singurii indivizi care pot fi seduși
Evanghelie () [Corola-website/Science/312331_a_313660]
-
chitară bas), și Adrian Ordean (chitare) și Liviu Hrișcu (baterie); Bădulescu va încheia definitiv colaborarea cu Roșu și Negru în anul 1982. Sub nume propriu, Bădulescu contribuie la compilația "Formații rock 5" (1980) cu două piese: „Maturizare” și „Valea macilor”. Criticul Mihai Plămădeală are o atitudine rezervată față de cele două piese, în special din pricina aranjamentelor; „Valea macilor” este prezentată ca o compoziție bună, însă insuficient dezvoltată. Bădulescu continuă să compună, subiectele alese dovedind un interes tot mai mare pentru credința creștină
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
pînă în ziua de azi. În această sărăcie în care trăim și în această țară depopulată dacă merg într-un sat și adun două sute de oameni, jumătate bătrîni, jumătate tineri și ei rîd două ore cu mine, orice ar zice criticii, experții, elitarii care despică firul în patru, eu consider că știu să fac un lucru mare. Sigur aș putea să fac și umor pentru critici, să stea criticii în sală toți și elitarii, aceștia care gustă ceea ce nici nu-i
Gheorghe Urschi () [Corola-website/Science/312911_a_314240]
-
jumătate tineri și ei rîd două ore cu mine, orice ar zice criticii, experții, elitarii care despică firul în patru, eu consider că știu să fac un lucru mare. Sigur aș putea să fac și umor pentru critici, să stea criticii în sală toți și elitarii, aceștia care gustă ceea ce nici nu-i, s-o scriu pentru ei. Și ei să recunoască în unanim că acesta e un mare talent, dar să nu rîdă nimeni. Prefer să merg acolo unde rîde
Gheorghe Urschi () [Corola-website/Science/312911_a_314240]
-
ca Rudolf Arnheim, Béla Balázs și Siegfried Kracauer.[ 1] Cu toții au pus în evidență modul în care filmul diferă de lumea reală și poate fi considerat o formă validă de artă. În anii după cel de-al Doilea Război Mondial, criticul de film și teoreticianul André Bazin a reacționat la această metodă de a defini argumentând că esența filmului constă în abilitatea lui de a reproduce mecanic și mimetic realitatea și nu în diferența față de real.[2] În anii 1960 și
Filmologie () [Corola-website/Science/312956_a_314285]
-
fiind vizionat de 3.511.851 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticii de film au afirmat că filmul a avut un scop propagandistic, realizat la comanda politică a conducerii statului. Astfel, la sfârșitul deceniului 7 al secolului al XX-lea, tinerii absolvenți de facultate primesc repartiții la țară, refuzându-li-se posturi
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]