13,065 matches
-
forțată în satul Lătești din Bărăgan (1949-1963). Motivul invocat este participarea la cercul ilegal de studii al Tineretului Universitar Național Țărănist, care editase o serie de texte privind doctrina creștin-democrată. Din 1965 își reia activitatea în publicistică, iar în 1966 debutează editorial cu Viața lui Alexandru Macedonski (Premiul Academiei Române). Îi urmează Opera lui Alexandru Macedonski (1967). În 1969 a fost reabilitat juridic. După reintrarea în viața civilă, n-a mai fost niciodată salariat al vreunei instituții culturale sau de alt tip
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
la alte întâlniri dedicate studiului literaturii și întreprinde călătorii de documentare în Europa (Franța, Anglia, Portugalia, Germania, Elveția, Spania) sau peste ocean, adunându-și impresiile de voiaj în câteva volume care, privite în ansamblu, schițează un itinerar spiritual sui-generis. A debutat cu note de critică literară în „Jurnalul literar” (1939) și a colaborat la „Revista Fundațiilor Regale”, „Lumea”, „Națiunea”, „Dreptatea”, iar după 1960, la „Limba română”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Cronica”, „România literară” sau la „Diogene”, „Neohelikon”, „New Literary History”, „Comparative Literature
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
ziua a 12-a poate caracteriza (după perioada șocului cu ÎRA funcțională) debutul decompensării renale grave consecință a suprasolicitărilor ce preceda această perioadă; complicațiile digestive HDS, pot caracteriza oricare moment al acestei perioade. Pentru bolnavul cu arsuri grave complicațiile pot debuta precoce, respectiv la câteva ore de la accident ; CID și tromboemboliile pot apărea imediat după accident și se pot manifesta și după perioada celor 21 de zile. La sfârșitul acestei perioade în condițiile unui tratament corect arsurile de gradul I și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
prozator. Este fiul Amaliei (n. Tămaș) și al lui Traian Silaghi, țărani. Învață întâi în satul natal și din 1954 urmează liceul la Abrud. Între 1965 și 1970 frecventează Facultatea de Filologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. În anii studenției debutează cu povestirea Joc frumos în „Tribuna” (1968), condusă de D. R. Popescu, care îl va angaja după absolvire redactor. O vreme va fi activist cu probleme culturale la Comitetul Județean Cluj al Partidului Comunist Român. Se va întoarce la „Tribuna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
politicieni, artiști, vedete de film...) care au avut răbdarea și harul și lipsa de umor de ași transcrie propria viață. De a și-o transcrie cu o Încăpățânată migală, cu un respect aproape mistic față de propria biografie. Genul autobiografic a debutat fără pretenția literarității. Fără orgoliul de a fi mai mult decât era. Agendă, memoriu, carnet, jurnal - primele scrieri (auto)biografice - se aflau mai aproape de contabilitate decât de literatură. La unii autori, În chip premeditat, ele continuă să rămână ceea ce fuseseră
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
validând retrospectiv ceea ce, la cei mai mulți dintre scriitori, e simplă vorbărie neurmată de transpunere practică. Jurnalul lui Pierre Drieu la Rochelle, acoperind un segment extrem de dramatic din existența europeană și, firește, din aceea a autorului Însuși (Journal 1939-1945, Éditions Gallimard, 1992) debutează sub semnul câtorva negații. Nu va scrie - promite - despre iubire, așa cum fac mulți dintre autorii de jurnale intime, nici despre sentimente și nici despre femei - mai ales că acestea din urmă au fost extrem de ordinare, adorând banalitatea unei vieți comune
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
artei pare a fi tocmai aceea de a-și crea, de a produce un limbaj propriu. Un limbaj văzut ca adecvare a stilului vieții la altul, adeseori nemărturisit, al literaturii. Elaborarea, În cele mai multe cazuri inconștientă, profită de existența acestui entracte: debutând ca necesitate de ordin tehnic, de egalizare a două tensiuni (cea dintâi concretă, dedusă din trăirea Întâmplărilor, cealaltă abstractă, revendicându-se actului reflectării, mimesis-ului de gradul Întâi), ea sfârșește ca ideologie inconștientă a textului. Ca „artă”, ca elaborare, jurnalul (și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Adesea se constată sindromul de disociație între gândire și vorbire, sărăcie afectivă, stări de frică sau anxietate, stări obsesive însoțite de mișcări, gesturi și atitudini de perseverație, de neconcordanță față de împrejurările concrete în care se află. Multe din aceste stări debutează în etapa preșcolară, tocmai în perioada de formare și dezvoltare psihică. Se constată un deficit intelectual la care se adaugă un comportament psihopatic, manifestat printr-o slabă adaptare la realitatea înconjurătoare. Cei din grupa a doua, cu mișcarea încetinită, devin
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
literar al cotidianului „Tineretul liber” (1990-1992), în intervalul 1992-1993 îndeplinind și funcția de redactor-șef adjunct al ziarului; concomitent, colaborează la postul de radio Europa Liberă cu comentarii politice. Din 1994 lucrează ca redactor la secția culturală a „României libere”. Debutează în 1986, cu proză scurtă, la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”. A mai colaborat la „Adevărul literar și artistic”, „Apostrof”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Litere, arte & idei”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară”, „Tomis”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. Prima carte, romanul Vântul sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
a stabilit la Moscova. Până aproape de sfârșitul vieții, a fost cercetător științific la Institutul de Literatură Universală „M. Gorki” al Academiei de Științe a URSS. Preocuparea științifică prioritară pentru D.-M. a constituit-o studierea relațiilor literare româno-ruse. Cercetătoarea a debutat cu studiul Influența literaturii ruse asupra scriitorului Constantin Stamati (1929), apoi, în 1933, a tipărit monografia Viața și opera lui Constantin Stamati. Contribuțiuni după izvoare inedite, iar în 1936 - Începuturile literare ale lui B.P. Hasdeu. După 1957, își lărgește aria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286925_a_288254]
-
Alecsandri” în Galați (absolvit în 1955), frecventând apoi, tot în orașul natal, timp de trei ani Facultatea de Chimie Alimentară; în 1965 a absolvit aici Facultatea de Filologie, funcționând, în continuare, ca bibliotecar la Biblioteca „V.A. Urechia” din Galați. Debutează la revista „Pagini dunărene”, în 1959. Colaborează la „Iașul literar”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Ateneu” ș.a. Volumul de debut al lui G. , Nici o tangentă la inimă! (1968), prezintă un poet fără o pecete stilistică specifică, evoluând pe traiectoria unui neomodernism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
în interes de serviciu. Ultimul an de liceu îl face însă la București, unde în 1927 obține diploma de bacalaureat. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, absolvită în 1931, cu licența în istorie și geografie. Debutează cu poeme în perioada adolescenței, la ziarul ,,Tribuna nouă” din Arad (1924-1925), în același timp fiind corespondent al rubricii „Mișcarea culturală” a bilunarului „Foaia tinerimii” și frecventând cenaclul literar arădean, alături de Aron Cotruș, Al. T. Stamatiad, Al. Constantinescu, Tiberiu Vuia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
grațiere. În 1965 pleacă din țară, la Detroit, ca preot al Episcopiei Misionare Ortodoxe Române din America. La întoarcere, în 1976, este numit director al Institutului Biblic din București. În 1992 a fost înscăunat arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului. Debutează în dramaturgie la 17 ani, cu scenariul radiofonic în versuri Jocul fulgilor. În 1939, cu sprijinul lui N. Iorga, i se joacă piesa La furcărie pe scena Teatrului Ligii Culturale, iar în 1940, pe scena Teatrului Național Studio, poemul dramatic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
scena Teatrului Ligii Culturale, iar în 1940, pe scena Teatrului Național Studio, poemul dramatic Dochia. În stagiunea 1967-1968, i se pune în scenă la Teatrul „Barbu Delavrancea” din București piesa Miorița, care, publicată în 1966, constituie și debutul său editorial. Debutase ca poet în 1935, în revista „Ortodoxia”, cu poezia Pământ și cer. A colaborat la „Vremea”, „Gândirea”, „Dacia rediviva” (cofondator), „Convorbiri literare”, „Gazeta literară”, „Credința” (Detroit), „Noi” (Detroit), „Destin” (Madrid), „Tribuna”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Albina”, „Luceafărul”, „Telegraful român” (Sibiu), „Magazin istoric
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
profesor suplinitor. Între 1983 și 1987, urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Este profesor în Borca și muzeograf la Complexul Muzeal Județean Neamț, iar după decembrie 1989, consilier la Inspectoratul Județean pentru Cultură Neamț. Debutează cu un grupaj de poeme în „Tomis” (1976) și editorial cu Furtunile memoriei (1984), volum care e distins cu Premiul „Mihai Eminescu” al Asociației Scriitorilor din Iași. A mai colaborat la „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Cronica”, „România literară”, „Tribuna”. Furtunile memoriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
Mărgineanu, viitoarea scriitoare se întoarce împreună cu mama sa, rămasă văduvă, în ținuturile de obârșie de la Ocna Sibiului, profesând ca învățătoare. A.-M. a făcut studii de teologie la Sibiu (1947) și a urmat la Cluj cursurile Facultății de Filologie (1949). Debutează cu proză pentru copii și cu traduceri în 1933, la „Satul și școala”, ulterior mai semnând sporadic în „Viața copiilor”, „Viața ilustrată”, „Luceafărul”, „Claviaturi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Gândirea și „Tribuna Ardealului” (la care e redactor). În 1939, îi apare placheta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285181_a_286510]
-
și Concepte și modele în știința politică (coautor, Editura Cantes, Iași, 2001), Sub semnul paradoxului (Editura Institutul European, Iași, 2010) precum și numeroase studii și articole pe teme de teorie politică în volume colective și reviste de specialitate. În jurnalism a debutat ca redactorșef al revistei Opinia studențească (1998), fiind în prezent co-realizator al emisiunii "Polemici cordiale" de la Radio Iași. Daniel Șandru, Torie politică și ideologie (c) 2011 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Teatru Român, inițiator al colecției „Biblioteca teatrală”, vicepreședinte și președinte al secției literare în cadrul Astrei. În 1902 este ales membru corespondent al Academiei Române. Fără să fie deosebit de rodnic, scrisul lui O. ilustrează o anumită etapă a literaturii din Transilvania. După ce debutase în „Muza”, revista-manuscris a Seminarului Teologic din Sibiu, colaborează la „Telegraful român”, „Noua bibliotecă română”,„Familia”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Foaia ilustrată”, „Transilvania”, „Gazeta Transilvaniei”, „Vatra”, „Drapelul” (Lugoj), „Românul” (Arad) ș.a. Sub semnătura Gil, a publicat traduceri din Jules Verne, F.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
de presă și consilier economic la Legația Românei din Haga. În 1949 este arestat, judecat pentru acțiuni anticomuniste și condamnat la închisoare pe viață. Eliberat în 1964, refuză înregimentarea care i se propune și până la sfârșitul vieții îndură nenumărate privațiuni. Debutează în „Noua revistă română” (1915), iar editorial, cu volumul de versuri Denii (1919). Colaborează cu versuri și critică plastică la „Literatorul”, „Renașterea”, „Fapta”, „Luceafărul”, „Contimporanul”, „Politica”, „Roma”, „Convorbiri literare”, „Ideea europeană”, „Gândirea”, „Adevărul literar și artistic”, „Vremea”, „Universul literar”, „Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
cu o lucrare de licență despre poezia lui Robert Frost. În 1968 și în 1971 urmează cursuri postuniversitare la Oxford și Birmingham. Își dă doctoratul în 1979, cu o teză despre romanul simbolic al lui Herman Melville și Thomas Wolfe. Debutase ca traducător și eseist în timpul studiilor universitare, în revistele clujene „Steaua” și „Tribuna”. Între 1968 și 1983 este asistent, lector, conferențiar la Catedra de engleză a Universității din Timișoara. În 1983, beneficiind de o bursă Fulbright, s-a stabilit în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
Brașov), prozator. Este fiul Anastasiei și al lui Constantin Suciu. Urmează la Timișoara școala generală, Liceul „C. Diaconovici-Loga” (1954-1957) și cursurile Facultății de Matematică-Fizică, absolvite în 1962. Va fi profesor la școli din județul Caraș-Severin, iar din 1978 în Timișoara. Debutează cu proză scurtă, recomandat de Fănuș Neagu, la „Luceafărul”, în 1970. Mai colaborează la „Orizont”, „Tribuna”, „Vatra”, „România literară”, „Astra”, „Familia”, „Semenicul” ș.a. Prima carte, romanul Drumul, îi apare în 1979. I se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Ana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290009_a_291338]
-
Preferă să meargă mai bine la munte decât la mare. * Au conviețuit împreună în înțelegere. * Planificarea cu mare atenție a proiectului era absolut necesară. * Rezultatele obținute de colegul său au fost net mai superioare. * Filmul se încheie cu happy-end. * A debutat prima oară la 15 ani. * Au conlucrat împreună la realizarea proiectului. * A început inițial cu exerciții mai simple, apoi a crescut gradul de dificultate. * A vorbit persuasiv, cu mare convingere, despre proiectele sale. * Proiectele sale de viitor erau dintre cele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și Toader Neculuță. Muncitor cizmar, el se formează ca autodidact. Citea literatură (M. Eminescu și G. Coșbuc, în primul rând), iubea muzica. Legat de mișcarea muncitorească, este alături de I. C. Frimu în lupta pentru refacerea Partidului Socialist Democrat după trădarea „generoșilor”. Debutează, sub numele D. Niculescu, în săptămânalul „Icoana vremei”. O parte dintre versurile apărute prin reviste („Adevărul ilustrat”, „Icoana vremei”, „România muncitoare”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Viitorul social”, „Facla”) i-au fost adunate după moartea sa, datorată unei boli de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288396_a_289725]
-
a Universității din București (1964), și-a luat doctoratul în filologie în 1973, cu teza Problematica genurilor în proza secolului 20. Între 1975 și 1978 a fost lector de limba română în Finlanda, la universitățile din Turku și Helsinki. A debutat în 1963, la „Gazeta literară”. Colaborează sporadic la „Argeș”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Viața românească”, iar după 1989 la „Calende” și „Dreptatea”. În 1992 fondează, împreună cu un grup de profesori de liceu, editura și revista „Cuget, simțire și credință”, destinată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
grea pe viață, degradare civică și confiscarea averii, dar reușește să se ascundă douăzeci de ani la Slatina. Între 1970 și 1980 face parte din cenaclul „G. Călinescu” al Academiei Române și în 1990 este membru fondator al Fundației Culturale Memoria. Debutează în 1922 la „Universul literar” cu schița Sfârșit duios (semnată De la Bârsa), și editorial cu antologia de reportaje Sânge românesc pentru lumea nouă (I-IV, 1942, în colaborare). Publică poezie, proză, critică literară și recenzii în „Bilete de papagal”, „Orizonturi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]