12,957 matches
-
fierberea de stabiliment s-a și instalat. Domolindu-se însă în scurtă vreme, după ce anchetele tv de pe trotuar au măcinat punct cu punct subiectul. Unul, de data asta, cu implicații interstatale, se-nțelege, tratat la înălțimea culturală și mai ales emoțională a chestionaților. E bine că n-a murit nimeni (în afară de cel mușcat, na). Și mai ales nu s-a aruncat cu pietre. În cine? Pentru că, tot cam o dată cu momentul maidanezului antinipon, în alt cotlon al pămîntului nu exagerat de departe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
efortul necesar pentru a menține adevăratul vis american În viață. Credința, disciplina, munca intensă, autosuficiența și sacrificiul personal nu sunt cuvintele pe care le folosim pentru a descrie tineretul de clasa medie. Plictiseala e mai degrabă o descriere a stărilor emoționale și mintale ale unui număr crescând de tineri americani. „Am fost aici, am făcut asta”, e o frază care se aude adesea printre tineri. Când acești tineri ating maturitatea, au fost peste tot, au făcut totul, au văzut totul și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
așteaptă să i se Întâmple numai lucruri bune. Pentru acești tineri, visul american nu mai este o căutare, ci un drept. Dorința de satisfacere imediată, când este combinată cu un sentiment al Îndreptățirii și cu supraîncurajarea, poate crea un amestec emoțional volatil. Tipul de personalitate narcisist este În general mai puțin capabil să facă față multiplelor frustrări ale vieții și mai dispus la comportare antisocială, incluzând până și violența pentru a obține ceea ce ei cred că merită și sunt Îndreptățiți să
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În urmă. Au greșit atunci și bănuiesc că noi vom fi cei care vom greși de astă dată. Visul european, pe cale de apariție, nu este numai o sintagmă facilă la modă. În Europa, schimbări profunde au loc la nivel personal, emoțional și chiar metafizic. Chiar majoritatea europenilor, atunci când sunt Întrebați, nu sunt siguri În ce s-au băgat. Părinții fondatori americani trebuie că s-au simțit la fel. Dar chiar dacă există dubii și crize, un sentiment de frustrare și neîncredere, toate
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
alte state-națiune - prin intermediul comerțului sau al războiului - pentru teritoriile aflate În litigiu. Provocarea dificilă pentru statul-națiune În devenire era cum să elimine toate resturile de rezistență internă la comerțul liber pe piața națională și, În același timp, să obțină suportul emoțional al subiecților săi - mai apoi cetățenii săi - În sarcinile colective ale societății, incluzând colectarea taxelor și incorporarea În armată pentru a proteja interesele naționale. Acesta nu a fost un lucru simplu deoarece În multe aspecte ideea iluministă a agentului detașat
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sunt atât de profunde precum cele empatice. În timp ce altruismul poate constitui o bază pentru unii oameni care cred În drepturile universale ale omului, el nu penetrează suficient de adânc În interiorul ființei noastre ca empatia și, prin urmare, este o forță emoțională prea slabă pentru a conduce la o transformare a conștiinței umane. Dacă rațiunea utilitară ne-a condus la o lume a lui „al meu versus al tău”, incifrată În drepturile de proprietate, atunci empatia ne conduce spre o nouă lume
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
te opune pedepsei cu moartea este o atitudine la fel de profundă ca aceea față de sclavagism a aboliționiștilor americani din secolul al XIX-lea. Desigur, pentru o societate obișnuită să nu-și manifeste pasiunile În mod zgomotos, europenii exprimă un dezgust pur emoțional față de pedeapsa capitală, care poate fi Întâlnit nicăieri În lume. De câte ori un deținut, condamnat la moarte În Statele Unite ale Americii, este executat, evenimentul trece aproape neobservat În America, dar stârnește proteste vehemente În Europa. Să nu ne Înșelăm: europenii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ar fi MacDonald’s, Burger King, KFC și alți furnizori de fast-food. Presionate de activiștii pentru drepturile animalelor și de sprijinul public În creștere pentru un tratament mai bun al animalelor, aceste companii au finanțat printre altele cercetări ale stărilor emoționale, mintale și comportamentale ale animalelor. Rezultatele acestor cercetări sunt surprinzătoare. Se pare că multe specii animale sunt mult mai asemănătoare cu noi decât ne-am imaginat vreodată. Ele simt durerea, suferă și cunosc stresul, afecțiunea, emoția și chiar dragostea. Studiile
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un asemenea aspect al realităților contemporane. Aceasta ar fi esența expozeului pe care-l avansează premiera Naționalului ieșean într-o construcție dramatică ingenioasă, cu dialog dinamic, neocolit însă uneori de tentația exprimării sentențioase, cu o bine dozată creștere a tensiunii emoționale în relația dintre caractere. Unele lungimi ale "prologului" domestic sau ușoare supralicitări ale grotescului, ca în scena jocului de pocher, ar fi putut fi, credem noi, lesne evitate. Direcția de scenă, acceptată, ca și la Calul verde de Dan Nasta
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
o premieră absolută: "Regulamentul de bloc" de Constantin Popa. Textul este parabola imixtiunii agresive a sistemului totalitar în trăirea individuală, a violării teritoriului propriu fiecăruia (și nu ne referim doar la spațiul fizic, material, ci și la mutilarea intelectuală și emoțională), a dizolvării personalității pînă la completa uniformizare. Năvălirea unor specimene de "homo canis, numit pe românește vecin" în viața unei familii, cu scopul declarat de a instaura ordinea (cuvînt dătător de coșmaruri, pentru că se referă la ordine impusă de Regulamentul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
prietenilor mei de la Institut (Ana, Andreea, Blanca, Carmen, Dani, Irina, Isa, Raluca) pentru toate xeroxurile comune, proiectele comune, mesele comune și pentru atmosfera entuziastă; grupului Compact (Cătă, Cristina, Raluca și Ionuț) pentru atmosfera "lucrativă" din timpul facultății și pentru stabilitatea emoțională de după; familiei, pentru tot sprijinul; lui Alexandru, pentru că m-a suportat și continuă să o facă. Dedic această carte memoriei bunicului meu, Mitică Dragomirescu, pe care l-am pierdut la câteva zile după susținerea tezei. martie 2010 Adina Dragomirescu Cuprins
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cearta avută cu soră-sa etc. 4. CONCLUZII COMPARATIVE Paralelismul dintre a avea și a fi a constituit obiectul unor studii de diverse facturi. Benveniste observă (1966a: 199) paralelismul dintre a avea și a fi în construcții care exprimă starea emoțională (a avea rușine/a-i fi rușine, a avea jenă/a-i fi jenă) sau starea fizică (a avea foame/a-i fi foame, a avea frică/a-i fi frică). Graur (1960: 367) observă paralelismul existent în limba română
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dezvoltă omului capacitatea de a primi și de a înțelege viața duhovnicească. Muzica religioasă pătrunsă în școală are darul de a dezvălui elevilor aspecte pe care alte discipline nu le pot atinge. Textele evanghelice oferă momente educaționale cu mare încărcătură emoțională. Un exemplu în acest sens îl reprezintă „Fericirile”. Pentru a putea interpreta cântările religioase, elevii apelează la cunoștințele dobândite la obiectul muzică (notele muzicale, solfegii, ritm, nuanțe). Sărbătorile religioase sunt oglindite în literatura populară într-un mod deosebit (colinde), în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
actuale, fiind necesar ca școala să aibă în vedere dezvoltarea personalității tinerilor sub toate aspectele: cognitiv, afectiv, comportamental și atitudinal dar, și formarea unui sistem de valori care să le faciliteze adaptarea la solicitările sociale și psihologice ale vieții. Tulburările emoționale apărute din ce în ce mai des la elevi, comportamentele inadecvate, insuccesele școlare sunt indicatori care demonstrează faptul că școala trebuie să se implice mai mult în această direcție, iar cele mai potrivite sunt orele de dirigenție. Profesorul diriginte, prin tematica abordată în cadrul acestor
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
printr-o serie de deficiențe de adaptare, integrare și comunicare, având un nivel de instrucție și cultură scăzut și care cedează, de regulă, unor impulsuri de moment sau unor stări ,,explozive”, neavând capacitatea de a-și controla echilibrul moral și emoțional. Mobilurile mai frecvente ale faptelor violente sunt reprezentate de conflictele spontane sau repetate cu victima, ca și de sentimentele de ură, gelozie, răzbunare, jaf sau tâlhărie, de multe ori pe fondul consumului de alcool chiar Împreună cu victima. La rândul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rând, problema receptivității individuale: Întrebarea care persistă, se referă la următorul aspect: ,,De ce nu toți copiii de aceeași vârstă devin agresori?”. Conform unor cercetări actuale (M. Quille et al., 2001), indivizii cu dispoziții pentru violență sunt singuratici, neglijați social, fragili emoțional, tratați rău În relațiile de proximitate. În fine, În al patrulea rând, a fost analizată problema responsabilității: În multe țări, la nivel european, s-au luat măsuri pentru a proteja minorii Împotriva violenței În media (Recomandarea 97/19 a Comitetului
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al Încrucișării unui ansamblu de factori, familiali, școlari, comunitari”. Ca urmare, În mod logic, și dezvoltările din teoria socială au furnizat o mai bună Înțelegere a gradului În care legăturile dintre școli, familii și comunități sporesc cunoașterea, evoluția socială și emoțională, starea de satisfacție a elevilor. Așa cum notează J. Epstein (1995), teoria curentă despre parteneriatele școală-familie-comunitate modifică Înțelesurile de mai Înainte referitoare la influența pe care fiecare dintre aceste instituții o are asupra copiilor și a tinerilor. Ea precizează că a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
scena politică, ea poate constitui și un excelent ghid pentru candidați și șefii lor de campanie. De asemenea, ea poate explica succesul sau insuccesul candidaților la alegerile parlamentare și prezidențiale care s-au consumat de curând, mai ales că „răspunsul emoțional al alegătorilor depinde de emoția afișată de candidat, de relația dintre liderul politic și alegătorul-evaluator și de contextul În care aceasta emoție este afișată” (Chelcea, 2004, 24). Discuția despre comunicarea nonverbală ar trebui să pornească de la locul pe care aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
decât printr-un linșaj colectiv simbolic și o culpabilizare, sub aparențe democratice, a majorității. Provocatorul chema la insurecție contra unei construcții, invocând ideea de inovare, democrație, fibra sindicalăă În numele unei ideologii egalitariste, membrii erau invitați, Într-o atmosferă de atac emoțional, printr-o mișcare violentă și neașteptată, să se solidarizeze cu uzurpatorii; 2. umilirea altuia, ca tentativă de a-l lipsi de o plăcere. Pornind de la relatarea a două cazuri concrete, Sirota ne Înfățișează portretul perversului nihilist, al celui care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lor, antrenarea acestora e bine să se facă de timpuriu, Încă din primele stadii ale Învățării” (p. 156). „Competența profesională” (capitolul 3) cuprinde următoarele subiecte: modele de competență profesională, inteligență, abilitate cognitivă, notele școlare, testele de inteligență, inteligența socială și emoțională, motivația - vector al competenței profesionale. Am reținut analiza modelelor teoretice de analiză a competenței profesionale: modelul orientat pe performanțele realizate/virtuale, modele orientate pe acțiunea mediului sociocultural și psihosocial, modelul inteligențelor multiple, modelul inteligenței emoționale, modelul McDonald. Toate aceste modele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de inteligență, inteligența socială și emoțională, motivația - vector al competenței profesionale. Am reținut analiza modelelor teoretice de analiză a competenței profesionale: modelul orientat pe performanțele realizate/virtuale, modele orientate pe acțiunea mediului sociocultural și psihosocial, modelul inteligențelor multiple, modelul inteligenței emoționale, modelul McDonald. Toate aceste modele exprimă dificultatea reducerii complexității acestei chestiuni la un unic tip de explicație, ceea ce este o dovadă a determinării competenței profesionale de contextul social, cultural și istoric. Ar fi fost de dorit o accentuare a dimensiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
toate fațetele fenomenului populist, atât latura de cerere, cât și cea de efort, din moment ce această abordare asumă faptul că formarea, propagarea și transformarea ideologiei populiste depinde de existența unor antreprenori politici dibaci și a unor grupuri sociale care au motive emoționale și raționale pentru a adera la ideologia populistă. 1.2 Definiția democrației La fel ca populismul, democrația este un concept intens dezbătut în științele sociale (e.g. Keane, 2009; Tilly, 2007). Dezbaterile nu se referă numai la definiția corectă a "democrației
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
model unidirecțional simplu, de tip stimul-răspuns. Acest model este adaptat în special studiului fenomenelor viscerale. El este mai puțin adaptat în ceea ce privește studiul funcțiilor de relație, care depind de sistemul muscular striat. Modelul pavlovian rămâne cel mai utilizat în studiul reacțiilor emoționale, adică a reacțiilor psihosomatice în sens larg. Rolul limbajului și al eredității Pavlov a completat, ulterior, modelul său construind o vastă teorie privind funcționarea sistemului nervos superior fondată pe ceea ce el însuși numește „proces de excitație și de inhibiție”. Conștient
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și prelungită de Eysenck, prima tentativă de a atribui eredității rolul care îi revine în procesul de învățare. Nu vom putea disocia de modelul pavlovian studiile pe care autorul le-a consacrat nevrozei experimentale. Acest comportament, care trădează o dezorganizare emoțională la animal, conservă, odată ce a fost fixat, o stabilitate ce oferă persoanei care face experimentul o modalitate remarcabilă de a investiga procesele nervoase superioare. Se cunoaște întregul profit pe care psihofarmacologia l-a obținut din aceste experimente... Modelul tipologic al
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
suficient. Astfel, o pisică flămândă se dovedește incapabilă de a se alimenta la vederea cuștii experimentale în care a primit șocuri electrice. Invers, cu cât se îndepărtează de mediul traumatizant, cu atât alimentarea poate juca un rol „calmant” în răspunsurile emoționale ale animalului. Reacția „nevrotică” a pisicii variază, deci, în funcție de intensitatea stimulului condiționat. Autorul a dedus că, dacă anxietatea poate inhiba alimentarea, aceasta din urmă poate, la rândul său, într-un context diferit, să inhibe răspunsul anxios. El vede în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]