15,723 matches
-
cătunul Anchiano, după care începând din 1457 a trăit în casa tatălui său, alături de acesta, un unchi, Francesco, și bunicii paterni, în micul oraș Vinci. Leonardo a primit o educație normală pentru copiii din familiile înstărite de atunci: scris, citit, latină, geometrie și matematică. Din copilărie, Leonardo menționează în notele sale doar două evenimente. Primul, pe când era în leagăn, când un zmeu de hîrtie a coborât spre el, atingându-i buzele cu coada, și al doilea, survenit câțiva ani mai apoi
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
contemplativă. El s-a străduit să înțeleagă diverse fenomene descriindu-le în mod minuțios și reprezentându-le printr-un desen detailat, fără a dezvolta experimente practice și/sau explicații teoretice, dat fiindcă îi lipseau pregătirea matematică și cunoștințele de limbă latină. Din această cauză, cercetătorii contemporani cu el au ignorat în bună măsură lucrările sale științifice, deși la un moment dat, Leonardo însuși se străduia să învețe singur latina. În 1490, el studia matematica cu Luca Pacioli, pregătind o serie de
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
antichitatea greacă Byzantion, apoi, după anul 330 d.Hr., Constantinopol — în , a fost capitală a Imperiului Roman, pentru două scurte perioade dintre anii 324-395, a Imperiului Roman de Răsărit, denumit și Imperiul Bizantin de istoriografia umanistă, între 395-1204, a Imperiului latin din Orient, între 1204-1261, apoi din nou a Imperiul Bizantin refăcut, între 1261-1453 și a Imperiului Otoman până la proclamarea Republicii Turcia, la 13 octombrie 1923. Imperiul Roman de Răsărit a început a fi numit Imperiul Bizantin începând din sec. al
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
până la transformarea acestuia în Republica Turcia. De reamintit că perioada Imperiului Roman de Răsărit a fost numită de istoriografia umanistă din secolul al XVI-lea, drept "perioada bizantină", termen neutilizat anterior. În perioadă anilor 1204 - 1261, a fost capitala Imperiului latin din Orient, ca urmare a cuceririi sale de către armata Cruciadei a IV-a (1195 - 1204). Pe parcursul unui mileniu Constantinopol-ul și imperiul său au fost stindardul civilizației și culturii europene medievale, păstrătoare ale tezaurului de cultură, artă și civilizație antică. Constantinopolul
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
o altă etapă nefericită a soclului, dinaintea folosirii lui ca postament pentru obeliscul adus din Egipt. Avarierea soclului poate fi legată de consecințele unui eventual cutremur în bătrâna capitală. Pe fața de răsărit a soclului există o inscripție în limba latină, astăzi ilizibilă, dar care a avut șansa de a fi transmisă posterității de un vizitator din sec. al 16-lea. O inscripție similară, dar cu un conținut oarecum diferit, se găsește pe partea de apus a soclului, săpată în limba
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
este un cuvânt provenit din limba latină, balaustium, desemnând un element arhitectural având un dublu scop, protectiv și estetic, al unei clădiri, structuri sau al unui pod. Balustrada este partea superioară, continuă sau întreruptă, rectilinie sau curbilinie, realizată din lemn, metal sau alte materiale dure, a unei
Balustradă () [Corola-website/Science/301027_a_302356]
-
la domiciliu. Dar curajul și activismul său, în pofida tuturor amenințărilor, l-au făcut să fie iubit de mulți. Marton a sprijinit Biserica de rit grec atât cât i-a stat în putință, o atitudine neobișnuită pentru un episcop de rit latin. Timp de decenii, înainte de moartea sa în 1980, a trebuit să-și croiască atent drum printre restricțiile impuse de guvern, cenzură, prezența preoților-spioni potențial compromiși și multe alte dificultăți. Pare-se că, în ultima perioadă a vieții sale, Márton Áron
Áron Márton () [Corola-website/Science/301028_a_302357]
-
cele mai apropiate orașe, 45 km de Caransebeș și respectiv 25 km de stațiunea Băile Herculane. Numele de Domasnea vine din limba slavă, cuvantul "Domasch" însemnând casă, casnic, blând, locuința, domiciliu dar atribuindu-se însă sufixul [(n)ia] de origine latină, acesta din urmă îi stabilește paternitatea română, latinescul "Domus", având același înțeles cu "domasch"-ul slav pe care l-au îmbrățișat sătenii din considerente de ordin fonetic. Potrivit unui document publicat de istoricul maghiar Frigzes, s-a crezut că vechimea
Comuna Domașnea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301081_a_302410]
-
izvorul lui, dacă e adevărat că obișnuia să copieze neglijent autori anteriori. Nu se poate decide între aceste două ipoteze. Totuși, nu poate fi lăsată absolut nemenționată o afirmație a lui Paul Monceaux în "Les Africains". Acest cercetător al literaturii latine din Africa afirmă, fără a se sprijini pe nici un fel de texte, că Diogenes Laertios ar fi trăit la curtea împărătesei Julia Domna, soția lui Septimius Severus, ambii mari susținători ai artelor, la a căror curte se aflau scriitori și
Diogene Laerțiu () [Corola-website/Science/301157_a_302486]
-
ale Franței. Capitala regiunii este orașul Poitiers iar regiunea cuprinde 4 departamente. Regiunea a fost locuită de către "Pictoni", un trib galic, cucerită de Romani și incorporată în provincia "Aquitania". Regiunea tradițională "Poitou" în limba franceză, se numește "Pictonia" în forma latină. A fost cucerită de către vizigoți în secolul V și de către franci în secolul VI. În 732 aici a avut loc o bătălie între armatele regelui franc Charles Martel și ale emirului arab Abdul Rahman Al Ghafiqi Abd al Rahman, ce
Poitou-Charentes () [Corola-website/Science/301312_a_302641]
-
interzis, totuși, în mod expres inserarea ei în Crez. Atitudinea Papei se vede și mai clar în decizia pe care a luat-o cu acel prilej, de a se scrie pe două tăblițe de argint "Crezul" fără adăugire în limbile latină și greacă, pe care a dat ordin să fie așezate pe pereții Catedralei Sfântul Petru din Roma. Biserica suedeză are un episcop care este lesbiană, în timp ce bisericile ortodoxe privesc homosexualitatea drept păcat și nu permit femeilor să devină preoți sau
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
Crucea creștină este cel mai cunoscut simbol al creștinismului. Cuvântul "cruce vine din limba latină de la "crux, crucis", și corespunde grecescului ' "(stauros)". Crucea este unul dintre simbolurile cele mai răspândite și în același timp printre cele mai vechi. El se găsește pictat sau scrijelit în peșterile preistoriei (epoca de piatră), iar în Europa preromană și
Cruce creștină () [Corola-website/Science/301447_a_302776]
-
continuarea căreia este atașat penisul la capătul căruia sunt situate testiculele). La apariția lui, creștinismul a integrat și el simbolul acesta străvechi, regăsit în multe culturi anterioare. «Cruce» are două sensuri: un sens material, și un sens moral. În limba latină cuvântul ia primul sens pe la anul 264 înaintea erei creștine, și servea la pedepsirea sclavilor, răufăcătorilor și furilor, care nu erau cetățeni romani. În liturgică, «cruce» poate avea înțelesul de crucifix, ori de cruce manuală. „Aproape în toată lumea antică au
Cruce creștină () [Corola-website/Science/301447_a_302776]
-
, în , (n. 4 octombrie 1570, Oradea - d. 19 martie 1637, Pojon, azi Bratislava) a fost un călugăr iezuit, scriitor latin și maghiar, arhiepiscop de Esztergom (cu sediul la Nagyszombat, Esztergomul aflându-se sub ocupație otomană), cardinal. A fost una din figurile cele mai reprezentative ale Contrareformei. s-a născut într-o familie nobiliară reformată (calvină) la Oradea. Tatăl său a
Petrus Pázmány () [Corola-website/Science/300032_a_301361]
-
sunet poate să apară numai după o vocală, dar există limbi în care poate să ocupe orice poziție în cuvînt, ba chiar să formeze cuvîntul singur, ca de exemplu în chineza cantoneză, unde numele de familie 呉, transcris în alfabetul latin ca "Ng" sau "Eng", se pronunță . Acest sunet este o consoană sonoră și nu are o pereche surdă.
Consoană nazală velară () [Corola-website/Science/300047_a_301376]
-
unui arc oarecare de cerc mai mic decât o jumătate de circumferință. Până la 20 de ani, a citit cele 20 de volume ale Marii Enciclopedii, întocmite de Diderot și d'Alembert. Ampère cunoștea mecanica analitică a lui Lagrange, precum și limbile latină, greacă și italiană. În 1801 este profesor de fizică-chimie la liceul de stat din Bourg-en-Bresse, iar în 1803 este numit profesor de matematică la liceul din Lyon. Ulterior preia catedra de Analiză la "École polytechnique" din Paris. În 1806 devine
André-Marie Ampère () [Corola-website/Science/300062_a_301391]
-
căreia a aparținut Teodora, mama lui Mihai, a pornit de la povestirea unui sfetnic al acestuia, Teodosie vel logofătul, Rudeanu, a cărui povestire nu s-a păstrat în forma ei originală. A fost tradusă în limba poloneză și din aceasta în latină și parafrazată de alt contemporan care fusese la curtea lui Mihai, Baltasar Walter, originar din Silezia, a cărui carte a apărut în 1599, pe când Mihai mai trăia. Walter spune că urcarea în scaun a lui Mihai Viteazul a fost sprijinită
Teodora Cantacuzino () [Corola-website/Science/300056_a_301385]
-
între 1308 - 1342). Mama sa a fost Elisabeta, prințesă a Poloniei, sora ultimului rege din dinastia piaștilor, Cazimir al III-lea [Cazimir cel Mare] al Poloniei (între 1333-1370). În anul 1367 a întemeiat universitatea din Pécs, oraș menționat în documentul latin ca "Quinque Ecclesiae", "Cinci Biserici", denumire din care provine numele german al Pécs-ului: "Fünfkirchen". În anul 1343 Basarab I a recunoscut suzeranitatea lui Ludovic cel Mare asupra Valahiei. De atunci încolo Ludovic I de Anjou a purtat și titlul de
Ludovic I al Ungariei () [Corola-website/Science/300092_a_301421]
-
în unități sistematice din ce în ce mai mici în funcție de legăturile lor filogenetice. Referitor la aceaste subîmpărțiri există mai multe păreri, care sunt prezentate în subcapitolul „Clasificarea Regnului Animalia”. Știința care se ocupă cu studiul animalelor se numește "zoologie". Cuvântul "animal" provine de la cuvântul Latin "animale", genul neutru al "animalis" și este derivat de la "anima", ce înseamnă suflu vital sau suflet. Definiția biologică a cuvântului se referă la toți membrii regnului animalia, inclusiv omul. Animalele au mai multe trăsături ce le diferențiază de alte viețuitoare
Regnul Animalia () [Corola-website/Science/300111_a_301440]
-
supraviețuit până în epoca modernă. Și bulgara și sârba (aceasta din urmă în măsură mai mică) au păstrat antroponime autohtone de origine tracă ori traco-dacă. Teama de a studia moștenirea autohtonă, pe motivul că ne îndreptăm spre Barbaricum, nu spre moștenirea latină, ar trebui înlăturată. Este probabil că analizele ADN vor confirma, nu vor infirma, că și Basarabii și Mușatinii continuă familii străvechi autohtone și nicidecum pecenege ori cumane. <br>
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]
-
și Maria — au supraviețuit copilăriei. În 1493, la vârsta de doi ani, Henric este numit Conetabil al Castelului Dover și Lord Warden iar în 1494 Duce de York. Henric a primit o educație de prim rang și vorbea fluent în latină, franceză și spaniolă. Pentru că era de așteptat ca tronul să fie moștenit de fratele mai mare al lui Henric, Prințul Arthur, Henric a fost pregătit pentru o viață monahală. În 1502, după moartea fratelui său Arthur la vârsta de 15
Henric al VIII-lea al Angliei () [Corola-website/Science/300136_a_301465]
-
Cristian (în , în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află la altitudinea de . Prima atestare documentară în anul 1223, sub denumirea latină "Insula Christana". Se presupune că localitatea a fost colonizată la cererea regelui Ungariei Géza II, în cursul primului val de colonizări, între 1141-1161. În 1493, localitatea este incendiată de năvălitorii turci. În perioada 1472-1498 are loc transformarea bazilicii romanice într-
Cristian, Sibiu () [Corola-website/Science/300159_a_301488]
-
-se alfabetul chirilic. Lingvistul Leonid Madan a alcătuit o nouă limbă literară, pe baza graiurilor moldovenești din Transnistria și Basarabia, împrumuturilor din rusă și unor neologisme născocite de el însuși. Exemplu de „limbă moldovenească” din anii '20 (transpusă în alfabet latin):. La începutul anilor '30 în întreaga Uniune Sovietică a existat o tendință de trecere a scrisului diferitelor popoare la alfabetul latin, se plănuia ca însăși limba rusă să fie trecută la alfabet latin. Cu acest prilej, în 1932 a trecut
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300193_a_301522]
-
din rusă și unor neologisme născocite de el însuși. Exemplu de „limbă moldovenească” din anii '20 (transpusă în alfabet latin):. La începutul anilor '30 în întreaga Uniune Sovietică a existat o tendință de trecere a scrisului diferitelor popoare la alfabetul latin, se plănuia ca însăși limba rusă să fie trecută la alfabet latin. Cu acest prilej, în 1932 a trecut la alfabetul latin și „limba moldovenească”, renunțîndu-se la gramatica lui Leonid Madan (ale cărui cărți au fost scoase din biblioteci și
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300193_a_301522]
-
moldovenească” din anii '20 (transpusă în alfabet latin):. La începutul anilor '30 în întreaga Uniune Sovietică a existat o tendință de trecere a scrisului diferitelor popoare la alfabetul latin, se plănuia ca însăși limba rusă să fie trecută la alfabet latin. Cu acest prilej, în 1932 a trecut la alfabetul latin și „limba moldovenească”, renunțîndu-se la gramatica lui Leonid Madan (ale cărui cărți au fost scoase din biblioteci și distruse) și folosindu-se limba română literară. În 1937, intelectualii români și
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300193_a_301522]