15,863 matches
-
Împlinire”, LCF, 1967, 12; Ion Candianu, „Aliatul nr. 1”, AST, 1967, 5; Martin, Poeți, I, 104-108; Dumitru Micu, „Vox maris”, RL, 1969, 7; Eugenia Anton, „Enigmatica Solveig”, VR, 1970, 6; Mircea Iorgulescu, „Întoarcerea argonauților”, RL, 1970, 41; N. Valeriu, „Pro patria”, CL, 1970, 7; Valeriu Cristea, „Întoarcerea argonauților”, FLC, 1970, 42; Martin, Pro Patria, 89-95, 150-153; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 144; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1977, 150-157; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
Poeți, I, 104-108; Dumitru Micu, „Vox maris”, RL, 1969, 7; Eugenia Anton, „Enigmatica Solveig”, VR, 1970, 6; Mircea Iorgulescu, „Întoarcerea argonauților”, RL, 1970, 41; N. Valeriu, „Pro patria”, CL, 1970, 7; Valeriu Cristea, „Întoarcerea argonauților”, FLC, 1970, 42; Martin, Pro Patria, 89-95, 150-153; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 144; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1977, 150-157; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 71-73; Lit. rom. cont., I, 235-237; Niculae Stoian, Jurământul de soldat
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
răstimp călătorește de mai multe ori la Viena, pentru a-și da examenul de capacitate, mereu amânat. De câteva ori ia parte la ședințele societății „România juna” din Viena și citește din foiletoanele sale. Din 1897, când apare la Cernăuți „Patria”, scrie foiletoane politice atât de vehemențe și demascatoare la adresa guvernului și a aparatului administrativ habsburgic, încât redacția nu îndrăznește să publice multe din ele. După 1900 va colabora la „Timpul” și la ziarul cernăuțean „Deșteptarea”. De asemenea, la „Bukowiner Journal
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
București, 1937; Zile mari, Sibiu, 1937; Octavian Goga, București, 1939; Un stâlp de foc: Ion Lupaș, București, 1943. Culegeri: Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate (doine și strigături), Sighișoara, 1929. Repere bibliografice: Cronicar, „Scriitorii ca luptători pentru unirea neamului”, „Patria”, 1925, 133; Ion Colan, „Anuarul Liceului «Principele Nicolae»”, „Țara Bârsei”, 1930, 6; Nichifor Crainic, Cronica măruntă, G, 1931, 4; O.D. [Ovid Densusianu], „Pe Murăș și pe Târnave”, „Grai și suflet”, 1931-1932, 392; C. D. Pantazescu, Oameni și locuri românești
TECULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
Jandarmi (1942-1944) și Facultatea de Drept (1942-1946). Participă la război, pe frontul antihitlerist. Ofițer până în 1962, o vreme va fi redactor-șef la revista Arhivelor Statului, apoi secretar literar al Ansamblului „Ciocârlia”, redactor la televiziune, din 1971 la revista „Pentru patrie”, membru în consiliul de conducere la „Săptămâna”. Debutează în 1945, la „Facla” din Brăila, unde e prezent cu proză și cronici literare, iar prima carte, Croitor pentru săraci , îi apare în 1962. Volumul de debut și Microbuzul de seară (1964
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
e soldatul român, surprins în conflictele cu armata germană, în misiuni eroice, rezolvate spectaculos. Asemănătoare sunt și Răgaz (1965) sau Sub temelii (1968), cu notații ale faptului mărunt și o predilecție către detalii nu o dată melodramatice. Narațiuni despre „purtătorii scutului patriei”, despre actele de curaj ale militarilor apar și în Podul de foc (1975), autorul reciclând uneori întâmplările sub alt titlu, ca în cazul povestirii Împăcarea, din Flăcări pe chei, care devine aici Grija. De la mahalaua provinciei sau de la istorisirile cu
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
nouă”, „Săptămâna muncii intelectuale”, „Evoluția”, „Azi”, „Facla”, „Vitrina literară”, „Ideea românească”, „Cetatea literară”, „Mișcarea literară”, „Universul literar”, „Spre ziuă”, „Semnalul”, „Excelsior”, „A.B.C.”, „România literară”, „Timpul”, „Dreptatea”, iar mai târziu la „Gazeta literară”, „Secolul 20”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Cronica”, „Glasul patriei”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Scânteia”, „Limba română”, „Caiete critice”, „Ramuri”, „Ateneu”, „Familia”, „Tomis”, „Argeș”, „Astra”, „Amfiteatru” ș.a. Debutează editorial în 1938 cu volumul Pagini de critică literară. Marginalia. Eseuri. S. și-a definit viziunea critică și opiniile estetice
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Oltean, Gheorghe Santău. În editorialul Către cititor se afirmă: „Revista «Timpuri» nu-și propune altceva decât a contribui, între limitele posibilităților sale, la motivarea cunoașterii acestei comunități, oferind loc scrierilor preocupate de realitatea cu multe fețe a populației române din patria noastră, având încredere în comunicarea dintre culturi, limbi și popoare”. Sunt publicate mai multe articole privind trecutul istoric și cultural al românilor din Ungaria, între care sunt de amintit Despre românii din județul Hajdu-Bihor, Situația limbii noastre materne de Mihai
TIMPURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290182_a_291511]
-
Debutează în literatură cu epigrame semnate cu pseudonimul La Flèche în paginile revistei orădene „Flori de crâng” (1933), unde publicau și colegii săi de liceu Ion Frunzetti și Vasile Netea. De-a lungul vieții va colabora la gazetele „România nouă”, „Patria”, „Națiunea română”, „Vestul”, „Tribuna Transilvaniei”, „Dreptatea”, precum și la publicațiile literare „Gând românesc”, „Universul literar”, „Familia”, „Vatra”, „Astra”, „Tomis”, „Argeș”, „Scrisul bănățean” („Orizont”), „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Cahiers roumains d’études littéraires” ș.a. A folosit și pseudonimele G. T. Pop
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
Vatra”, „America”, „Semne”, „Carpații”. Între Sânziana (1940), prima carte de poezii a lui Ț., semnată Ion Țolescu Văleni, și ultima, Din nopți cu Sânziene (1978), nu există deosebiri stilistice sau tematice, versul se construiește concentric, acumulând și dezvoltând aceleași motive. Patria eroică, aureolată de figurile lui Horea, Constantin Brâncoveanu, Tudor Vladimirescu, sau țara mitică, diafană, cu zâne, zmei, vârcolaci etc., vor constitui centrul de gravitație al inspirației lirice. Ca mulți poeți ai exilului, Ț. proiectează imaginea unei Românii simbolice, atemporale. Registrul
ŢOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
Literatură și maculatură, RL, 1969, 52; Mircea Iorgulescu, Regina de abanos, RL, 1970, 27; Emil Poenaru, „Vulturul”, AST, 1972, 5; Valeriu Cristea, „Vulturul”, RL, 1972, 25; Mihai Ungheanu, „Vulturul”, LCF, 1974, 38; Emil Manu, „Vulturul”, O, 1974, 41; Martin, Pro Patria, 164-172; Ion Alex. Angheluș, „Țara făgăduinței”, CRC, 1976, 1; Cristea, Domeniul, 341-343; Emil Manu, „Misiune de sacrificiu”, CRC, 1977, 36; Dumitru Micu, „Cronică eroică (1877-1878)”, CNT, 1977, 43; Marian Odangiu, „Cronică eroică (1877-1878)”, O, 1977, 43; Ion Drăgănoiu, „Cronică eroică
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Până prin 1946 a fost corespondent pentru presa de limbă spaniolă și portugheză. A mai colaborat la „Curentul”, „Rampa”, „Gorjanul”, „Săptămâna CFR”, „Voiaj”, „Izbânda”, „Ilustrațiunea română”, „Politica socială”, „Neamul nostru” ș.a. Prima carte a lui T.-R., Despre pământul drag al patriei mele, redactată în spaniolă, ar fi ieșit de sub teascuri în 1916, la Buenos Aires. Certe sunt numeroase altele, tot în spaniolă. Versiunile românești sunt izbitor de inegale, fiind datorate probabil mai multor condeieri, unii buni, alții stângaci. La edituri bucureștene i
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
sa publicistică se identifică, în mare măsură, cu aceea de promotor al școlii românești din Bucovina. Președinte al Reuniunii Școlare Române (1907) și al Asociației Corpului Didactic Român din Bucovina (1909-1914), conduce revista „Școala” (1905-1908, 1911-1914), este redactor la ziarul „Patria” (1910). La Chișinău, în 1917, alături de Onisifor Ghibu și Pan Halippa, contribuie la organizarea învățământului în limba română, precum și la apariția publicațiilor „Școala moldovenească” (1917) și „România nouă” (1918). Dacă în Bucovina inițiase cursuri de vară pentru tinerii învățători sau
TOFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290207_a_291536]
-
gând? Tipătescu: (asemenea) Nu... d-aia întreb... Cațavencu: Stimabile domn, (cu dignitate) un om politic... Tipătescu: (cu pofidă) Adică d-ta... Cațavencu: Dă-mi voie... Un om politic trebuie, mai ales în niște împrejurări politice ca acelea prin care trece patria noastră, împrejurări de natură a hotărî o mișcare generală, mișcare ce, dacă vom lua în considerație trecutul oricărui stat constituțional, mai ales un stat tânăr ca al nostru... Tipătescu: (impacientat, bătând din călcâi) Mă rog, onorabile, încă o dată... (răspicat) ce-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nenea Cațavencu? 'Ai? (Cațavencu surâde cu un gest de refuz.) Și dacă și moșia "Zăvoiul" din marginea orașului... Cațavencu: (zâmbind asemenea) Dă-mi voie, stimabile, un om politic trebuie, este dator, mai ales în împrejurări ca acele prin care trece patri noastră, împrejurări de natură a hotărî o mișcare generală, mișcare (mângâie și umflă cuvintele distilându-și tonul și accentul) ce, dacă vom lua în considerație, trecutul unui stat constituțional, mai ales un stat tânăr ca al nostru, de abia ieșit
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cinci care eram În grup. Când ați fost arestat? Am fost arestat În 18 august 1948. Eram bursier și se răspândise zvonul că cei care au bursă trebuie neapărat să se Înscrie În brigăzile absolut voluntare de muncă pe șantierele patriei socialiste, astfel că și eu m-am Înscris Într-o astfel de brigadă, ca să nu pierd bursa. În brigada asta, de la Facultatea de Litere, țin să amintesc că era și Pius Borza, care era pianist, și trebuia să se lupte
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fost tortură psihică și fizică... Ei voiau nume, dumneavoastră refuzați să le dați... Da, ei vroiau mai multe nume, pentru că, cu cât lărgeau cercul și dovedeau că au găsit mai mulți dușmani ai poporului, și și-au făcut datoria față de Patrie și față de Partid, sigur avansau În grade, erau văzuți altfel, luau niște bani În plus. Aveau un sistem al lor de recompense, de avansare. Noi eram cei pe spatele cărora reușeau să avanseze. Sigur că, Între timp, mă obișnuisem, suportam
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să scoată capul, da’ până atunci nu existau. Și totuși erau anumiți comuniști, anumiți simpatizanți ai lor În populația maghiară, da’ nu toată populația maghiară... Și țin minte că În 1946, și-n ’47 chiar, noi, elevii, strigam: „Regele și patria!”. Și ungurii strigau: „Peter Groza es a nep!”, adică „Petre Groza și poporul!”. Dar erau și unguri de mare onoare, care spuneau: „Comunismul ăsta este o nenorocire și pentru noi, maghiarii, și pentru voi, românii”. Unguri intelectuali, cu care ne
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ani mai târziu, întrecând previziunile cele mai optimiste ale oamenilor politici: „Neamul românesc așteaptă de la tine dreptate. Neamul românesc speră... În scurgerea anilor vitregi, unul după altul, vecini mai numeroși, mai puternici dar și mai hrăpăreți au zmuls din trupul patriei române provincii bogate și frumoase, au înstrăinat pe fii de mamă, au încercat prin toate mijloacele deznaționalizarea. Dar a sunat și pentru neamul românesc ceasul cel bun. Fă ca visul nostru de aur să devie realitate. Fă ca lungile jertfe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ceva mai târziu, de astă dată sub proprie semnătură, Bacalbașa care, în articolul citat mai sus își reafirma și crezurile democratice („Suntem pe pragul unei lumi noi... Religiunea cea nouă se numește democrație“), va exclama încrezător în destinul fast al patriei întregite, revenind asupra ideii că „o lume veche a expirat și alta nouă se întrezărește“: „O Românie Mare, dar nu numai o Românie Mare, dar și o Românie Nouă se naște în chinurile acesteia. Visurile celor mai mari români, vedenia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fidel politicii Triplei Alianțe (deși nici el nu simpatiza și nu credea în viitorul statului multinațional, aflat în pragul iminentei prăbușiri, Austro-Ungaria), a intrat în contradicție ireductibilă cu opinia publică românească, dorind cu orice preț să mențină bunele relații cu patria sa natală, Germania. Comentând moartea regelui Carol în 1914, văzută ca un moment de eliberare, eveniment cu care, de altfel, el își încheie istoria Bucureștilor de altădată, după o periodizare personală („Cu moartea regelui Carol se încheie perioada istorică ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
9 iunie 1914, p. 1. 52. Adevărul, an. XXIII, 2 ianuarie 1920, pp. 3-4. „Și la 1871, și la 1914 Carol de Hohenzollern s-a aflat în conflict cu opinia pu blică românească, dar aceasta numai din cauză că dragostea lui pentru patria germană a rămas nestinsă. Negreșit, regele Carol a iubit România, dar a avut întotdeauna două patrii (s.n.). Cât timp interesele României n-au fost în dezacord cu interesele Germaniei, toate au mers de minune, când însă între interesele României și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1871, și la 1914 Carol de Hohenzollern s-a aflat în conflict cu opinia pu blică românească, dar aceasta numai din cauză că dragostea lui pentru patria germană a rămas nestinsă. Negreșit, regele Carol a iubit România, dar a avut întotdeauna două patrii (s.n.). Cât timp interesele României n-au fost în dezacord cu interesele Germaniei, toate au mers de minune, când însă între interesele României și interesele Germaniei s-a ivit divergența, re gele n-a avut tăria de suflet ca să aleagă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
relatarea unor momente de răscruce din istoria țării noastre ne-au determinat să oprim expunerea odată cu menționarea evenimentelor anului 1877, anul proclamării indepen denței de stat a României, când o nouă perioadă istorică începe în viața social-politică și economică a patriei noastre. Vom căuta, în funcție și de spațiul pe care ni-l va pune la dispo ziție, în continuare, editura, precum și de pro porțiile aparatului de note explicative, ca volumele următoare ale acestei a treia ediții a lucrării lui Constantin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
interesant contextul editorial în care a apărut cartea în această săptămână: Nicolae Ceaușescu, Apărarea națională a Repu blicii Socialiste România (Ed. Militară); Comandantului suprem. Imn ostășesc (Ed. Militară); Cinstind un om, sărbătorim o țară. Omagiu celui mai iubit fiu al patriei, 588 pag. (Ed. Eminescu); Omul și drepturile umane în concepția și practica socială românească (Ed. Politică); Reducerea costurilor de producție în unitățile agricole (Ed. Politică); Teorie și metodă în educația materialist-știin țifică (Ed. Politică); O sută de ani de poezie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]