19,447 matches
-
simțuri ale omului nu pot detecta câmpurile energetice sau informaționale existen te în natură. În afara unui spectru redus din radiația electr oma gnetică (spectrul vizibil sau căldura), pentru celelalte radiații sau câmpuri, simțurile noastre sunt insensibile. Existența unui univers inaccesibil simțurilor n oas tre, este un lucru dovedit. Iar dacă sunt atâtea fenomene demonstrate, dar care nu sunt percepute de simțurile noastre, oare câte lucruri se mai petrec în acest univers paralel pentru care nu ave m aparate să le detectăm
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
electr oma gnetică (spectrul vizibil sau căldura), pentru celelalte radiații sau câmpuri, simțurile noastre sunt insensibile. Existența unui univers inaccesibil simțurilor n oas tre, este un lucru dovedit. Iar dacă sunt atâtea fenomene demonstrate, dar care nu sunt percepute de simțurile noastre, oare câte lucruri se mai petrec în acest univers paralel pentru care nu ave m aparate să le detectăm? Am văzut că simțurile ne pot înșela, nu ne pute m b aza pe ele, dar oare ce poate constitui
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
este un lucru dovedit. Iar dacă sunt atâtea fenomene demonstrate, dar care nu sunt percepute de simțurile noastre, oare câte lucruri se mai petrec în acest univers paralel pentru care nu ave m aparate să le detectăm? Am văzut că simțurile ne pot înșela, nu ne pute m b aza pe ele, dar oare ce poate constitui o dovadă? O dovadă nu se poate obține pe baza simțurilor noa stre care ne pot duce în eroare, ci pe baza unui raț
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
paralel pentru care nu ave m aparate să le detectăm? Am văzut că simțurile ne pot înșela, nu ne pute m b aza pe ele, dar oare ce poate constitui o dovadă? O dovadă nu se poate obține pe baza simțurilor noa stre care ne pot duce în eroare, ci pe baza unui raț ion ament logic. Un raționament logic care să se sprijine pe informații clare, precise. Iar când nu dispunem de informații destul de so lid e, mai multe surse
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
pentru a combate această afirmație? Nici una. Știința a progresat mult, dar este încă departe de a putea răspunde la întrebări de profunzime în ceea ce privește structura materiei. Știința nu poate demonstra că nu există inteligențe, spirite aflate într-un univers paralel inaccesibil simțurilor noastre. Dar ce argumente poate aduce religia care susține existența unor entități în afara materiei? Dovezi directe, palpabile, se pare că nu are. Oricum am demonstrat că astfel de dovezi nici nu au mare relevanță. Dar aceste dovezi pot fi adunate
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
și reușesc să ajungă deasupra altora, încep să-și dezvolte trufia din ei. Tendința care se dezvoltă odată cu trecerea tim pul ui este aroganța, disprețul pentru cei din jur, terminâ nd în unele cazuri cu paranoia și pierderea completă a simțului re ali tății. Istoria ne dovedește că în astfel de cazuri, ci nev a sau ceva le dă acestora un bobârnac și ei se prăbușesc c u a tât mai mult, cu cât se află cocoțați mai sus. Dimpotrivă, când
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
la a lte scrieri. Această filosofie susține că omul aparține unei entități, unei inteligențe nemateriale, care în drumul său spre perfecționare, trebuie să se reîncarneze de mai mu lte ori în trup material. De ce? Pentru ca fiind conectat la cele 5 simțuri, să poată simți durerea, să știe imediat atunci când greșește. Este experiența copilului care trebuie să pună mâna, să se frig ă, pentru a învăța ce nu trebuie să facă. Trăim într-o lume în care trebuie să simțim durerea pentru
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
trăi au o viață fericită. Aici nu puteau învăța calea cea dr eaptă. Pentru a putea învăța, ei trebuiau să simtă durerea și aceasta o puteau face doar într-o viață terestră prin conectarea la un trup material dotat cu simțuri. Așa a început pentru om lungul drum de reîncarnări pe care trebuie să-l parcurgă pentru a tinde spre perfecțiune (comuniunea cu Dumnezeu). Drumul este lung și în orice reîncarnare sunt m ult e lecții de învățat. Evident că aceste
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
de asemenea, și centrul de orientare auditiv, tactil, gustativ, olfactiv" (J. Lintvelt, p. 42). Într-adevăr, deși scriitura realistă are o clară predilecție pentru vizualizare (a se vedea descrierile precedente), aceasta nu înseamnă că se folosește mai puțin de alte simțuri. (47) În timp ce recepționera vorbea la telefon cu Hélène, eu mă apropiai de ușa de sticlă pentru a arunca o privire în curtea hotelului. Aceasta era pavată și înconjurată pe trei laturi de niște clădiri lungi în stil hispano-american: tencuială albă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
stanele de piatră, care se sparg de mal, și ale căror zgomote romantice parcă răsună într-un prelung murmur în abisul de nedeslușit. În sonuri firea a adunat cea mai înaltă expresie a trăsăturii romantice distinctive: și îndeosebi mulțumită acestui simț al auzului putem sensibiliza în chip emotiv, printr-o redusă succesiune de note și într-un fel viguros, locurile și lucrurile neobișnuite. Miresmele ne prilejuiesc percepții rapide și imense, dar vagi: acele ale vederii se pare că interesează mai mult
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ordinea și distribuirea unităților. Aceste "grile" constituie, în fapt, tot atîtea planuri de text ce se comportă ca niște operatori de regrupare (împachetare) a informației, în funcție de liste de saturație previzibilă, stereotipuri de genul: cele patru anotimpuri, punctele cardinale, cele cinci simțuri, cele cinci continente etc., dar și ordinea alfabetică sau cea numerică. Aceste grile pot să se servească de organizatori enumerativi de tipul: mai întîi-apoi-în sfîrșit, pe de o parte-pe de altă parte, unii-alții-iar ceilalți etc. sau pur și simplu opoziții
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ocelle șase sau opt în general se află deasupra capului; numărul și dispunerea lor este simetrică. În comportamentul Păianjenilor, rolul lor este destul de limitat, atît pe timp de zi, cît și noaptea. Universul senzorial al acestor Antropode este dominat de simțul olfactiv ei pot să emită, dar și să detecteze mirosuri dar mai ales de cel tactil: corpul și picioarele sînt acoperite de fire de păr, între care trihobotriile, fire lungi, de textură complexă, cu rol major în detectarea vibrațiilor. Un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu valoare explicativă. EXERCIȚIUL B.3. Descrieți un obiect prin intermediul a doi descriptori diferiți după modelul Exercițiilor de stil ale lui Queneau. Cerința trebuie să precizeze: că descriptorii conțin calificări "speciale" (orb și maniac al detaliului). Primul poate utiliza toate simțurile necesare orientării (auditiv, olfactiv...) cu excepția vizualului, cel de-al doilea va multiplica elementele informatoare; că fiecare elev trebuie să realizeze trei texte: 1) un text inițial focalizat de centrul de orientare vizual; 2) rescrierea descrierii din punct de vedere alternativ
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
speră să unească scopurile individuale și cele comune prin dezvăluirea "comorii ascunse din fiecare persoană ... nici unul dintre talentele care stau ascunse, ca o comoară, în fiecare om nu trebuie neglijat. Vom numi doar câteva dintre ele memoria, raționamentul, capacitățile fizice, simțul estetic, capacitatea de a comunica și carisma naturală a liderului de grup, care dovedește și ea nevoia unei mai bune autocunoașteri. (J.Delors, coord., 200016) Se insistă că aceste patru componente trebuie avute în vedere cu o egală importanță
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
noilor condiții și pot crea noi forme organizaționale potrivite." (Fukuyama, F., 1996149) Recenta reafirmare a nevoii de participare civică urmărește tocmai reconstrucția comunităților astfel încât să fie capabile să utilizeze propriile resurse, aptitudini, cunoștințe, alături de specialiști, fără a-și pierde simțul solidarității. Problema construirii încrederii sociale reprezintă, în viziunea apărătorilor comunității, țelul ultim al acesteia. Miza o reprezintă însăși crearea prosperității " Deși activitatea economică se împletește cu o largă varietate de norme, reguli, obligații morale și obiceiuri, o singură caracteristică culturala
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
însăși * premisa este că o școală puternică, în special în mediul rural, este o componentă necesară, dar nu suficientă pentru dezvoltarea comunității * un lider cooperant, care să faciliteze un proces democratic, care să creeze rezerve de capital social și un simț al proprietății și puterea de a conduce la acțiune comunitară. În consecință, școala trebuie privită ca fiind o componentă importantă și activă a inițiativelor de dezvoltare comunitară prin colaborare, și nu ca parte a comunității considerată singura soluție pentru punctele
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
relațiilor între comunitate și școli este îmbunătățirea coeziunii comunității și obținerea sprijinului pentru proiectele comunității. De asemenea, în cazul în care membrii mai experimentați ai comunității sunt solicitați să împărtășească din experiența lor celor tineri, aceasta poate să le sporească simțul propriei valori. Școlile pot dezvolta servicii comunitare iar, prin educația oferită elevilor, oferă comunităților o referință valorică semnificativă. Simbolic școlile sunt văzute, în unele comunități, ca ultimele instituții publice ale comunității datorită, pe de o parte, potențialului de a forma
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
fotografii. Matematicienii buni au dovedit inteligență matematică și spațială. Elevii care au dezvoltat acest tip de inteligență sunt adeseori etichetați ca având deficiențe de atenție. 5. Inteligența kinestezică implică gândirea în mișcări și folosirea corpul în moduri abile și complicate, simțul coordonării în mișcări ale întregului corp și ale mâinilor, în manipularea obiectelor. O au dansatorii, sculptorii, sportivii și pot fi abilități motorii de finețe sau ample. Actoria este mai mult kinestezică și mai puțin lingvistică ăpentru a-l înțelege pe
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
caracter ascendent, asemănător unei spirale, cu stagnări și reveniri aparente, cu reînnoiri continue. Noțiunea de "stadiu de dezvoltare" definește totalitatea trăsăturilor specifice unei anumite etape de viață comune pentru copiii de aceeași vârstă. În evoluția lor, copiii cunosc lumea prin simțurile și corpul lor. Ei au nevoie de explorări repetate ale mediului ambiental, de timp pentru integrarea informațiilor. Respectul față de copil se exprimă adesea prin recunoașterea nevoilor, competențelor și abilităților lui de către cei care fac parte în mod constant din mediul
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
jur. Sunt investiții mici, dar care au efecte durabile și care își vor arăta roadele mai târziu. Specialiștii au recunoscut faptul că performanța individuală nu va putea niciodată să o depășească pe cea realizată de o echipă. De asemenea, bunul simț deprins de tânăr în familie îi conferă acestuia șanse nebănuite la un interviu pentru ocuparea unui loc de muncă, deoarece prezintă un fel de “certificat de garanție” pentru angajator: un asemenea candidat nu va crea conflicte, accidente, nu va întârzia
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
acest context este bine de cunosut care sunt interesele și riscurile, pentru a se putea acționa împotriva influenței negative a mass mediei. Computerele schimbă viața copiilor, acasă și la școală, într-un mod profund și pe mai multe căi. Bunul simț ne sugerează că pot apărea probleme și beneficii în același timp. Părinții și școala investesc în computere și internet deoarece sunt foarte necesare în procesul de informare al copilului, dar uită să dea importanță perioadei de timp petrecute în fața calculatorului
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
comportamentale, utile pentru actorie, beletristică, sculptură, pictură,. Aptitudinile specifice au un rol esențial în structurarea creativității artistice, venind în completarea celor generale (intelectuale, atitudinale, motivaționale), printre acestea amintim câteva mai importante: capacitatea de discriminare a aspectelor spațiale și a sunetelor; simțul proporțiilor; bogată imaginație; empatia; memoria tonală. Chiar talentul este descris ca o expresie a unor aptitudini speciale, manifestate și dezvoltate în cadrul diverselor domenii, în special în artă. De asemenea, M. Bejat enumeră caracteristicile geniului, astfel: este cea mai înaltă formă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
aceea, scriitorul trebuie să posede o cultură bogată și o experiență de viață vastă. Principalele trăsături specifice scriitorului sunt: - caracteristici intelectuale: gândirea simbolică (verbală); memoria auditivă și vizuală; imaginația; - flexibilitatea asociațiilor verbale; - originalitatea figurilor de stil; - capacitatea empatică; - sensibilitatea și simțul estetic; - trăsături caracteriale și volitive, de genul: capacitate de muncă, principialitate, responsabilitate, exigență față de sine, perseverență; - interese extinse, pentru natură, semeni, valorile culturale. 2. Creativitatea muzicală impune, de asemenea, existența unor trăsături specifice creatorului: - s-a înregistrat cea mai mare
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
speciale, sub forma unor indicatori, cum ar fi: interesul timpuriu pentru sunete muzicale, fredonarea unor melodii proprii, plăcerea audiției; - comparativ cu alte domenii, creatorii au cel mai redus registru de multilateralitate; - dimensiunile senzoriale (capacitatea de discriminare a înălțimilor, auzul absolut, simțul ritmului, memoria tonală) și cele motrice (în special pentru dirijori și instrumentiști) sunt extrem de importante; - abilitățile intelectuale importante sunt: inteligența, imaginația, memoria auditivă); - aspecte afective implicate în muzică: sensibilitate și profunzime în trăiri; - trăsături motivaționale: perseverență, dăruire. 3. Creativitatea din
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
viteză în execuție, produsele grafice sunt calitativ superioare față de cele ale celorlalți colegi, îndemânare de nivel superior. Însușirile specifice creatorului din artele plastice sunt cele pe care le vom enumera în continuare: - calitățile senzorio-motorii implicate: spirit de observație, acuitate vizuală, simțul luminii și al culorii, simțul proporției, al ritmului, al formei și volumului; - abilitățile motrice: dexteritatea manuală, bună coordonare a văzului și auzului, precizie și rapiditate în mișcările mâinii; - abilitățile intelectuale: coeficientul de inteligență cel puțin mediu, imaginație bogată; - însușiri afective
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]