12,660 matches
-
Sociologia veche și sociologia nouă", I, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 5, mai 1903. "Sociologia veche și sociologia nouă", II, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 6, iunie 1903. "Sociologia veche și sociologia nouă", III, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 7, iulie 1903. Românul "Serenade demonice", I, II, 47, nr. 142 (33), 20 noiembrie 1903. "Serenade demonice", III, IV, V, VI, 47, nr. 146
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
sociologia nouă", I, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 5, mai 1903. "Sociologia veche și sociologia nouă", II, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 6, iunie 1903. "Sociologia veche și sociologia nouă", III, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 7, iulie 1903. Românul "Serenade demonice", I, II, 47, nr. 142 (33), 20 noiembrie 1903. "Serenade demonice", III, IV, V, VI, 47, nr. 146 (37), 18 decembrie
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Dr. P. Zosin, P. Crăescu, Eugeniu Speranția. <nowiki>*** Ștefan Petică, Editorial în</nowiki>„Românul”, 25 octombrie 1904, fără semnătură. <nowiki>***</nowiki> "Comemorarea lui Ștefan Petică", în „Mișcarea literară”, I, nr. 1, 15nov. 1924, p. 1. <nowiki>***</nowiki> "Note răslețe de sociologie și filozofie (Amănunte necunoscute din viața și opera poetului Ștefan Petică"), în „Ateneul cultural”, I, nr. 9, nov. 1925, p. 141. <nowiki>***</nowiki> "Ideologia literară a lui" "Ștefan Petică, "în "Ethos", Iași, nr. 1, 1944, pp. 31-37. "*** Un sonet inedit
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
1996.) La 1 iunie 1930, la alegerile pentru Camera Deputaților Nae Ionescu candidează la Brăila, din partea Uniunii Naționale și este ales. În anul universitar 1932-1933 a predat cursul "Din metodologia logicei. Analogia" și cursul "Metoda statistică. Cu aplicație la psihologie, sociologie si pedagogie". (Nu au fost litografiate.) În anul universitar 1933-1934 a predat cursul "Logica științelor exacte" (nu a fost litografiat). Prin prelegerile și cursurile susținute, în calitate de profesor al Universității bucureștene și ca unul din ideologii principali ai legionarismului și un
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
10 ianuarie 1935.) 11 februarie - ciocnire, vreme de câteva ore, între jandarmi și legionari; aceștia din urmă voiau ca Nae Ionescu să țină o conferință. Conferențiază în sala festivă a primăriei din Oradea, în cadrul „Astrei", despre unele noțiuni curente în sociologie. (Rezumatul "Familia", martie 1935.) 25 aprilie - conferința " Ce înseamnă a fi român" (Brăila, ciclu organizat de "Analele Brăilei"). În anul universitar 1935-1936 predă un curs de "Logică a colectivelor" - nu a fost litografiat. 15 martie - începe să colaboreze la revista
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
a căsătorit cu Valentine Châtenay. Cuplul a avut trei copii, Jacqueline, Lucienne și Laurent, a căror dezvoltare intelectuală a fost studiată de Piaget din fragedă copilărie până când au început sa vorbească. Succesiv sau simultan, Piaget a ocupat câteva posturi: psihologie, sociologie și istoria științelor la Neuchâtel din 1925 până în 1929; istoria gândirii științifice la Geneva din 1929 până în 1939; Biroul Internațional de Educație din 1949 până în 1967; psihologie și sociologie la Lausanne din 1938 până în 1951; sociologie la Geneva din 1939
Jean Piaget () [Corola-website/Science/298400_a_299729]
-
sa vorbească. Succesiv sau simultan, Piaget a ocupat câteva posturi: psihologie, sociologie și istoria științelor la Neuchâtel din 1925 până în 1929; istoria gândirii științifice la Geneva din 1929 până în 1939; Biroul Internațional de Educație din 1949 până în 1967; psihologie și sociologie la Lausanne din 1938 până în 1951; sociologie la Geneva din 1939 până în 1952, apoi psihologie genetică și experimentală din 1940 până în 1971. În 1955, a creat și a condus până la moarte Centrul Internațional de Epistemologie Genetică. Într-o perioadă de
Jean Piaget () [Corola-website/Science/298400_a_299729]
-
ocupat câteva posturi: psihologie, sociologie și istoria științelor la Neuchâtel din 1925 până în 1929; istoria gândirii științifice la Geneva din 1929 până în 1939; Biroul Internațional de Educație din 1949 până în 1967; psihologie și sociologie la Lausanne din 1938 până în 1951; sociologie la Geneva din 1939 până în 1952, apoi psihologie genetică și experimentală din 1940 până în 1971. În 1955, a creat și a condus până la moarte Centrul Internațional de Epistemologie Genetică. Într-o perioadă de șase decenii, a desfășurat un program de
Jean Piaget () [Corola-website/Science/298400_a_299729]
-
multe forme structurale distincte. Piaget a fost un scriitor prolific și a publicat cărți ca "Biologia și cunoașterea", " Concepția copilului asupra lumii", "Limbajul și gândirea copilului", "Epistemologie genetică". Opera lui Piaget constituie o sursă de inspirație în domenii ca psihologie, sociologie, educație, epistemologie, economie și drept. El a fost răsplătit cu numeroase premii în toată lumea.
Jean Piaget () [Corola-website/Science/298400_a_299729]
-
Industrielle de Liège) sunt cunoscuți pentru procesul Solvay și, respectiv, dinamul Gramme, dezvoltate în anii 1860. Bachelita a fost dezvoltată în 1907-1909 de Leo Baekeland. Ernest Solvay a fost și un mare filantrop, numele său fiind purtat de Institutul de Sociologie Solvay, de Școala Solvay de Economie și Management din Bruxelles și de Institutuele Internaționale Solvay pentru Fizică și Chimie, care fac astăzi parte din Université Libre de Bruxelles. În 1911, el a demarat o serie de conferințe, Conferințele Solvay despre
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
și în aparițiile sale pe scena publică). A urmat cursurile Colegiului Național „Sfântul Sava” din București, pe care le-a absolvit în 1967. În 1971 a obținut licența la Facultatea de Filosofie a Universității din București, cu o teză despre sociologia religiei. Între 1978-1979 a beneficiat de bursa premiului internațional Herder, care fusese acordată magistrului său, scriitorul Eugen Barbu, și a făcut studii de istorie la Viena. este fondatorul Partidului România Mare și al publicațiilor afiliate, România Mare și Tricolorul. A
Corneliu Vadim Tudor () [Corola-website/Science/297233_a_298562]
-
în Europa, a înstrăinat-o, paradoxal, de esența ei. Psihanaliza s-a răspîndit pretutindeni nu numai datorită interesului stîrnit de terapia psihanalitică. S-ar putea spune chiar că terapia a fost eclipsată de virtuțile psihanalizei aplicate. Psihanaliza aplicată în literatură, sociologie, antropologie și etnologie, în religie și mitologie a stârnit interesul unui public care nu avea chemare pentru sfera clinică. În fine, psihanaliza s-a remarcat și prin mediatizarea pe căile cele mai comune: radio, TV sau prin intermediul scenariilor filmelor de
Psihanaliză () [Corola-website/Science/298064_a_299393]
-
conștient și nu pot fi integrate în personalitatea proprie. Acest proces poate fi reactualizat treptat prin analiză, sub permanentă supraveghere și cu ajutorul omenesc al terapeutului. Pornind de la explicația stărilor psihopatologice, teoria psihanalitică conține și elemente ale psihologiei generale, ale etnologiei, sociologiei, ale teoriei personalității și filosofiei culturii, care confruntă natura umană cu mediul social în care se dezvoltă. Crearea bunurilor culturale ar fi rezultatul transferului energiei sexuale în muncă, în procesul de sublimare. Sub influența primului război mondial, Freud presupune existența
Psihanaliză () [Corola-website/Science/298064_a_299393]
-
este cunoscut pentru pipele lor frumos decorate, tribul Ngoutou pentru măștile cu două fețe iar tribul Bamum pentru măștile zâmbitoare. L'Institut Français d'Afrique Noire (Institutul francez al Africii negre) are o bibliotecă la Douala care este specializată în sociologia, etnologia și istoria Africii. Muzeele Diamare și Maroua au colecții antropologice legate de poporul sudanez iar Muzeul Camerunului din Douala are exponate din preistorie și istorie naturală. Printre organizațiile culturale se numără Asociația Culturală Cameruneză, Societatea Culturală Cameruneză și Centrul
Camerun () [Corola-website/Science/298083_a_299412]
-
București, Cluj-Napoca sau Timișoara. Totuși, date furnizate de Comisia pentru Drepturile Minorităților Sexuale estimează ponderea populației homosexuale din România la 4% din totalul populației. Cercetătorul Sorin M. Rădulescu, luând în seamă estimările minime asupra homosexualității masculine făcute de sexologii și sociologii occidentali și datele recensământului populației din 1992, obținea "un total de aproximativ 224.000 de homosexuali exclusivi (circa 2% din totalul populației masculine)", la care adaugă un număr de circa 560.000 (5% din totalul populației masculine) de bisexuali. În
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
a României la Uniunea Europeană. a absolvit liceul "Max-Ernst" din Brühl (între Köln și Bonn), unde a obținut diploma de bacalaureat. A lucrat apoi timp de doi ani (1963-1965) ca practicant în redacția cotidianului ""Neue Rhein-Neue Ruhr-Zeitung"". Verheugen a studiat istoria, sociologia și științele politice la universitățile din Köln și Bonn (1965-1969). În 1967 a aderat la Partidul Liberal vest-german, "Freie Demokratische Partei" ("FDP"), în cadrul căruia a devenit președintele organizației de tineret a liberailor din landul Renania de Nord-Westfalia. După absolvirea facultății
Günter Verheugen () [Corola-website/Science/297530_a_298859]
-
unei categorii integratoare. Deoarece acestea reflectă poziția unui segment al societății față de celelalte segmente și față de întregul ei, adesea revelează procese de dominație și rezistență. Studiile culturale au apărut la sfârșitul secolului al XX-lea prin reintroducerea gândirii marxiste în sociologie și prin articularea unei teorii sociologice în domeniul criticii sau teoriei literare cu scopul de a se concentra asupra analiziei subculturilor în societățile capitaliste. Azi antropologii și-au concentrat cercetările asupra proiectului studiilor culturale. Majoritatea resping însă identificarea culturii cu
Cultură () [Corola-website/Science/297522_a_298851]
-
după unii autori. În această perioadă, artiști, ingineri, savanți, poeți, filozofi, geografi și comercianți care aparțineau lumii islamice (fără a fi neapărat musulmani), au adus contribuții notabile în domenii ca: artă, agricultură, economie, industrie, drept, literatură, navigație maritimă, filozofie, știință, sociologie, tehnologie, realizând o serie de inovații peste acest sistem tradițional al concepției islamice. Toate aceste realizări au influențat evoluția civilizației în toate celelalte continente. Fără aceste mari realizări ale islamului, multe din învățăturile Greciei, Romei și Egiptului antic ar fi
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
a organizat peste 30 de sesiuni științifice, mese rotunde, consfătuiri cu specialiștii ș.a.m.d. Institutul are patru secții active de care răspund colective de profesori specialiști: 1. Secția de olimpism; 2. Secția de știința sportului și științele pedagogiei, psihologie, sociologie, istorie, medicină sportivă, biochimie de efort și de aparate de investigare; 3. Secția de istorie și artă militară; 4. Cenaclul “George Bacovia”, cu subsecții de pictură, sculptură, grafică, literatură, film, televiziune, arta sportului, de acestea din urmă răspunzând Prof. Cristian
Constantin I. Bucur () [Corola-website/Science/317751_a_319080]
-
președinte de onoare al Partidului Social Democrației Braziliene (PSDB), a fost în trecut senator între anii 1983-1992, ministru de externe în 1992 in timpul administrației Itamar Franco, ministru de finanțe în 1993 și 1994. Profesor emerit de științe politice și sociologie la universitatea din Săo Paulo. Cardoso descinde dintr-o familie înstărită de imigranți din Portugalia. Unii din înaintașii săi au fost politicieni în vremea Imperiului Brazilian.. În anii 1920-1930 unii din membrii familiei sale au fost activi in cercurile rebele
Fernando Henrique Cardoso () [Corola-website/Science/319053_a_320382]
-
și rădăcini africane, având o străbunică neagră și o bunică mulatră. Născut în Botafogo, zonă urbană parte a orașului Rio de Janeiro într-o familie de militari, a trăit cea mai mare parte a vieții la Săo Paulo. A studiat sociologia la Universitatea din Săo Paulo, unde a obținut și doctoratul în științe PhD și unde mai târziu, în 1968 a devenit profesor titular la catedra de științe politice și sociologie. Regimul de dictatură militară din țara sa l-a silit
Fernando Henrique Cardoso () [Corola-website/Science/319053_a_320382]
-
mai mare parte a vieții la Săo Paulo. A studiat sociologia la Universitatea din Săo Paulo, unde a obținut și doctoratul în științe PhD și unde mai târziu, în 1968 a devenit profesor titular la catedra de științe politice și sociologie. Regimul de dictatură militară din țara sa l-a silit să plece în exil în Chile și apoi în Franța, de unde i s-a permis să se întoarcă în 1968. A predat în trecut la École des Hautes Études en
Fernando Henrique Cardoso () [Corola-website/Science/319053_a_320382]
-
George Breazul și Ioan D. Chirescu. Studenta a urmat și cursul - pe atunci, opțional - de „folklor” al lui Constantin Brăiloiu; acesta a remarcat-o și i-a propus colaborarea. Comișel a studiat timp de un an (1942-1943) la Facultatea de Sociologie a Universității din București, luând apoi parte la expedițiile organizate de sociologul Dimitrie Gusti. Începând din anul 1935, a fost cercetător la Arhiva de Folklor <nowiki>[</nowiki>sic!] a Societății Compozitorilor Români. În 1949, unitatea este inclusă în nou înființatul
Emilia Comișel () [Corola-website/Science/319131_a_320460]
-
Facultatea de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Format spiritual în cercul revistei "Viața românească", a fost un intelectual de marcă al Iașului, un cărturar de elită care a ilustrat atât filosofia, critica literară și pedagogia, cât și sociologia, etnografia, etica etc. Născut la 13 iulie 1895 în comuna Susleni din fostul județ Orhei, a urmat la Chișinău, între 1909-1918 cele doua cursuri (inferior și superior) al Seminarului Teologic. În perioada 1919-1924 a frecventat, cu întreruperi, cursurile Facultății de
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]
-
Liceul de baieți „Al.I. Cuza” din aceeași localitate, fiind în ultima perioadă și director al acestuia. Susținut de Dimitrie Gusti și Petre Andrei, obține o bursă de studii la Paris, unde timp de doi ani (1930-1931) urmează cursuri de sociologie la Școala Normală Superioară și la Sorbona. Revenit la Iași își reia postul de asistent la catedra de sociologie și etică de la Universitatea „Al.I. Cuza”. Concomitent cu activitatea universitară, între 1932 și 1933 a fost și profesor de pedagogie
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]