12,391 matches
-
export 1102. Crawford îi trimise imediat invitația lui Gheorghiu-Dej. Acesta din urmă era încîntat, însă unii membri ai partidului aveau rețineri în ce privește negocierile cu Statele Unite. Îi îngrijora faptul că ordinea de zi a următoarei plenare a partidului avea să-i supere pe sovietici și că Statele Unite nu vor mai putea face nimic în cazul unei rupturi majore între București și Moscova. Aceasta ar fi putut duce la izolarea României de Europa de Est. Alți opozanți se temeau de efectul pe care l-ar
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
influență sovietică. Congresul și Moscova Întrunirea de la Moscova, "Tratatul de reducere a armelor strategice" (SALT) și negocierile comerciale ce au decurs de aici i-au incitat pe congresmenii și senatorii conservatori precum un steag roșu. Și nimeni nu era mai supărat din cauza acestor negocieri decît "Scoop" Jackson. Acesta era împotriva destinderii sovieto-americane și era gata să facă tot ce-i stătea în putință în următorii ani pentru a zădărnici planurile lui Nixon. În luna februarie a anului 1972, Jackson a prezentat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
După semnarea tratatului, Ceaușescu s-a întors imediat la București, pentru a-l aștepta pe președintele Ford. Acesta urma să-și petreacă doar o noapte în România și nu avea timp să viziteze și zonele rurale. Ceaușescu nu s-a supărat, mai ales că țăranii români munceau pe brînci pentru a se restabili după inundațiile din iulie, cele mai grave din 1970 încoace. Furia apei omorîse 60 de persoane, afectase 270 de fabrici, distrusese case și inundase 800.000 de hectare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a-și întări autoritatea decît să-i dea peste nas Moscovei și să-i lase pe sovietici să devină ținta nemulțumirilor românilor 1968? Mai mult decît atît, încordarea crescîndă dintre Moscova și Beijing îi oferea lui Ceaușescu ocazia de a supăra conducerea de la Moscova fără a se teme de consecințe. Spiritele aveau să se calmeze, în cele din urmă, în ianuarie 1979, după o scurtă vizită a lui Ștefan Andrei la Kremlin. În cursul întrevederii, ambele părți au convenit să nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Zona 1 este pe linia degetului mare și corespunde creierului, care interpretează informațiile pe care le auzim. Dacă folosiți reflexologia palmară pentru a vă trata urechile, nu uitați să acționați asupra punctelor reflexe ale degetelor de la mâna stângă, dacă vă supără urechea stângă, și a celor de la mâna dreaptă, pentru problemele urechii drepte. Tratați ambele mâini dacă nici una dintre urechi nu vă funcționează normal. Începeți masajul aplicând o presiune fermă în vârful fiecărui deget. Astfel, veți trimite un flux de energie
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
mici de la mâini și de la picioare”. Barometrul natural poate să ne avertizeze de existența unei probleme cardiace. Ar fi posibil ca învinețirea degetului mic să fie un semnal de alarmă al naturii că inima are nevoie de ajutor? Dacă vă supără inima, ar trebui să urmăriți cu atenție acest barometru natural. Masați toate punctele reflexe ale inimii, după indicațiile din paginile anterioare. Dispozitivul Magic Reflexer ar putea să vă fie de folos, deoarece stimulează aproape toate punctele reflexe ale glandelor din
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
la bază un motiv religios. Radu Negru a descălecat din Transilvania, întemeind statalitatea Țării Românești în 1290, datorită persecuțiilor religioase la care erau supuși românii ardeleni de "religiune" răsăriteană de către ungurii catolici: "Dintre toți însă Episcopul catolic al Transilvaniei a supărat mai mult pe Români, vrînd a'i face ca să se lapede de religia răsăriteană și să înbrățișeze pe cea catolică. Strîmtorați în astfel de chip Românii, o parte dintrînșii au hotărît a'și părăsi patria și a se duce întralt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
devreme în lumea umbrelor, sunt conștient că mulți cetățeni ai acestui oraș, căruia i-am dăruit peste 60 de ani din viață, nu vor uita străduințele mele - atâtea câte au dat roade - pe tărâm didactic și cultural. MIRABELA DAUER: Sunt supărată pe gazetari! Vi s-au pus atâtea întrebări încât nu știu care ar fi cea mai potrivită pentru acest moment. Vă sâcâie des ziariștii? Sunt supărată pe gazetari! Una spui tu și alta scriu ei! Cel mai recent exemplu este interviul apărut
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
uita străduințele mele - atâtea câte au dat roade - pe tărâm didactic și cultural. MIRABELA DAUER: Sunt supărată pe gazetari! Vi s-au pus atâtea întrebări încât nu știu care ar fi cea mai potrivită pentru acest moment. Vă sâcâie des ziariștii? Sunt supărată pe gazetari! Una spui tu și alta scriu ei! Cel mai recent exemplu este interviul apărut în Almanahul „Tribuna”. Nu l-am citit încă, dar sunt convins că erați la fel de supărată dacă nu ar fi apărut! Sigur, e foarte bine
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
potrivită pentru acest moment. Vă sâcâie des ziariștii? Sunt supărată pe gazetari! Una spui tu și alta scriu ei! Cel mai recent exemplu este interviul apărut în Almanahul „Tribuna”. Nu l-am citit încă, dar sunt convins că erați la fel de supărată dacă nu ar fi apărut! Sigur, e foarte bine că se scrie despre tine, dar e interesant să vezi și tu interviul după ce este dichisit. Poate îți mai aduci aminte de ceva, nu de alta... De ce ați vrea să vă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Europa. O pauză destul de mare, deși mi-am revenit repede și rezultatele confruntărilor au fost promițătoare. Ghinionul a venit însă în serii, când călcâiul a recidivat, la aceasta adăugându-se o întindere și o contractură la coapsă, care mă mai supără și acum. Am continuat totuși antrenamentele, iar în finală am alergat bine până pe ultimii 300 metri, când, șchiopătând, am pierdut tot. Așa ceva nu mi se mai întâmplase. Sigur, ne pare rău după medalia pe care o așteptam cu toții, dar important
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nu-i îndatora mai mult la dijmă pe locuitori decât „după obicei”; -câte case de țigani vor fi pe moșie să lucreze numai câte 20 zile boierescul, „având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor fără a fi supărați de dijmă”; era o situație relativ bună pentru urgisiții soartei de la noi, care erau atunci robii țigani în condițiile știute, până va fi desființată robia pe moșiile statului, în 1844, iar pe cele boierești și mănăstirești abia în 1854; -morarul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o situație relativ bună pentru urgisiții soartei de la noi, care erau atunci robii țigani în condițiile știute, până va fi desființată robia pe moșiile statului, în 1844, iar pe cele boierești și mănăstirești abia în 1854; -morarul să nu fie supărat „la boieresc” și să i se dea din vamă „la cinci, una”; -la pădure „să nu aibă nici un amestec, afară de lemnul din uscături de pe gios pentru trebuința casei”. Se constată că pe moșie se aflau acareturi, o moară care trebuia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lucreze zilili boierescului după cum ne vom putea învoi cu dânșii [...] și câte case de țigani vor fi pe moșie au să ni lucreze câte doauăzăci zili boierescul, având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor, fără a fi supărați de dijmă”, obligație de care nu erau scutiți țăranii clăcași. Târziu și sporadic ne este semnalată documentar prezența robilor țigani și la Torcești, cum ar fi zapisul din 18 mai 1732, prin care Toader Costachi, aflat acum la moșia sa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
valoare istorică locală și nu numai. În 1832 februarie 4, Ion Trușan reclamă pe Diaconu Darie pe motivul că-i „cere dijmă”, deși locuiește - scrie Ion Trușan - „de mic copil și are moșie din vechi bătrâni”, fără să fi fost supărat cândva „nici cu o ceriri de dijmă sau altă asupriri”. El își revendică dreptul de stăpânire în virtutea faptului că e băștinaș și „la cheltuiala moșii am tras împreună analogul ce m-au agiuns pe 10 stânjeni din bătrânul Manea cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fi cea mai convingătoare. În cele din urmă, „giudecătoria, încheind a sa socotială, hotărăște ca jăluitoarea Iftinca [...] să-și stăpânească deplin arătații stânjeni din bătrânul Manii, cu adăugire că, dacă după aceasta să vor mai ispiti pârâții a mai supăra pe jăluitoare la stăpânirea acestor stânjeni, atunci rămâne în dreptate a-și ceri și lipsa de 12 stânjeni și 5 palmi” înstrăinați altădată în mod discreționar de către ceilalți trușănești umbrăreșteni. Alt caz cu file documentare interesante pentru istoria locului și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]