125,387 matches
-
fost lansat în Marea Britanie în iulie 2003 și în august în Statele Unite. Albumul a fost înregistrat cu Sound City Studios în Los Angeles și cu Shangri-La Studios în Malibu, California. A fost produs de Angelo Petragila și Ethan Johns. Conform revistei Rolling Stone, look-ul retro-chic al formației și amestecul de mișcări sudiste și rock de garaj agresiv îi putea compara atât cu Lynyrd Skynyrd cât și cu The Strokes. Albumul a devenit un succes în Marea Britanie și Irlanda, unde "NME
Kings of Leon () [Corola-website/Science/332043_a_333372]
-
Generația Nouă" în cadrul cotidianului “Azi”. Înființează pagina săptâmânală "Zexe" în cotidianul “Ziua” și mișcarea de tineret cu același nume care numără în 1994 peste 1000 de membrii în toată țara ; a colaborat alături de George Mihăiță la realizarea mișcării și a revistei "Salut"; În 1995 înființează Fundația Generația Nouă alături de Alexandru Marinca și Emil ( Coco ) Coroianu , fundație care își propune să lanseze o nouă generație de artiști și să impună muzică dance și hip hop în România, lucru pe care il și
Radu Fornea () [Corola-website/Science/332046_a_333375]
-
o versiune în engleză numită "In my own world", care a apărut pe al doilea album a serialului, numit "Cantar es lo que soy". În România, Polonia și Turcia, este folosit originalul. Din 10 octombrie 2012 este disponibilă în Italia revista oficială a seriei intitulată Violetta. Revista lunară este redactată de Veronica Di Lisio și oferă interviuri, fotografii nepublicate ale seriei și chiar jocuri, postere și grile pentru publicul feminin. În Argentina este publicată o revistă cu același conținut ca și
Violetta () [Corola-website/Science/332202_a_333531]
-
my own world", care a apărut pe al doilea album a serialului, numit "Cantar es lo que soy". În România, Polonia și Turcia, este folosit originalul. Din 10 octombrie 2012 este disponibilă în Italia revista oficială a seriei intitulată Violetta. Revista lunară este redactată de Veronica Di Lisio și oferă interviuri, fotografii nepublicate ale seriei și chiar jocuri, postere și grile pentru publicul feminin. În Argentina este publicată o revistă cu același conținut ca și cea italiană. În Chile pot fi
Violetta () [Corola-website/Science/332202_a_333531]
-
2012 este disponibilă în Italia revista oficială a seriei intitulată Violetta. Revista lunară este redactată de Veronica Di Lisio și oferă interviuri, fotografii nepublicate ale seriei și chiar jocuri, postere și grile pentru publicul feminin. În Argentina este publicată o revistă cu același conținut ca și cea italiană. În Chile pot fi achiziționate de la 21 decembrie 2012. Chiar și în Spania este o revistă lunară dedicată telenovelei. Chair și în România există o revistă intitulată Violetta. În aceeași zi în care
Violetta () [Corola-website/Science/332202_a_333531]
-
nepublicate ale seriei și chiar jocuri, postere și grile pentru publicul feminin. În Argentina este publicată o revistă cu același conținut ca și cea italiană. În Chile pot fi achiziționate de la 21 decembrie 2012. Chiar și în Spania este o revistă lunară dedicată telenovelei. Chair și în România există o revistă intitulată Violetta. În aceeași zi în care a fost publicată revista, a fost, de asemenea, lansat și albumul autocolant, la prețuri accesibile atașat la revistă sau individual. Albumul este publicat
Violetta () [Corola-website/Science/332202_a_333531]
-
publicul feminin. În Argentina este publicată o revistă cu același conținut ca și cea italiană. În Chile pot fi achiziționate de la 21 decembrie 2012. Chiar și în Spania este o revistă lunară dedicată telenovelei. Chair și în România există o revistă intitulată Violetta. În aceeași zi în care a fost publicată revista, a fost, de asemenea, lansat și albumul autocolant, la prețuri accesibile atașat la revistă sau individual. Albumul este publicat de către Panini. Au fost, de asemenea, publicate pe piață ouă
Violetta () [Corola-website/Science/332202_a_333531]
-
ca și cea italiană. În Chile pot fi achiziționate de la 21 decembrie 2012. Chiar și în Spania este o revistă lunară dedicată telenovelei. Chair și în România există o revistă intitulată Violetta. În aceeași zi în care a fost publicată revista, a fost, de asemenea, lansat și albumul autocolant, la prețuri accesibile atașat la revistă sau individual. Albumul este publicat de către Panini. Au fost, de asemenea, publicate pe piață ouă de Paște și notebook-uri (în Brazilia). În plus, actorul italian Simon
Violetta () [Corola-website/Science/332202_a_333531]
-
și în Spania este o revistă lunară dedicată telenovelei. Chair și în România există o revistă intitulată Violetta. În aceeași zi în care a fost publicată revista, a fost, de asemenea, lansat și albumul autocolant, la prețuri accesibile atașat la revistă sau individual. Albumul este publicat de către Panini. Au fost, de asemenea, publicate pe piață ouă de Paște și notebook-uri (în Brazilia). În plus, actorul italian Simon Lijoi a creat coloana intitulată "Chiedilo un Simone", unde fanii pe pagina sa de
Violetta () [Corola-website/Science/332202_a_333531]
-
date cataloagele nu au aceeași referință. Lista cataloagelor este foarte lungă (peste ). Există câteva cataloage care sunt frecvent utilizate: Primele cinci cataloage sunt cele mai utilizate de astronomii amatori. Celelate sunt folosite mai ales de profesioniști, dar unele lucrări și reviste destinate amatorilor fac uneori mențiunea astrelor din aceste cataloage. În plus, unele softuri astronomice destinate amatorilor conțin unele din aceste cataloage. Creat în 2005, catalogul NOMAD ("Naval Observatory Merged Astrometric Dataset") grupează cataloagele Hipparcos, Tycho-2, UCAC2, USNO-B1.0 și 2MASS
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
ceea ce este un câștig în opinia criticului. Tot pe seama nehotărârii regizorului, criticul de film pune libertatea de care s-a bucurat Marius Panduru, care a experimentat cu „multă lumină”. De o recenzie mult mai entuziastă a avut filmul parte în revista Observator Cultural, Mihai Fulger considerând "Periferic" a fi a doua premieră a anului 2011 și o gură de aer proaspăt. Regizorul ar fi un reprezentant demn de urmărit al Noului Cinema Românesc, depășind însă „realismul predominant, profitînd de cunoștințele dramatice
Periferic (film din 2011) () [Corola-website/Science/332216_a_333545]
-
erau transmise din Uniunea Sovietică în străinătate și să intre în contact cu istoricul literar Feliks Fyodorovici Perchenok care a preluat responsabilitatea editării volumului de amintiri al Annei Kniper, reușind să tipărească întîi ân 1985 anumite extrase în "Novîi Jurnal", revista literară a emigrației ruse din New York și apoi întreg volumul, tot în limba rusă, în Franța. O nouă ediție a fost tipărită în Rusia în 1999. De asemenea, în 2002, s-a publicat la Sankt Petersburg corespondența dintre Anna Timiriova
Anna Timiriova () [Corola-website/Science/332368_a_333697]
-
propunerea lui Octavian Moșescu, guvernul a votat legea pentru împroprietărirea artiștilor în Balcic. Între membrii sindicatului s-au numărat și Adam Bălțatu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Leon Alexandru Biju, Lucian Grigorescu, Gheorghe Chirovici, Paul Molda, Gheorghe Simotta. Sindicatul Artelor Frumoase a publicat revista "Pictura și sculptura", „pentru propaganda și cultura artistică”. Comitetul Sindicatului Artelor frumoase din România a luat inițiativa unei ședințe solemne de slăvire a Reginei Maria, fostă președintă de onoare a sindicatului. Ședința a avut loc în ziua de 19 martie
Sindicatul Artelor Frumoase () [Corola-website/Science/332398_a_333727]
-
zburătoare descoperită până în prezent. Scheletul unui exemplar de "Pelagornis sandersi" a fost descoperit în cu ocazia săpăturilor necesare pentru construirea unui nou terminal al "" din statul american Carolina de Sud. Descrierea speciei a fost publicată de Dr. Daniel Ksepka în revista "Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America" din iulie 2014, „Flight performance of the largest volant bird”. Dacă estimarea anvergurii deschiderii aripilor a fost estimată corect, această pasăre fosilă ar fi cea mai mare
Pelagornis sandersi () [Corola-website/Science/332474_a_333803]
-
pentru explicară evoluției Sistemului Solar. Nu este însă universal acceptat în rândul planetologilor. Nu se reușește să se explice complet formarea sistemelor de sateliți exteriori și formarea Centurii Kuiper. Centrul modelului de la Nișă este un triplet de articole publicate în revista științifică generalista Nature în 2005 prin colaborare internațională a oamenilor de știință: Rodney Gomes (Rio de Janeiro, Brazilia), Hal Levison (Boulder, Colorado, Statele Unite ale Americii), Alessandro Morbidelli (Nișă, Franța) și Kleomenis Tsiganis (Salonic, Grecia). În aceste publicații, cei patru autori
Modelul de la Nisa () [Corola-website/Science/332453_a_333782]
-
a fondat "Institutul de Muzică Tristan", în cadrul căruia susține, alături de alți profesori, cursuri avansate de pian. În prezent, Institutul Tristan are centre în Spania, Brazilia, Franța, Israel și Germania, unde desfășoară importante activități de cercetare. A publicat numeroase articole în reviste și alte periodice, abordând teme din domeniul filosofiei, muzicii, istoriei și culturii în general. Ca directoare și fondatoare (în 1972) a revistei "Caiete de cultură" din Spania, publică numeroase articole și serii tematice, dintre care putem aminti Între noi, La
Delia Steinberg Guzmán () [Corola-website/Science/332475_a_333804]
-
în Spania, Brazilia, Franța, Israel și Germania, unde desfășoară importante activități de cercetare. A publicat numeroase articole în reviste și alte periodice, abordând teme din domeniul filosofiei, muzicii, istoriei și culturii în general. Ca directoare și fondatoare (în 1972) a revistei "Caiete de cultură" din Spania, publică numeroase articole și serii tematice, dintre care putem aminti Între noi, La sfârșitul zilei, Ceva de povestit, Să ne întrebăm, dedicate promovării filosofiei ca disciplină aplicată în viața cotidiană. Din anul 2000 conduce și
Delia Steinberg Guzmán () [Corola-website/Science/332475_a_333804]
-
Caiete de cultură" din Spania, publică numeroase articole și serii tematice, dintre care putem aminti Între noi, La sfârșitul zilei, Ceva de povestit, Să ne întrebăm, dedicate promovării filosofiei ca disciplină aplicată în viața cotidiană. Din anul 2000 conduce și revista "Sfinxul", publicație cu largă difuzare în Spania și în multe țări din America Latină. A scris peste 30 de cărți și manuale din tematica filosofiei practice, psihologiei, civilizațiilor antice, astrologiei, etc. Menționăm, printre ele: Toate acestea au fost publicate în spaniolă
Delia Steinberg Guzmán () [Corola-website/Science/332475_a_333804]
-
De asemenea, GLAAD a militat pe lângă Associated Press, posturi de televiziune și ziare, puterea și influența sa crescând continuu, inclusiv asupra industriei cinematografice, scopul principal fiind schimbarea percepției marii mase a populației asupra comunității LGBT. Entertainment Weekly, cea mai răspândită revistă din domeniul divertismentului din SUA, a desemnat GLAAD drept "cea mai puternică entitate a Hollywood-ului", iar ziarul Los Angeles Times a descris GLAAD drept cea mai de succes organizație care militează în mass-media în favoarea comunității LGBT. În primii cinci ani
Agenda homosexuală () [Corola-website/Science/332460_a_333789]
-
apare în 1987, sub semnătura a doi activiști homosexuali, Marshall Kirk și Madsen Hunter (care semnează sub pseudonimul de Erastes Pill). Este vorba despre un eseu, intitulat "Însănătoșirea Americii heterosexuale" (titlu original: "The Overhauling of Straight America"), eseu publicat în revista Guide Magazine. În acest eseu, autorii încearcă să ofere soluții militanților homosexuali pentru îmbunătățirea imaginii pe care o au aceștia în ochii marii majorități heterosexuale. Pornind de la premisa că America heterosexuală nu va accepta niciodată ideea că homosexualitatea este un
Agenda homosexuală () [Corola-website/Science/332460_a_333789]
-
a fost o revistă editată de Secția medicală și biopolitică a ASTREI, al cărei prim număr a apărut în ianuarie 1927 cu scopul de a propaga învățăturile conceptului de eugenie. Din ianuarie 1935, buletinul a fost editat de Institutul de Igienă și Igienă Socială
Buletinul Eugenic și Biopolitic () [Corola-website/Science/332495_a_333824]
-
de avocatură din România pentru practica să în domeniul soluționării litigiilor (de către Chambers Global), litigii și media (de către Legal 500), litigii, fuziuni și achiziții (Chambers Europe). În plus, a fost premiată drept firma de avocatură a anului în publicitate de către Revista Corporate Intl, societatea de avocatură a anului în drept societar (Global Law Experts), firma de avocatură a anului în domeniul insolvenței și al litigiilor (premiile juridice Acquisition Internațional). • Anul 2014 a adus recunoașterea internațională din partea a două noi directoare juridice
Strătulă Mocanu amp; Asociații () [Corola-website/Science/332501_a_333830]
-
registrul aviației române, Virgil Kerciu este menționat ca posesor al unui avion Caudron C.600 Aiglon, cu care a făcut mai multe călătorii de la București la Paris. Intrând în politică, fusese ales deputat în 1928 și 1932. De asemenea înființase revista ilustrată ”Ordinea”, al cărei director era. Virgil Kerciu era un obișnuit al salonului Elenei Lupescu și s-a susținut că ocazional avea și o relație sexuală cu aceasta. Astfel Virgil Kerciu, bogat și bine introdus în cercurile legate de palat
Ileana Pociovălișteanu () [Corola-website/Science/332524_a_333853]
-
Conservatorului de Artă Dramatică din București, la Clasa de mimică și declamație a lui Costache Caragiali, unchiul său (1868-1870). A fost unul dintre scriitorii care au frecventat, în perioada 1877-1878, ședințele societății culturale ”Junimea”, creațiile sale dramaturgice fiind publicate în revista ”Convorbiri literare”, potrivit Dicționarului scriitorilor români, apărut la editura Fundației Culturale Române, 1995. A lucrat de-a lungul anilor în multe instituții. A fost copist la Tribunalul de Prahova, sufleur la Iași, în trupa lui Mihail Pascaly, sufleur și copist
Așa a fost el: Ion Luca Caragiale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105825_a_107117]
-
sufleur și copist la Teatrul Național din București. A ocupat și posturi ca revizor școlar, funcționar la Regia Monopolurilor Statului, profesor la liceul particular ”Sf. Gheorghe” din București, director general al teatrelor (în stagiunea 1888-1889). A debutat în gazetărie la revista ”Ghimpele”, unde a realizat rubricile ”Varietăți” și ”Una-alta” (1873-1875) și la ziarul ” Timpul” (1878-1881), a colaborat la numeroase publicații cu cronici dramatice, schițe, traduceri: ”Albina Carpaților”, ”Convorbiri literare”, ”Epoca”, ”Literatura și arta română”, ”Noua revistă română”, ”Românul”, ”Telegraful”, ”Tribuna
Așa a fost el: Ion Luca Caragiale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105825_a_107117]