12,621 matches
-
să adopte o poză care desigur că nu li se potrivește și nu era de fel necesară (...) Mă uit la ei, cu milă și dezgust. Așa ca la un biet pisoi jegos Pe care totuși îl culegi din drum, îl îngrijești și-l crești. - Băieții mei și fetelor! - le-aș spune(așa cum poate mama lor le-ar spune) Ce faceți voi cu tinerețea voastră?.. Curios lucrau Citind versuri de felul celor amintite mai înainte, parcă nu o mai recunoști pe eroina
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
maselor” pe marginea reportajului lui Geo Bogza 78 Capul Midia: „N-am recunoscut Capul Midia - se spune în scrisoare - după descrierea autorului. Subiectul mă interesează deosebit fiind muncitor și în prezent găsindu-mă chiar la Capul Midia. Scriitorul nu se îngrijește să vorbească despre muncă și de om în reportaj, ca principali factori în construirea societății noi. Îl interesează doar decorul și natura și anume acel decor și acea natură în care nu se vede prea mult omul. Nu sunt cunoscător
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Bolintineanu, I. D. Negulici și C. Bolliac erau pios comemorați în articole ce depășesc nivelul obișnuit al gazetăriei cotidiene. Remarcabil este și faptul că, la 21 decembrie 1883, articolul Un poet, îi este dedicat lui Mihai Eminescu, cu prilejul apariției volumului îngrijit de Titu Maiorescu. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286594_a_287923]
-
Literară etc. Din dragoste nemărginită pentru copii a publicat volumele: Un pantof fericit (1970), Sub semnul curajului (1971), Cică un motan tărcat (1974), apoi Castelul do-re-mi, piesă pentru copii, jucată pe scenele teatrelor din Iași, Galați și Botoșani (1973-1980). A îngrijit ediția critică Trecute vieți de doamne și domnițe de C. Gane (1973ă, iar în colaborare cu Natalia Cantemir a tradus din limba sârbă Bumerangul de Tome Arsovski. A realizat emisiuni la Radio Iași și București. Delicat și deschis prieteniei, iubitor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
căutat să realizeze un minim accesibil în condițiile postbelice. A reînființat la Observator stația meteorologică și stația seismografică. De asemenea, a introdus, pentru prima dată la Iași, fotografia astronomică și s-a preocupat de fotometrie stelară vizuală extrafocală. S-a îngrijit de șlefuirea și parabolizarea cu mijloace proprii a unei oglinzi de telescop și construirea unui astrograf. Prin grija profesorului Victor Nadolschi, Observatorul ieșean obține ecuatorialul cotit Zeiss și un mic ecuatorial Zeiss, precum și un microfotometru fotoelectric Zeiss. Pentru meritele sale
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
din cele mai valoroase biblioteci, legată în special de epoca mai veche a literaturii noastre. Ioan Mihalache, mitropolitul Naniescu de mai târziu, s-a născut la 15 iulie 1820 în satul Răzălăi (Sorocaă. Rămas orfan, este luat spre a fi îngrijit de unchiul său, arhimandritul Teofilact din Mănăstirea Frumușica. În anul 1831, la vârsta de 11 ani, vine la Iași, stabilindu-se la biserica Sf. Spiridon. După 4 ani de ședere în Iași, unde asistase la punerea pietrei fundamentale a mitropoliei
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
dar, de când este bolnavă, locuiește la una dintre fiice, asistentă medicală în oraș. Este în tratament la domiciliu cu 7 preparate medicamentoase, în trei administrări pe zi. Are un bun suport familial, fiicele vin pe rând la spital să o îngrijească. Concluzie: sindrom de fragilitate geriatrică, neglijat și agravat în ultimele 3 -4 zile. Examenul clinic și explorările paraclinice confirmă pneumonie și pleurezie para -pneumonică bazală dreaptă. Pe tot parcursul spitalizării, tensiunea arterială s-a păstrat în limite normale în absența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
de anemie pe care nu îl poate susține cu documente medicale. Este în tratament la domiciliu cu două antihipertensive și un ADO. Locuiește la casă cu o fiică și un fiu (în cadrul unui complex de locuințe, având propria locuință), este îngrijită de către o persoană străină. Clinic la internare: 47 kg, 1,55 m, tegumente palid-icterice, limbă depapilată, eritematoasă, țesut adipos slab reprezentat, cardiac - suflu sistolic pluriorificial, pulmonar - raluri crepitante bazal bilateral, tranzit intestinal încetinit, s-a montat sonda urinară pentru monitorizarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
morală de care vorbeai mai devreme. Trebuie să recunoaștem însă că destule păcate am avut noi și înainte. Poate că acestea toate au fost doar exacerbate decomunism. Îmi amintesc mărturiile câtorva străini din urmă cu câteva secole: "(Românii) nu se îngrijesc prea mult de conștiința lor, deoarece trăiesc mai curând după legea firii decât după religie. (...) ei nu socot drept păcat multe lucruri grave sau se prefac și consideră că nu le știu." (Franco Sivori, 1588). "Aproape toți trăiesc cu o
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
instituții. Clienta este sprijinită moral si uneori financiar de către preotul paroh. Situația prezentă si motivul selectării clientei de către asistentul social G.A. are o situație nefavorabilă, ca urmare a faptului că cea mai mare aparte a timpului si-l petrece îngrijindu-si mama bolnavă si îndeplinind atribuții administrativ gospodărești. Decesul tatălui si îmbolnăvirea mamei au contribuit la deteriorarea financiară a familiei. Problemele școlare si financiare au sta la baza selectării clientei de către asistentul social. Istoricul clientei si al familiei: Soții G.P.
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
continuarea studiilor, dar nu este hotărâtă în privința domeniului pe care îl va alege. Relația clientei cu persoana care o supraveghează: Relația mamă - fiică este foarte apropiată, fiecare găsind în cealaltă suportul afectiv si moral de care are nevoie. Clienta îsi îngrijește în mod corespunzător mama, petrecându-si cea mai mare parte a timpului cu aceasta. Acest fapt a contribuit la consolidarea relației dintre cele două. Informații despre familia clientei: Nume si prenume G.A. (clienta) G.S.(mama) G.I. (sora) G.L. (frate
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
care participau la război. Într-o rubrică specială, au fost prezentați preoții catolici care au fost decorați, exemplificându-se cu "Principele Max, preot, dar și frate cu regele Saxoniei, care a mers cu divizia 23 germană, în calitate de capelan militar, ca să îngrijească pe soldații duși la război. Împăratul Wilhelm l-a decorat cu medalia Crucea de fier"609. Aceste relatări arătau importanța misiunii creștine a preoților, care nu ținea cont de tabăra din care ei făceau parte. S-a subliniat faptul că
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nunțiul apostolic, ca mediator între ierarhii latini, cei uniți și cei maghiari: "De aceea mă îndrept spre Excelența Voastră, care știe deja cât de mult îi stă la inimă Sfântul Părinte această expoziție a presei, astfel încât să doriți să vă îngrijiți în cel mai bun mod posibil de participarea română la expoziție"849. Organizarea unui eveniment de o amploare și de o importanță atât de mare cum a fost Expoziția mondială a presei catolice (girată de implicarea directă a Papei) a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ambasada noastră și presa Vaticanului, în sensul sugerat de Domnul De Sanctis Părintelui Tăutu. 3. Să ni se trimeată și nouă materialul informativ sau directivele de presă ce se trimet de obicei Atașatilor de presă din străinătate, pe care voi îngriji a fi utilizat în presa Vaticanului în modul cel mai judicios posibil, însăcinând în mod special unul din funcționarii Ambasadei a întreține relațiuni zilnice cu această presă. Sunt încredințat că această colaborare cu presa Vaticanului va da cele mai bune
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
adresează unui public cu o componență variată, inegală. Nu vor lipsi însă nume însemnate ale vieții literare. Comentariile privind evenimentele culturale îi vor avea ca autori pe Romulus Seișanu, Dan Bălteanu, Leontin Iliescu, N. Batzaria ș.a. Din 1925 Șt. Brăiloiu îngrijește o „Pagină culturală” la care scriu Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Nichifor Crainic, Ion Pillat, I.U. Soricu, Radu D. Rosetti, Ion Sân-Giorgiu, Victor Eftimiu, Emil Isac, George Vâlsan, George Gregorian, Alfred Moșoiu, I.M. Sadoveanu, Cezar Petrescu, V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Regman), Alice Gabrielescu, Nestor Urechia, Ion Foti, I.C. Vissarion, Mihail Lungianu, Al. T. Stamatiad, Radu Gyr, Gh. Brăescu, Nichita Macedonski, Lucia Borș, Nicolae Milcu, Eufrosina Pallă-Arion, I. Suchianu ș.a. Mulți vor continua să publice și după 1930 fie în secțiunea îngrijită de Brăiloiu, fie în alte pagini. Li se vor alătura Sărmanul Klopștock, colonelul Ion Popescu-Lumină (rubrica „Din alte vremuri”), Vasile Militaru, George Voevidca, George Nutzescu, Volbură Poiană-Năsturaș, Th. Rosen ș.a. Cronica literară va fi susținută până în 1944 de M. Gh.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
nu înseamnă și înțelegere, motivată științific, de aceea, considerăm necesar să întârziem puțin și asupra termenilor sintagmei „Medicina - știință și artă“. Dacă deschidem un dicționar latin, întâlnim, pe lângă substantivul medicină = leac, remediu, doctorie, vindecare, și verbele: medeor și medicor = a îngriji, a trata, a vindeca precum și cuvântul medicus, ca adjectiv = tămăduitor, vindecător, ca substantiv = medic, același sens desemnându-l și cuvântul medenstis; iată o întreagă familie de cuvinte completabilă cu medicabilis = vindecabil, și medicamentum = medicament, tuturor asociindu-li-se verbul meditor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
învins. Unii istorici îi cred veniți în peninsulă din spațiul de civilizație al străvechilor popoare din Orientul Mijlociu, fapt ce ar explica mobilitatea, zestrea și intențiile lor de expansiune și autoguvernare. Sensibili la realizările altora, etruscii au ridicat orașe, s-au îngrijit de modernizarea și curățenia lor, au intensificat comerțul, au făurit ateliere pe ramuri de necesități, au îndrăgit traiul mai civilizat al vieții urbane. Dacă de-a lungul secolelor, alte popoare din peninsulă au intrat în anonimat, etruscii au lăsat în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
prin natura sa, prin limba greu de situat lingvistic, prin credința lui, s-a dovedit foarte sensibil la practicile medicale ale altora și a știut să le fructifice creator. MEDICINA îN DACIA „Nu se poate să vindecăm trupul, fără să îngrijim sufletul“ Un medic trac către Socrate Apud Platon: Charmides (De la Zalmoxis la Gengis-Han) ARGUMENTE PENTRU MEDICINA DACĂ Am văzut că medicina romană a fost în bună măsură romanizată, în sensul preluărilor de la greci, dar și romanizantă în înțelesul expansiunii ei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
am învățat acolo, la oaste, de la un medic trac, unul din ucenicii lui Zalmoxis, despre care se spune că îi face pe oameni nemuritori...“. Preciza el: „Zalmoxis, regele nostru care este un zeu, ne învață că, după cum nu trebuie să îngrijim ochii fără ca să ținem seama de cap, nici capul nu trebuie să fie îngrijit fără a ține seama de trup. și tot așa trebuie să dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul. Iată de ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
despre care se spune că îi face pe oameni nemuritori...“. Preciza el: „Zalmoxis, regele nostru care este un zeu, ne învață că, după cum nu trebuie să îngrijim ochii fără ca să ținem seama de cap, nici capul nu trebuie să fie îngrijit fără a ține seama de trup. și tot așa trebuie să dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul. Iată de ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli, pentru că ei nu cunosc întregul pe care îl au de îngrijit. Dacă întregul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
să fie îngrijit fără a ține seama de trup. și tot așa trebuie să dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul. Iată de ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli, pentru că ei nu cunosc întregul pe care îl au de îngrijit. Dacă întregul e bolnav, partea nu poate fi sănătoasă. Căci, ziceau ei, toate lucrurile bune și rele pentru om în întregul său vin de la suflet și de acolo curg ca de la cap la ochi, prietene, și mai observa el, sufletul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Se promovează politica de sănătate. William Perry pune accent pe igienizare; Sf. Francisc din Sales (n.1567) animă ajutorul sanitar; Sf. Vicențiu de Paul (n.1581) inițiază și organizează ajutorul social prin Confreria Sănătății, în care sunt pregătite fete care îngrijesc bolnavi la domiciliu, asigurându-le și igiena. În Italia, Camilio de Leles (n.1550) pregătește infirmiere care să îngrijească persoanele afectate de pestă. Europa fusese bântuită de ciumă la jumătatea sec. XIV. în sec. XVI este iarăși greu încercată. La
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sanitar; Sf. Vicențiu de Paul (n.1581) inițiază și organizează ajutorul social prin Confreria Sănătății, în care sunt pregătite fete care îngrijesc bolnavi la domiciliu, asigurându-le și igiena. În Italia, Camilio de Leles (n.1550) pregătește infirmiere care să îngrijească persoanele afectate de pestă. Europa fusese bântuită de ciumă la jumătatea sec. XIV. în sec. XVI este iarăși greu încercată. La 1531 Florența făcea eforturi să scape de acest flagel. Este adevărat că atenția acordată anatomiei a neglijat, oarecum, bolile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și redactării în limba latină a manuscriselor. în 1531, Opus paramirum ( Opera uimitoare sau prea minunată) adună sub acest titlu latin o parte din scrierile sale. Altele vor apare mai târziu, postum tot sub titlu latinesc Opus paragranum ( Opera esențială îngrijită de un german). Utilizarea curentă a limbii germane era tot un mod de manifestare a emancipării sale reformatoare cu care îl respingea pe Galen ale cărui opere le arsese alături de Canonul lui Avicena. Paracelsus venea în Renaștere cu o gândire
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]