12,790 matches
-
vechiul, scriitorul educând masele în spiritul vigilenței revoluționare. Înțelegerea problemei tipicului în lumina Raportului (...), are o importanță vitală. De aceea discutarea acestei probleme, în coloanele ziarelor și ale revistelor va ajuta pe scriitori și oamenii noștri de artă să-și însușească teoria marxist-leninistă cu privire la artă. În acest sens articolul semnat de academicianul G. Călinescu Unele probleme ale criticii literare în lumina Raportului tovarășului G.M. Malencov la Congresul al XIX-lea al P.C.U.S. apărut în nr.7 (332) e un început la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
viață nouă și să cuprindă, alături de un nou Ilie Barbu, și o figură de tipul Maidannicov, deoarece Marin Preda este unul dintre prozatorii noștri cei mai capabili să realizeze o asemenea sarcină. Pentru aceasta însă, Marin Preda trebuie să-și însușească amănunțit experiența câștigată în ultimii ani în toată țara pe tărâmul colectivizării și să se înarmeze temeinic din punct de vedere ideologic și politic, pentru a se orienta în problemele vieții țărănești cu mai multă siguranță decât a făcut-o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la conștiința propriu zisă a omului, ci se oprește să analizeze stările de subconștiență, obsesiile (...). Nuvela Ana Roșculeț reprezintă o nouă etapă în creația lui Marin Preda. E momentul când scriitorul face un efort impresionant, dar neizbutit, spre a-și însuși în adâncime metoda realistă, spre a se apropia de ceea ce e cu adevărat omenesc în om. Trebuie spus că în această perioadă naturalismul nu mai poate fi găsit în manifestările lui vizibile: interesul pentru instinct, pentru irațional. Naturalismul cu care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
susține fenomenele pozitive ale vieții noastre culturale, ori în vehemența cu care combate tendințele și manifestările străine. Calitățile fundamentale ale scrisului lui Traian Șelmaru se valorifică prin intermediul instrumentului său de investigație critică, a metodei de cercetare pe care și-a însușit-o și care conține elemente ale metodei critice realist socialiste”. În anul 1953 situația se ameliorează simțitor. Debutează în volum Ovid S. Crohmălniceanu (Cronici și articole) și Mihail Novicov (Pentru literatura vieții noi). Alți critici literari sunt publicați în culegerea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
salutări tovărășești, Ion Peicu 79, muncitor, str. Dumbrava Roșie, 25, Constanța.” NOTA REDACȚIEI: „Faptul că redacția a publicat această scrisoare - pe care tovarășul I. Peicu ne-a trimis-o din proprie inițiativă - înseamnă că redacția consideră această critică făcută de însuși unul dintre muncitorii de la Canal, ca fiind folositoare. Nimeni nu poate pune la îndoială grija și străduința tovarășului Geo Bogza de a da o operă literară cât mai izbutită, nimeni nu poate pune la îndoială eforturile sale, dar în același
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a plum, / And said, «What a good boy am I!»“. CÎntecel inspirat, se pare, de figura administratorului episcopului Whiting, trimis de acesta să-l mituiască pe rege cu 12 moșii. Administratorul a furat un act de proprietate ascuns În plăcintă, Însușindu-și-l, apoi a făcut parte din juriul care l-a condamnat pe fostul său stăpîn la spînzurătoare. „Little Boy Blue, come blow your horn, / The sheep's in the meadow, the cow's in the corn. / Where is the
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
intelectuale deosebite, încă de când era student a fost numit asistent suplinitor la Catedra de Geografie (1920). În perioada 1924-1926 a fost trimis la specializare la Paris, beneficiind de îndrumarea unor mari geografi ai vremii, în frunte cu Emm. de Martonne. Însușindu-și temeinic concepția școlii franceze de geografie umană, a fost numit, în 1925, suplinitor al Conferinței de Antropogeografie și apoi asistent provizoriu la Laboratorul de studii geografice de la Facultatea de Științe din Iași. După întoarcerea de la Paris și-a continuat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
nu se poate pune pe ei nici un temei". (Federigo Veterani, 1688). Un altul numește și-un eventual antidot: "Așa cum acest neam este aplecat spre toate relele, tot astfel are și o pornire firească sau o îndemânare înnăscută de a-și însuși și ceva bun; acestor oameni nu le vine greu să învețe limbi străine și arte, numai să nu le lipsească o îndrumare bună". (Erasmus Heinrich Schneider von Weismantel, 1713) din Firea românilor (coord. Daniel Barbu, Nemira, 2000). Poate atunci ar
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
sau a da cuiva) libertate totală de acțiune; - a avea (ceva) pe mână, a dispune de ceva; - a pune mâna: a face, a întreprinde ceva; a fura; a pune mâna pe ceva, a ajunge în posesiunea unui lucru, a-și însuși un lucru (prin mijloace necinstite); a pune mâna pe cineva: a prinde, a înhăța, a înșfăca pe cineva; a găsi pe cel de care ai nevoie; - a-i pune (cuiva) mâna în piept (sau în gât): a prinde a înșfăca
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
și dinamică a apartenenței. Domnul Iulian Ghercă surprinde, într-o manieră foarte clară, toate aceste aspecte, lucrarea constituindu-se astfel într-o întreprindere îndrăzneață și novatoare, necesară cunoașterii istorice a societății românești în prima parte a secolului al XX-lea. Însuși autorul a înțeles și a mărturisit cu modestie în Introducere acest lucru, asumându-și faptul că cercetarea pe care a realizat-o nu a epuizat subiectul, nu "l-a consumat", mai curând deschizând orizontul istoriografic pentru o temă care are
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ci au existat grupări centrate în jurul unor personalități puternice uneori cu unele concepții și abordări diferite ce au concurat și au avut ca miză alegerea Papei, care să reprezinte viziunea respectivă 59. Tot ea a inițiat, dezvoltat și și-a "însușit" publicații, cu scopul stabilirii unui contact cu societatea, dar și pentru a-și transmite mesajul. Presa catolică a urmărit îndeplinirea a trei funcții: de informare, de propagandă și de evanghelizare . Mass-media a jucat un rol important în transmiterea și aplicarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
esențiale: 1) puterea ca rezultat al creației umane și contractul politic ca sursă supremă a puterii; 2) agnosticismul, care presupunea negarea oricărei instanțe supreme transcendente. Potrivit lui Laboa, Papa Leon XIII a propus două principii care conțineau germenul dezvoltării, ba chiar însuși fundamentul unei posibile înțelegeri: principiul libertății conștiinței religioase ca garanție a drepturilor persoanei și principiul de bun comun, ca normă de fidelitate față de stat74. I.1.2. Giuseppe Chiaudano și modelul ziarului catolic Pentru a înțelege cum defineau autoritățile ecleziastice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
astfel indicațiile episcopilor, care îi îndemnau spre o unitate în idei. Enciclica adresată francezilor relua aceeași idee a stopării neînțelegerilor dintre catolici cauzată de viziunile politice diferite 127. Astfel, Papa a apărat libertatea politică a catolicilor în fața celor care își însușeau dreptul de a interpreta opiniile Bisericii folosindu-se de presă 128. I.2.2. Syllabus și Conciliul Vatican I Pe 8 decembrie 1864, Papa Pius IX a publicat Syllabus errorum și enciclica Quanta cura. În enciclică era expusă poziția Sf.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sugerat ca Partidul Popular Italian (PPI) să facă front comun cu partidele de dreapta (inclusiv cu fasciștii), pentru a opri avântul forțelor de stânga. Majoritatea ziarelor catolice au sprijinit candidaturile unice pentru PPI, cu excepția cotidianului L'Italia (Milano), prin intermediul căruia însuși cardinalul Ferrari sugerase coaliția. In ciuda acestui fapt, partidele de stânga au câștigat în acea zonă, deși la mică diferență, iar PPI a fost chiar atacat de presa catolică (Corriere d'Italia) în 1923, deoarece dăduse afară din partid opt
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
deosebită; această poziție a avut la bază mai multe motivații, printre care și încercarea de menținere a unității Bisericii și a unificării catolicismului din diferite zone și state ale lumii cu ajutorul mass-mediei, respectiv al presei. Biserica a încercat să-și "însușească" fenomenul mass-media și să-l folosească drept mijloc și instrument de apărare a religiei catolice, de propagandă a acesteia, de misionariat și evanghelizare, de control și verificare a informațiilor. Centralizarea, amploarea și universalitatea Bisericii Catolice au avut la bază două
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
orașul Vatican (din aprilie până în octombrie 1936), fără să fie consultați în prealabil și responsabilii Congregației. Totuși, aceștia au aderat la invitația Comitetului Organizator, din considerentul de "a fi pe placul veneratelor dorințe ale Sfântului Părinte". Sacra Congregație și-a însușit ideea ca în această expoziție, toate publicațiile periodice catolice orientale să fie colectate și reunite într-o sesiune specială (sau secție), în așa fel încât orientalii catolici din orice rit sau națiune să aibă parte de o reprezentanță demnă și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
însă o ierarhie clară, în care autoritatea ecleziastică se afla pe trepta cea mai înaltă, laicii urmând să participe fie prin sponsorizări, fie prin munca efectivă în domeniile unde erau specializați. Autorii memoriului au sperat ca proiectul acesta să fie însușit de episcopul de Iași, precizând că "ideea înființării unui cotidian catolic român la București este o idee frumoasă și salvatoare, fiind zămislită în sufletele mirenilor noștri, iubitori de biserica lor și doritori ai prosperării ei în România pe veci întregită
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România, ci au existat doar inițiative personale izolate (ale unor preoți care făcuseră studiile în străinătate: în Germania, Italia, Franța și care au încercat să aducă și în țara noastră modelul presei catolice din acele state), care ulterior au fost însușite și dezvoltate de autoritățile ecleziastice. În 1913, monseniorul Anton Gabor a început publicarea revistei Lumina creștinului, tot ca un proiect pilot, mai mult personal, care însă a reușit să se mențină și să se dezvolte ulterior; inițiatorul (unul dintre cei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
2008, pp. 29-30. 6 Mijloacele de comunicare în general presa și literatura în special devin și creează un spațiu al solidarității. Începând cu perioada modernă, Biserica a privit astfel presa și a încercat să folosească acest fenomen, să și-l însușească, sau măcar să-l raporteze la propriile principii. Ziarele au devenit un mijloc de menținere a unei coeziuni și de unificare a catolicismului din întreaga lume, indiferent de țară, limbă, naționalitate. Acest fapt a fost dovedit și de organizarea de evenimente
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
2000, pp. 7-49. 22 Mijloacele de comunicare în general presa și literatura în special devin și creează un spațiu al solidarității. Începând cu perioada modernă, Biserica a privit astfel presa și a încercat să folosească acest fenomen, să și-l însușească, sau măcar să-l raporteze la propriile principii. Ziarele devin un mijloc de menținere a unei coeziuni și de unificare a catolicismului din întreaga lume, indiferent de țară, limbă, naționalitate. Acest fapt a fost dovedit și de organizarea de evenimente precum
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acestea sunt utilizate depinzând caracterul dezvoltării economice. În consecință, continuitatea și valabilitatea resurselor naturale pentru generațiile viitoare, precum și distribuirea echilibrată a acestora în plan regional, necesită o atenție sporită asupra funcțiilor ecosistemului. Pentru a înțelege dezvoltarea durabilă trebuie să ne însușim schimbarea, evoluția și ireversibilitatea în contextul interdependențelor dintre mediu, economie și societate, manifestate la nivel local, regional și a căror efecte se propagă la nivel global. Pentru a asigura echilibrul dintre cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile, Strategia UE statuează
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în materie de culegere a datelor, precum și adecvarea resurselor umane, financiare și informatice din punct de vedere calitativ și cantitativ la cerințele statisticilor europene, reprezintă condiții esențiale pentru obținerea statisticilor românești de calitate. Mai mult, angajamentul pe care și-l însușește România, în ceea ce privește asigurarea calității în statistică, garantează o bună cooperare în cadrul S.S.E în scopul producerii și diseminării statisticilor regionale la nivelul Uniunii Europene, în permanent consens cu nevoile utilizatorilor. Raportul calitate - nevoi se consolidează la nivelul statisticilor regionale pe
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de Lodge. Dedicația este în parte pentru Malcolm Bradbury (din vina căruia am încercat să scriu un roman hazliu). Cei doi au predat o vreme la aceeași catedră de engleză a universității din Birmingham, la începutul anilor '60. Cum spune însuși Lodge, au "devenit foarte curând prieteni și colaboratori". Cel de-al treilea roman e într-adevăr pornit pe râs. Autorul a avut în vedere și ambiții mai înalte. Cum mărturisește în introducere, a încercat să-i "imite" pe Conrad, Graham
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Născut în 1931 (la nouă ani după publicarea poemului Tărâm Pustiu), Alan Brownjohn este tipul poetului de După Modernism, După Eliot, pe scurt Desperado. El are o sensibilitate intensă și retrasă. Cuvintele sunt mai zgârcite în imagini decât ar fi putut însuși T.S. Eliot să prevadă. Scrie versuri aparent plate, adunând câte un poem în jurul unui singure vorbe afectuoase, dar acea unică vorbă despre suflet ne dezvăluie un întreg scenariu (afectiv, filozofic, moral, social, politic). "Aici în oraș, poate", începe un poem
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
iei de la capăt, ai mai alege exilul și poezia? MK. Așa cum ziceam, amândouă m-au găsit ele pe mine, exilul pe când eram copil, poezia abia la patruzeci de ani. Poate că ceea ce ne doare cel mai tare e de fapt însuși miezul nostru și, chiar dacă ni se mai dă o șansă, tot pe el îl alegem și cu el trăim, și la bine și la rău. 23 februarie 2003 4.11. David Lodge: Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos" LIDIA
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]